574 matches
-
sau să suscite niște texte - de altfel, pierdute în cea mai mare parte -, el a și trăit! De asemenea, Aristip a făcut și altceva decât să traverseze istoria filosofiei între două vorbe de duh, deghizat în femeie și parfumat în agora, el a propus un relativism etic, un subiectivism metodologic, un nihilism epistemologic, o patetică senzualistă, o înțelepciune existențială, o politică critică, tot atâtea mici surprize, dacă a te bucura de clipă e de-ajuns! Numai viața și opera concepute în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
eminesciene, Reșița, 1998; Meridiane lirice, Cluj-Napoca, 1998; Caragiale în conștiința critică, Oradea, 1999; Opera literară a lui Pavel Dan, București, 1999; Templul de vise, Oradea, 1999; Eminescu în orizontul criticii, Pitești, 2000; Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001; Absent din agora, Deva, 2001; Romancierul Rebreanu, București, 2001. Antologii: Antologia basmului cult românesc, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constantin Călin, Constantin Cubleșan, „Nepăsătoarele stele”, ATN, 1968, 9; Al. Căprariu, „Miniaturi critice”, TR, 1969, 43; Petru Popescu, „Clopotele de apă”, VR, 1970, 8; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Mai târziu, o altă distincție îi încununează participarea la World of Poetry Press din Sacramento. În 1980, emigrează în SUA (California), unde practică psihologia. Colaborează la câteva dintre cele mai importante reviste literare ale emigrației: „Mele” (Honolulu), „Limite” (Paris) și „Agora” (Philadelphia). Din 1990, revine în viața literară din țară cu grupaje de versuri publicate în „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Jurnalul literar”, „Viața românească” ș.a. Volumul Cu mai puține cuvinte, publicat în 1996, reunește versuri scrise între 1970 și 1990. Influențat într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285882_a_287211]
-
aceleași”, „Liberalul”, 1946, 135; Ștefan Popescu, Premiul Editurii Cultura Națională 1946, ORT, 1946, 13-14; Petre Gheață [Alexandru Paleologu], Mihai Fărcășanu, „Glasul patriei”, 1964, 9; Piru, Panorama, 383-386; Tina Cosmin, The Flight of Andrei Cosmin, Londra, 1972; Andrei Brezianu, Odihnind, acum..., „Agora” (Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog” (Dietzenbach), 1987, 77-78; Ierunca, Subiect, 72-78; Negoițescu, Scriitori contemporani, 461-464; Emil Manu, Propunere pentru o reeditare: „Frunzele nu mai sunt aceleași”, ALA, 1995, 251; Reuben H. Markham, România sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
din Grota Azzurra) fapte explicabile doar prin „fenomene miraculoase”, petrecute pe când „planeta noastră era un unic soare”. Vocația poetică învederată intermitent în notele de drum se manifestă în mai multe culegeri de poeme: Pentru cel ales (1968), Un om în agora (1972), Gustul sâmburelui (1974), Raza de cobalt (1979), Insomnia dragonului (1989), Ieslea Minotaurului (1993). De regulă libere și nerimate, versurile comunică vibrații ale unei conștiințe active, angajată în construcția unei așa-zise „lumi noi”, nota lirică individualizantă fiind un patos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
tablou de epocă, în care persistă intenția de a surprinde în comportamente riguros circumstanțiate relativa esență umană. SCRIERI: Impresii de călător, București, 1962; Drumuri europene, București, 1965; Biletul la control!, București, 1968; Pentru cel ales, București, 1968; Un om în agora, București, 1972; Ieșirea din labirint, București, 1973; Gustul sâmburelui, București, 1974; Raza de cobalt, București, 1979; Pumnul și palma, vol. I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
provenind din aceste povești, dar din care poetul a suprimat multe elemente fantastice proprii acestui gen de povestire și a înzestrat personajele cu însușiri umane: Eol, zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia. Dar ospitalitatea descrisă îi subliniază aici mai ales perversiunile: mâncarea oferită de Lotofagi îi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
expresiei prin decantare (Mihail Dolgan)*. Neoromantic, mesianic și polemic, partizan al prozodiei consacrate, tentat de marile teme ale timpului său și umblând Pe urmele lui Orfeu (cum indică eseurile sale din 1983), volumele lui Nicolae Dabija includ și versuri de agora, circumstanțiale (unele puse pe muzică). Desenele la Apă neîncepută îi aparțin. Relevant este înainte de toate tribunul; conștiință patetic-vizionară impunându-și responsabilități fundamentale dezvăluite bunăoară în Scrisoare către cititor, în Testament ori în Mi-e teamă de o carte (cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
operațiunile de bursă, în care raportul cerereofertă va fi determinant. Dezvoltarea schimburilor comerciale a condus la necesitatea stabilirii unor reglementări stricte privind uzanțele de comerț, care aveau drept scop facilitarea și asigurarea siguranței schimbului „valorilor negociate”. În Grecia antică, în Agora, negustorii și comercianții realizau tranzacțiile într-un anumit loc , cunoscut sub numele de Emporium. După căderea Imperiului Roman, a trecut peste un mileniu până la reapariția ideii de realizare a unor întâlniri permanente în cadrul marilor târguri de mărfuri, care erau concentrate
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
, revista care apare la Cluj, lunar, apoi trimestrial, din septembrie 1996. Este editata de Fundația culturală Forum și de Societatea culturală Agora. Director este Ioan Ștefan, redactor-șef - Ion Antoniu, iar din colegiul de redacție fac parte Mircea Popa, Ion Cristofor, Ion-Viorel Bădica. Publicația își propune să aducă un element de noutate în peisajul literar contemporan, propunând literatura unor scriitori „refuzați” la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288469_a_289798]
-
El Își consacră energia Înțelegerii murmurului și chemărilor Agorei. Iar dacă poate, Încearcă să schimbe ceea ce i se pare greșit, nedemocratic, alienant. Majoritatea textelor din volum au fost publicate inițial În cotidianul Ziarul de Iași, În rubrica săptămânală de opinii „Agora”; altele au fost publicate În diferite reviste de psihologie; unele note de călătorie sunt publicate pentru prima oară În acest volum. Contextul social și controlul gândirii A apărut nu de mult, În Franța, o carte ce repune În discuție un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a simțit și-l surprinde mai bine decât mulți autori români care excelează În discurs justificativ. Dar despre sintagma „discurs justificativ” altă dată, când voi avea interlocutori onești și negrăbiți. În căutarea identității fericite La lansarea volumului Un psiholog În Agora, În primăvara anului 2010, sub povara ultimelor zăpezi În Iașul nostru cel imprevizibil, unul dintre vorbitori, Mihai Dinu Gheorghiu, a sugerat că acest tip de demers, Între știință și publicistică, psihologie socială ancorată În prezent sau Într un trecut trăit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete de Jonathan Swift, la care semnează traducerea, introducerea și aparatul critic. A colaborat cu studii de istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „Agora”, „Meridian” ș.a. Volumul de eseuri Odiseu în Atlantic (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), consacrat spiritualității engleze, îl definește pe B. drept un analist erudit, meticulos și riguros, atras în special de operele „deschise”, ce lasă locul unor interpretări multiple. Din chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
2006, București; 14. Boecker, H., & al., (2008), The Runner's High: Opioidergic Mechanisms in the Human Brain, în “Cerebral cortex” (New York, N.Y. : 1991), vol. 18 nr. 11, pp.2523-2531; 15. Bogatu, N., & al., (2004), Ghidul animatorului de vacanță, Ed. AGORA, Călărași; 16. Brennan, D., (2009), Water Running. Secrets to succesful water running for all sports. Handbook, Excel Sports Science Inc (www.aquajogger.com); Dan Iulian Alexe 164 17. Brun, J.F., & al., (2009), Contrairement à une idée recue, les femmes n
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
apriorismului drept un dezacord dintre cei care „acordă mai mult mobilării primitive a spiritului sau mai mult asocierilor de idei produse prin experiență”. (Prelegeri de filosofie, p. 34.) 17. Vezi I. Petrovici, Doăsprezece prelegeri universitare despre Immanuel Kant (1936), Editura Agora, Iași, 1994, pp. 37-38. 18. Ibidem, p. 212. 19. Kant nu a dat atenție, după Petrovici, factorului național sau mai bine zis naționalist. Petrovici apreciază că în momentul de față „situația este de așa natură că idealul național convârșește toate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sensul literal, pentru că interpretarea literală a mitului ar duce la impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a cel puțin două sensuri - un sens obișnuit, comun și unul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
face datoria de profesoară și atât; altă poetă mare, Adina Huiban e prin București ... Roxana Vasile, poetă, a dispărut, prozatorul și epigramistul Daniel Dragomirescu e un distins profesor de liceu, Ștefan Boboc Pungeșteanu e din aceeași categorie a absențelor în Agora (vasluiană). Așa că principala calitate a studiului de față va fi SEMNALUL, ierarhizările istoriei rămânând pe mai târziu, datorită acestor criterii volatile relativ la personalitățile locale și valoarea pe plan naț ional mai puțin cunoscută. Nici măcar un criteriu tematic nu limpezește... ierarhizarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
să curgă retsina, acel vin dulceag în jurul căruia grecii au frecat biluțele mătăniilor de vreo trei mii de ani încoace. După ce Pitagora a dezvăluit omenirii cum devine cazul cu pătratul catetelor, iar Aristotel și Platon și-au isprăvit discursurile în Agora, n-am mai reținut decît dansul lui Zorba, și el un tip cu înclinații ușor cheflii. Domazos, Mavros, Saravakos, Anastopoulos. Generații de internaționali greci, începînd cu anii ’60 și mergînd pînă în buza pragului de mileniu. Cu toții fîșneți, bruneți, cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
elită fundată exclusiv pe merit și nu pe criteriul reproducerii filiale sau a alianțelor genetice 5. Astfel, elita intelectuală ca un corp constituit, legat de stat, este datoare să apere nu numai ordinea simbolică, ci și tot ceea ce ține de agora - angajarea asumată a intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Craiova, 1996; Sanda Stolojan, Nori peste balcoane, tr. Micaela Slăvescu, București, 1996, 11-12, 17-18, passim; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 31-53; O sută de autori și încă unul. Dosar Eugen Ionescu, Cluj-Napoca, 1998; William Kluback, Michael Finkenthal, Clownul în agora, tr. Roxana Sorescu, București, 1998; Dicț. analitic, II, 13-15; Dicț. esențial, 393-396; Philippe Sellier, Eugène Ionesco, în Dictionnaire de la littérature française. XX-e siècle, Paris, 2000, 376-380; Anca Maria-Rusu, Eugen Ionescu și Samuel Beckett în spațiul cultural românesc, Iași, 2000, 5-111
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
atunci cum să nu-i asimilăm unor simulacre? Simulacre printre simulacre. Făcuți din aceeași stofă ca și visele nocturne sau miresmele de măslin, culorile amurgului pe mare sau țârâitul greierilor, frumusețea unei trecătoare pe străzile din port sau zăpușeala din agora în miezul zilei, zeii se mișcă printre oameni întocmai ca senzațiile, emoțiile, percepțiile, visele, ideile. Și în niciun caz ei nu scapă materialității realului. Exilați în împărăția intermediară a fenomenelor psihice materializate, zeii nu s-ar putea ocupa de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
văzut și plimbându-se prin cimitire, locuri deosebit de propice meditațiilor metafizice! Ținea mult la discreție: într-adevăr, unii pretind că Democrit s-ar fi dus la Atena să asiste la un happening cu Socrate - pentru un presocratic, măsurarea performanței... - în agora, fără însă a-și dezvălui identitatea, plecând înapoi așa cum venise, în cel mai deplin anonimat, în ciuda imensei sale reputații. Într-adevăr, lectura publică a Marelui sistem al lumii i-a adus o faimă considerabilă gânditorului materialist. Trebuie adăugate prezicerile de
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Acești filosofi importanți sunt puși în aceeași oală cu cinicii, arătați cu degetul ca niște măscărici, bețivi, petrecăreți, glumeți, tot ceea ce permite să se facă din ei niște comici, orice, dar în niciun caz gânditori. Aristip cu fustă, parfumat în agora, amator de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un exces de texte pline de erori care îi canibalizează adevărata identitate; Diogene și Aristip suferă de excesul invers: lipsa de documente în măsură să le restaureze adevăratul chip și să restituie formidabila energie a discursului lor. 3 Parfumat în agora. Credincios principiului meu potrivit căruia anecdota constituie calea regală care duce la epicentrul unei gândiri, aș vrea să revin asupra parfumului nu chiar așa de nevinovat al cirenaicului. Pentru că foarte adesea i se întoarce spatele lui Aristip filosoful pe motivul
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe transmiterea unei învățături plecând de la cuvinte consemnate, în genul notațiilor „să nu uit”, în suluri care traversează secolele. Se poate deci filosofa într-o școală, la umbra unui magistru care vorbește, plecând de la texte; dar și pe stradă, în agora, privindu-l pe un filosof care, din motive de eficacitate concentrată, redusă la chintesența ei, se exprimă nu atât prin vorbire și cuvânt, cât prin gesturi ori alte scenografii, gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]