490 matches
-
schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire culturală între diferite tradiții și obiceiuri. Oamenilor li se permitea astfel ca pentru o vreme să împrumute vestimentația, obiceiurile și comportamentul altor rase ori culturi 203. Agora ar putea astfel fi descrisă ca spațiu de "infiltrație culturală 204", adică un loc în care oamenii puteau trece cu ușurință de la o identitate la alta, experimentând, fie și pentru perioade scurte, emoția de a fi altcineva. Se împrumuta "identitatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu ușurință de la o identitate la alta, experimentând, fie și pentru perioade scurte, emoția de a fi altcineva. Se împrumuta "identitatea" altcuiva în scopul distracției și amuzamentului, cu condiția ca acest "joc" să se desfășoare doar în spațiul limitat al agorei. În afara lui, aceste practici erau interzise. Dacă agora ar putea fi considerată drept o formă primitivă de "identitate turistică", prin care se experimentau și exploatau 205 limitele culturale ale unui "celălalt marginalizat" cu ajutorul unor tipuri variate de grile, sau dacă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fie și pentru perioade scurte, emoția de a fi altcineva. Se împrumuta "identitatea" altcuiva în scopul distracției și amuzamentului, cu condiția ca acest "joc" să se desfășoare doar în spațiul limitat al agorei. În afara lui, aceste practici erau interzise. Dacă agora ar putea fi considerată drept o formă primitivă de "identitate turistică", prin care se experimentau și exploatau 205 limitele culturale ale unui "celălalt marginalizat" cu ajutorul unor tipuri variate de grile, sau dacă agora era mai degrabă un loc în care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
În afara lui, aceste practici erau interzise. Dacă agora ar putea fi considerată drept o formă primitivă de "identitate turistică", prin care se experimentau și exploatau 205 limitele culturale ale unui "celălalt marginalizat" cu ajutorul unor tipuri variate de grile, sau dacă agora era mai degrabă un loc în care oamenii se păcăleau pe ei înșiși în mod deliberat, prin asumarea unei alte identități într-o formă carnavalescă, este greu de demonstrat. Potrivit specialiștilor în turism, relația pe care turistul sau vizitatorul o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
virtuale) sunt materializări ale "balonului turistic" și, în consecință, spații a ceea ce autorul numește "turismul identitar". Deși "balonul turistic" este un termen care a apărut din fuziunea ideii de turism și lumea virtuală, el este un spațiu delimitat, așa cum era agora în antichitate sau cum erau saloanele și bulevardele pariziene în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sau, mai recent, cum sunt mall-urile, târgurile ori parcurile tematice. Toate acestea repre-zintă spații ale turismului identitar, care permit schimbări de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ascunde faptul că adevărata infantilitate este peste tot, în special la acei adulți care merg acolo să se joace de-a copilul, hrănindu-se cu iluziile legate de propria infantilitate 210". Disneyland este o reprezentare modernă, mult mai evoluată decât agora antică, decât bâlciul medieval și celebrul carnaval ca modalități de distracție populară. Dar, spre deosebire de Disneyland, spectacolele comice din cadrul carnavalului își găseau un corespondent în realitatea pe care o subminau sau o desacralizau în mod conștient. În studiul său Rabelais și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
același timp piață de desfacere a copiilor ieftine ale produselor autentice din secolele al XV-lea și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara acestui spațiu ar arăta ilar, dacă nu chiar ridicol. Spre deosebire de agora antică, unde oamenilor li se permitea să îmbrace costume aparținând culturilor contemporane, participanții la carnavalul "renascentist" încearcă să reînvie o cultură de mult apusă. Precum carnavalul medieval, așa-numitul târg "renascentist" creează o lume paralelă, care suspendă realitatea prin atragerea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și a politicii: este vorba despre acea regulă care, instituind dreptul la existență al unor concepții diverse și opuse și împiedicînd ca vreuna dintre acestea să se impună prin forță, întreține dialogul în cadrul antagonismului. Această regulă a fost statornicită în Agora din Atena în secolul al V-lea înaintea erei noastre. Regula politică a democrației le permite cetățenilor să-și exprime antagonismele prin intermediul discursului argumentat și instituie verdictul reînnoit periodic al voturilor și alegerilor. Cît despre regula filozofică, ea instituie libertatea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pour les prochaines élections", 02/02/2009, http://www.euractiv.com/fr/elections-ue/ppe-concentrera-cologisation-conomie-prochaines-lections/article-179053 Euractiv (www.euractiv.com), "L'opposition remporte les élections en Roumanie", 26 noiembrie 2007 http://www.euractiv.com/en/node/235783 Le Monde, "La Nouvelle Agora", 12/06/1979. Le Monde, "Rendre les Européens aux urnes", 2001. Revista 22, "Europarlamentari de nevoie", 5 octombrie 2007. Documente oficiale Declarația Schuman, 9 mai 1950 "Résolution relative à la dénomination de l'Assemblée du 20 mars 1958", Jurnalul Oficial
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Marc Abeles, op. cit., p. 305. 36 Yves Mény (ed.), op. cit., p. 94. 113 David Judge și David Earnshaw, op. cit. 37 David Judge și David Earnshaw, op. cit. 38 A se vedea, de asemenea, mediatorul european, curierul cetățenilor, petițile, Forumul cetățenilor și Agora cetățenilor. 39 Yves Mény (ed.), op. cit., pp. 91-92 40 Olivier Costa, "Députés européens" în Yves Bertoncini, Thierry Chopin, Anne Dulphy, Sylvain Kahn și Christine Manigand (ed.), op. cit.; Yves Mény (ed.), op. cit., pp. 91-93; Olivier Rozenberg, "L'influence du Parlement européen
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
René Rabier, "L'opinion publique et l'élection européenne", Dossiers de l'Institut Universitaire d'Etudes européennes de Genève, Dossier nr. 2, 1979, p. 46 (pp. 45-53). 16 Jean-Louis Burban, op. cit., pp. 403-404 (pp. 377-406). 17 Pierre Drouin, "La Nouvelle Agora", Le Monde, 1979. 18 Karlheinz Reif, "Reflections: European elections as member state second order elections revisited", European Journal of Political Research, vol. 31, 1997, p. 118 (pp. 115-124). 19 Pippa Norris, "Nomination: Second Order Elections revisited", European Journal of Political
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a populațiilor getice din interiorul teritoriului? Tot în aceeași ordine de idei trebuie subliniat faptul că, și atunci când Ovidiu citește al său libellus scris în grai getic 207 cu ocazia morții lui Augustus, poporul getic se adună înarmat 208, în agora Tomisului, probabil, și-și manifestă admirația față de poet agitându-și tolbele pline de săgeți și salutându-l cu un murmur prelungit 209. Lambrino exclude din punctul nostru de vedere, pe bună dreptate ideia unei recitatio mondene ca la Roma210: este
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fraților, și să vărsăm o lacrimă și pentru Geoană, tot ceseateul Îl regretă... O, tempera, o morses!!! Tii, numai zece luam la latină, urlă și-acu’ latinitatea-n mine. Venivididavinci - adică, zic io, venit, plăcut, băut, fiindcă mi-e cârciuma agoră... 10.06.2009 Florăreasa Cum o zi fără băutură e o zi pierdută și irosită În zădărnicie - vorba lui Sandu, care s-a gândit să treacă Într-un caiet dictando astfel de cugetări pe care el le consideră adânci precum
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bine, ca să nu vorbesc doar În nume personal. V-aș spune la toți tovarăși, ar suna mult mai apropiat, mai uman, dacă binevoiți a mă Înțelege, dar mă podidește plânsul și-mi aduc aminte de ședințele de partid, acele adevărate agore În care fața roșie de masă ne era imbold, iar planul cincinal ideal suprem. Sandule, Sănducule, de trei zile-ncoace gura nu ți mai tace, iarba nu-ți mai place - să nu crezi că te fac oaie! -, de trei zile
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
transformă perseverența în obsesie. Suferința demnă provoacă respect, nu compătimire. Și dreptul la repulsie este inalienabil. Popoarele aspiră prin elite. Decât în centrul lumii, mai bine în rând cu ea. Valoarea se dispensează de privilegiile de sex, vârstă, etnie etc. Agora rămâne superlativul comunicării directe. În orice succes pot înmuguri noi speranțe. Deși provizoriu, trupul este o soluție. Discreția în suferință este un semn de noblețe spirituală. Voluptatea este superlativul sperat de orice dorință. Tandrețea ne-ar putea vindeca multe hârtoape
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lui Icar. Toți leneșii se cred inadaptabili. Unii au impresia că îi paște celebritatea chiar de la vârsta pojarului. Unele funcții sunt ierarhice, nu totemice. Luptăm pentru pacea planetară. Dar nu ne reușește nici cea cu noi înșine. Cârciuma este o agoră, o purgație a necazurilor. La începutul fiecărei campanii electorale, politicienii sunt siguri că șiau redobândit virginitatea morală. Fiecare epocă are impresia că își înalță piramidele ei. Din scris pot trăi scribii, nu scriitorii. Avea mare succes la femei. Nici una nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că tinerețea nu a fost decât o frivolitate. Cărămizile timpului sunt mai ales oftaturi. Nu-i judeca pe înaintași după canonul vremurilor tale. Cine risipește clipa nu prețuiește nici eternitatea. Numai nisipul nu se teme de timp. Peștera ? O, ce agoră ! Ce libertăți! Oamenii trebuie să știe că timpul mai poate fi ucis și în favoarea societății. De la o vreme, mă bucur dimineața atât de mult că sunt viu, de parcă aș fi un condamnat la moarte grațiat. Plânge moartea pe umărul piramidelor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Poetul autentic e un soi de clovn metafizic. În artă, ghilotina este sinonimă cu uitarea. Metafizica poate fi armătura care asigură artei durata. Polemica literară trebuie să fie scrimă intelectuală, nu linșaj. Arta autentică trezește în receptor sublimul sentiment al agorei. Mai este arta contemporană un reflex al eternității ? Artistul iradiază lumină fiindcă mâna lui arde în continuarea torței. Cârciuma rămâne locul geometric al consensului artiștilor. Ar trebui să fie considerat artist orice om căruia îi este necesară una dintre arte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
s - a lăsat de băutură, Dumnezeu să - l ierte! Ostentația anulează farmecul eleganței. O femeie inteligentă se culcă devreme. Ca întunericul s - o prindă acasă. Și totuși triunghiul conjugal revigorează. Numai de nu ar deveni obligatoriu. Culisele tind să devină agore. Femeile frumoase sunt atât de generoase, încât le este aproape imposibil să fericească doar câte un singur bărbat. Lingourile de aur par niște sicrie miniaturale ale visurilor noastre. Există femei care nu au tăria să contrazică nici un bărbat. Parvenitul se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
totul și nu cer nimic. Iar ceilalți procedează invers. Bătrânețea cea mai cumplită e aceea în care nu mai ai nimic de apărat. Personalitatea se conturează dialogând cu propriile i grimase. Interiorul și-l structurează fiecare cum poate : temniță sau agoră. Forța este cel mai convingător profesor de democrație. Omul comun este implantat în relativ. Și în banal. Naivii nu reușesc să se mai trezească din râs. Nu poți fi receptat ca artist în absența unor dereglări estetice, vestimentare ori de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
democratice" și "un formidabil mijloc de comunicare între oameni" (Dominique Wolton). Adaptată providențial unui regim în care aleșii trebuie în fiecare zi să convingă și să se explice în fața alegătorilor, pe urmele ziarelor naționale și ale radiodifuziunii, informația televizată lărgește agora la sate și cartierele mărginașe, universalizează cetățenia, desface menghina burgheză a literei. Victoria ei a făcut transparența să triumfe asupra secretului, societatea civilă asupra mașinăriilor în mod tradițional opace ale puterii, apropiindu-i tot mai mult pe guvernanți de guvernați
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de anunț", întotdeauna plăcut, elaborării și aplicării ingrate a reformelor avute în vedere. Imaginea televizată poate fi văzută ca un factor suplimentar de inegalitate. Când cea mai mare parte a vieții politice dintr-o țară se desfășoară pe micul ecran, "agora electronică" nu mai este cea a Atenei, ci a Cartaginei. Scrisul a fondat în fapt și în drept democrația greacă. El a permis egalitatea tuturor în fața legii sau isonomia. Încrustat pe table, pe o stelă, arătat în plină zi, el
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
plăcut arest la domiciliu. Ea reduce legătura socială la o relație fără dialog. Legea icoanei sau iconomia ridică la rangul unei categorii politice oikonomia greacă (de unde vine "economia" noastră), amândouă limitându-i pe cetățeni la spațiul domestic (oikos, casa, opusul agorei). Iată, din nou, publicul subordonat privatului, legea lobby-ului, statul republican Zeului-Societate, universalul particularului și subiectul de drept (juridic sau politic) individului de fapt (psihologic sau sociologic). Adică democrația republicană pe dos. Receptorul individual prezintă, în fond, pentru orice guvern
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
audiție, și gândește ea același lucru ca și mine? Întrebare cu atât mai inevitabilă cu cât marja noastră de libertate se reduce pe măsură ce cresc interpunerea mediatică, multiplicarea rețelelor și complexitatea circuitelor. A existat întotdeauna o tehnologie a convingerii, de pe vremea agorei grecești și, cu siguranță, cu mult înaintea ei. Dar astăzi laringele colectiv comandă vorbirea publică. Astăzi realul nostru este o mediaviziune a lumii, dispozitiv care dispune de noi, dotată cu o forță de antrenare planetară. Dematerializarea suporturilor prin înregistrarea electromagnetică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bastonul (de orice formă) a simbolizat, cu puține excepții (e.g. toiagul pustnicilor și pelerinilor, cu rol utilitar), puterea și autoritatea supremă a ocîrmuirii: exemplele ne sînt la îndemînă: toiagul lui Moise, Aaron și Gandhi, bastoanele membrilor Adunării Înțelepților (Areopagul) din agora ateniană ce exercita funcția de Tribunal Suprem, apoi sceptrul suveranilor, buzduganul comandanților, cîrja episcopală etc. Trestia pusă în mîna lui Hristos era un semn al suveranității ("Iisus Nazarineanul, regele iudeilor", INRI) folosit însă în bătaie de joc (v. Evanghelia după
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]