392 matches
-
are nevoie de ajutor în cazul unui atac sever de panică. Totuși, anumiți oameni preferă să fie singuri, pentru a nu se face de rîs dacă își pierd controlul. De fiecare dată cînd o persoană cu tulburări de panică și agorafobie urmează să se confrunte cu anumite situații de care se teme, îngrijorarea și anxietatea încep să crească. Dacă evită situația respectivă, total sau parțial, teama sporește, deoarece scăderea anxietății (care urmează evadării) îi sugerează că evitarea a fost o stategie
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în trecut. Dar, datorită procesului de generalizare, o persoană nu are nevoie să experimenteze un atac de panică într-o anumită situație pentru a dezvolta o teamă față de acea situație. Odată temerile situaționale inoculate, indivizii cu tulburare de panică și agorafobie dezvoltă o evitare a situației respective. Evitarea poate fi destul de puternică, suficient încît acea persoană să nu se mai afle niciodată în acea situație și, din acest motiv, nu va ști niciodată dacă ea va declanșa sau nu un atac
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
astfel de probleme pot fi rezolvate. țelurile trebuie să fie situații precise și clare, pe care să le puteți aborda printr-o serie de pași. Următoarele exemple sînt bazate pe tipuri de temeri întîlnite la unii indivizi care suferă de agorafobie. Să călătorească în oraș, în orele de vîrf, cu metroul. Să meargă singuri la supermarket și să-și facă săptămînal cumpărăturile. Să meargă la un film sau la un spectacol cu un public numeros și să se așeze în mijlocul rîndului
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu vă simțiți în largul dumneavoastră. Expunerea imaginară trebuie folosită doar cînd nu sînteți capabili să îndepliniți un pas în viața reală; de asemenea, poate fi combinată cu expunerea reală la situațiile temute. Numai practica în plan imaginar nu vindecă agorafobia. 4.6. Atingerea obiectivelor După cum am menționat, esențială în depășirea temerilor situaționale este abilitatea de a stabili obiective clare, realiste și de a le descompune într-un număr de pași mai mici și mai simpli, prin care puteți progresa. Nimic
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tulburări de panică: După cum puteți observa, situația sau evenimentul declanșator este același pentru ambele persoane. Ceea ce diferă sînt convingerile fiecăruia. De aceea, consecințele emoționale și comportamentale sînt, de asemenea, diferite. Astfel, multe persoane care suferă de tulburări de panică și agorafobie recunosc că răspunsurile lor emoționale la diferite situații (de exemplu, la cinematograf sau la o plimbare cu barca) se deosebesc de ale celor din jur, deoarece individul care suferă de tulburare de panică etichetează astfel de situații drept amenințătoare sau
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să vă simțiți anxioși ca răspuns la situațiile amenințătoare sau periculoase. Dar, în tulburarea de panică, eticheta este în mod clar inutilă și, în cele mai multe cazuri, incorectă, deoarece se bazează pe o amenințare exagerată. Persoanele cu tulburări de panică și agorafobie răspund în mod corespunzător gîndurilor pe care le au; numai că aceste gînduri nu corespund situației. Indivizii etichetează situația drept mult mai amenințătoare decît este în realitate. Prin schimbarea modului în care catalogați sau interpretați evenimentele, puteți obține un control
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
drept mult mai amenințătoare decît este în realitate. Prin schimbarea modului în care catalogați sau interpretați evenimentele, puteți obține un control mai mare asupra senzațiilor, într-un mod mai util și mai adaptabil. Unele persoane cu tulburări de panică și agorafobie etichetează sau interpretează locurile, evenimentele sau interacțiunile într-un mod dăunător și care provoacă teamă pe o perioadă îndelungată. După multe repetiții, astfel de modele de gîndire survin foarte repede și par aproape automate. Unii oameni devin chiar experți în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Este important să recunoașteți că modelele de gîndire dăunătoare sînt obișnuințe, care pot fi schimbate prin efort și exercițiu. Identificarea convingerilor dăunătoare asociate cu anxietatea reprezintă primul pas spre schimbarea modului de gîndire. Mulți indivizi cu tulburări de panică și agorafobie interpretează greșit simptomele unui atac de panică drept semnul unei boli grave. Acest lucru este de înțeles, deoarece au loc simptome fizice intense, în special în primele dăți. De asemenea, unii oameni interpretează în mod greșit senzațiile fizice normale, precum
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
panică Gînduri dăunătoare și prima evaluare a anxietății Gînduri benefice și a doua evaluare a anxietății SECȚIUNEA 7 Producerea senzațiilor de panică în viața de zi cu zi Îndată ce atacurile de panică devin regulate, indivizii cu tulburări de panică și agorafobie pot interpreta greșit ca semnale de panică senzațiile fizice cauzate de activitățile zilnice. Puteți chiar să descoperiți că evitați anumite activități pentru că vă temeți de senzațiile pe care acestea le produc. De exemplu, puteți evita gimnastica aerobică pentru că inima vă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
anii 60 au apărut mai multe descrieri detaliate ale sindromului, odată cu argumentele care sprijineau clasificarea anxietății sociale ca fobie (Taylor, 1966; Marks, 1969, 1970). Ca urmare a studiilor lui Marks (1969) referitoare la distincția între fobia socială, fobia specifică și agorafobie, DSM-III a introdus în 1980 tulburarea în taxonomia psihiatrică. Revizuirile ulterioare au încercat să sporească precizia și specificitatea criteriului de diagnostic, în special pentru alte tulburări anxioase și tulburarea de personalitate evitantă (TPE). DSM-IV și-a propus, de asemenea, să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
al., 1996). Gradul de afectare, invaliditate și comorbiditate sporește de-a lungul spectrului, de la fobia socială specifică pînă la cea generalizată și pînă la fobia socială comorbidă cu TPE. Diagnosticul diferențial Tulburările Axei I Fobia socială poate fi confundată cu agorafobia, deoarece multe situații de același tip vor fi evitate. Totuși, cognițiile fundamentale, motivele de evitare diferă. Persoana care suferă de fobie socială nu suportă centrele comerciale, trenurile aglomerate și cozile din cauza riscului de a fi atent studiată și a dificultății
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evitare diferă. Persoana care suferă de fobie socială nu suportă centrele comerciale, trenurile aglomerate și cozile din cauza riscului de a fi atent studiată și a dificultății de a scăpa în cazul în care s-ar face de rîs. Persoana cu agorafobie nu suportă aceleași situații din cauza dificultății de a scăpa în eventualitatea rănirii fizice. Jena nu este elementul principal al fricii. Un exercițiu eficient pentru a distinge între cele două tulburări este chestionarea pacientului cu privire la anxietatea resimțită într-o situație temută
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a scăpa în eventualitatea rănirii fizice. Jena nu este elementul principal al fricii. Un exercițiu eficient pentru a distinge între cele două tulburări este chestionarea pacientului cu privire la anxietatea resimțită într-o situație temută, cînd ar fi complet singur: persoana cu agorafobie va considera această ipoteză înspăimîntătoare, în timp ce un individ cu fobie socială nu ar avea nici o problemă dacă ar fi singur. Fobia socială poate fi, de asemenea, confundată cu fobia simplă cînd pare să existe o singură situație temută. Dacă este
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dezinhibiția extremă a rămas relativ stabilă în timp. Alte cercetări au căutat să stabilească legătura IC cu apariția tîrzie a tulburărilor anxioase și cu utilitatea strategiilor de intervenție timpurie. Inhibiția comportamentală a fost asociată de atunci cu tulburarea de panică/agorafobia și cu fobia socială, dar nu și cu fobia specifică, TOC, TAG sau tulburarea afectivă (Beidel, 1998; Mick și Telch, 1998; Cooper și Eke, 1999). Copiii din grupul longitudinal descris de Kagan au prezentat o prevalență semnificativ mai ridicată de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
noutatea socială, cît și cea nonsocială. Dovezile preliminare sugerează că IC ca răspuns la noutatea socială poate fi legată mai degrabă de fobia socială apărută mai tîrziu, dar același studiu nu a reușit să găsească o relație strînsă între panică/agorafobie și noutatea nonsocială (Van Ameringen et al., 1998). A fost raportată o asociere mai puternică cu fobia socială generalizată decît cu cea nongeneralizată (Wittchen et al., 1999). Rămîne neclar dacă IC este un factor de vulnerabilitate generală în raport cu dezvoltarea fobiei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nonsocială (Van Ameringen et al., 1998). A fost raportată o asociere mai puternică cu fobia socială generalizată decît cu cea nongeneralizată (Wittchen et al., 1999). Rămîne neclar dacă IC este un factor de vulnerabilitate generală în raport cu dezvoltarea fobiei sociale și agorafobiei, dar nu și a fobiilor specifice, sau dacă există o relație particulară cu anxietatea socială. Neurobiologia fobiei sociale rămîne prost înțeleasă. Corelațiile biologice ale dominației sociale, afilierii și atașamentului social au fost identificate la animale (de exemplu, Stein, 1998) care
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de sinucidere au avut rate semnificativ mai ridicate. Un studiu timpuriu (Amies et al., 1983) a descoperit că actele parasuicidale erau mai des întîlnite într-un eșantion cu fobie socială decît într-un grup de comparație care întrunea criteriile pentru agorafobie, dar studiile clinice și epidemiologice mai recente nu au reușit să confirme această descoperire (Cox et al., 1994; Norton et al., 1996; Montgomery, 1998). Riscul depresiei nu pare să crească odată cu durata fobiei sociale, dar poate fi redus dacă fobia
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
obișnuit (Turner et al., 1991; Schneier et al., 1992; Magee et al., 1996; Offord et al., 1996). Fobia simplă pare a fi tulburarea anxioasă despre care s-a dovedit că are cea mai ridicată rată de comorbiditate, tulburarea de panică, agorafobia și TAG fiind și ele raportate frecvent. Dimpotrivă, anxietatea socială și preocupările cu privire la evaluarea negativă apar în alte tulburări anxioase (Rapee et al., 1988). Cînd sînt prezente mai multe tulburări anxioase, preocupările fundamentale care mențin anxietatea pot acoperi mai multe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
abată gîndurile, dar ultimul lucru pe care și-l amintește este că zăcea năuc pe podea. Diagnosticul diferențial În ceea ce privește diagnosticul diferențial, orice alte tulburări anxioase ori psihoze trebuie eliminate. În tulburarea de panică și aproape de fiecare dată în cazurile de agorafobie teama nu este cauzată de stimuli externi, ci este legată de preocuparea de a nu avea un atac. (Cu toate acestea, granița dintre tulburări s-ar putea să nu fie atît de clară precum se credea înainte; Liebowitz et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de teamă cu care se poate confrunta cineva au fost evaluate cu ajutorul FSS (Fear Survey Schedule; Bernstein și Allen, 1969), un instrument care permite o evaluare de ansamblu a fobiei, precum și o inventariere a principalelor tipuri de frică (de exemplu, agorafobie sau frica de sînge și rănire). Cu toate că examinarea anxietății și a tensiunii este indicată în majoritatea fobiilor, cea legată de sînge și răni reprezintă o excepție, pentru că pacienții manifestă simptome de leșin și pot chiar să-și piardă uneori cunoștința
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de existența unor contingențe relevante în context. Pe lîngă transformarea cognitivă a tiparelor fobiilor, a existat și o modificare a accentului pus pe tiparele cauzale, în sensul că s-au asimilat componente ale modelelor etiologice ale tulburării de panică și agorafobiei. Atacurile de panică sînt considerate astăzi principalul factor declanșator al evitării agorafobice (Clum și Knowles, 1991). Se crede că acestea derivă din eșecul unui semnal de alarmă (i.e., răspunsul de tip luptă sau fugi) în cazul indivizilor mai vulnerabili (Barlow
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stimuli. Cînd stimulii semnalizează un pericol veritabil, Barlow (1988) susține că este vorba despre o alarmă adevărată. Atunci cînd nu se întîmplă acest lucru, are loc o alarmă falsă. În acord cu aceste teorii, fobiile specifice prezintă anumite similitudini cu agorafobia. De exemplu, anumite fobii specifice iau naștere ca urmare a unui semnal de alarmă. Munjack (1984) a remacat că 20% dintre fobiile legate de șofat au survenit după un astfel de semnal justificat (de exemplu, un accident de mașină), iar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mediu pot, de asemenea, să contribuie la etiologie. Dacă extindem speculațiile, putem afirma că pacienții care suferă de fobie specifică și care se tem de răspunsul anxietal (McNally și Steketee, 1985) au o anxietate ridicată (ca trăsătură de personalitate), similară agorafobiei, în timp ce fobiile specifice, care presupun teama de consecințele intrării în contact cu obiectul fobic, dețin cea mai mare parte a componentei transmisibile caracteristice doar fobiilor specifice și experimentelor ambiante legate de fobii. Evoluția și complicațiile Cele mai multe fobii își au originea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pe la șapte ani, cea legată de sînge în jurul vîrstei de nouă ani, iar cele față de dentist, pe la 12 ani. S-a sugerat că diferența dintre claustrofobie și celelalte fobii specifice reflectă o îmbinare descriptivă și chiar funcțională între claustrofobie și agorafobie (Klein, 1981; Ost, 1987a). Claustrofobia poate reprezenta o formă de tulburare de panică în care evitarea agorafobică să fie limitată la spațiile închise (vezi capitolul 4). Prevalența Temerile unei persoane care suferă de fobie specifică se concentrează asupra unui anumit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
inițial de anxietate să sufere și de alte afecțiuni similare. Fobiile specifice se supun cel mai puțin acestei reguli nescrise. De pildă, Sanderson și colaboratorii săi (1990) au descoperit că eșantionul lor era divizat în indivizi ce sufereau doar de agorafobie și indivizi cărora li se pusese încă un diagnostic. Cele mai frecvente diagnostice secundare sînt fobia socială și distimia. Dimpotrivă, cei care au fost mai întîi diagnosticați cu o altă tulburare anxioasă prezentau, cel mai des, fobii specifice ca diagnostic
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]