3,907 matches
-
Ionescu este sufletul acestui Comitet și aliații recunosc oficial Comitetul și lucrează cu el. După război revine la București cu ideea formării unui partid democrat și pentru asta adresează țării un manifest în care arată înfăptuirile partidului conservator în chestiunea agrară (vânzarea moșiilor statului către țărani, expropierea moșiilor de mână moartă), apoi conlucrarea cu liberalii pentru reforma electrorală. Fără a renega nimic din trecutul lui glorios, partidul conservator pune temelia partidului democrat". El propune unificarea vieții de stat a celor patru
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după textul clasic prelucrat de Vasile Alecsandri. Urăturile au denumiri variate: „Plug”, „Plugușoare”, „Bicișoare”, sau chiar „Fierărie” și se desfășoară într-o atmosferă ritualică, în care gesturile au semnificație simbolică. Urătorii sunt
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
acum mă întorceam oarecum în Radio, pentru care făcusem pasiune. Mi-amintesc zilele de practică la Actualități, unde făceam de exemplu, pentru „Jurnalul de seară” mini reportaj de week-end, maxim 2 minute. Și mă întorceam tot la Actualități, dar la „Agrar”, unde am realizat timp de un an „Viața satului”, o emisiune cu durata de o oră. Atunci mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului. - Și când ați început să faceți emisiuni de turism ? - Am avut privilegiul
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
de bărbați mari ai istoriei. Venind lapidar în istoria imediată.Bunicile noastre au fost cu adevărat eroine, zeițe ale casei dacă vreți, dar și sclave ale instituției familiale.” Idola” Venus de altădată, a fost și născătoare de prunci, și lucrătoare agrară, și țiitoare, a însoțit bărbatul și la plug, la semănat și secerat.Toate acestea s-au numit dragoste. Iar mai corect zicând, Sacrificiu. Nu demult,în stalinism, la extrema nazismului, care stimula egal de dement, procreatura în scop eroico- rasist
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
Potrivit concepției folclorului popular, ne-am obișnuit că o zi de sărbătoare să fie neapărat legată de consacrarea unui sfânt. În general, festivitate face trimiteri la anumite tematici culturale și spirituale, cum ar fi, nașterea, botezul, căsătoria, viața, moartea, lucrările agrare, starea vremii sau amintirea unui sfânt. Omul simplu din popor, întotdeauna a căutat să stabilească o legătură de suflet între sărbătoare și viața lui de zi cu zi, iar dacă este vorba de un sfânt, cu atat mai mult să
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
de vin pe care nu știu dacă le poate bea cineva în 24 de ore, este de domeniul basmelor populare. Originea sărbătorii Ziua de Măcinici își are originea într-un ritual al credințelor străvechi prin care se celebra începutul anului agrar la hotarul dintre cele două anotimpuri, iarna și primăvară. Tot în această zi se sărbătorea și înnoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia care, conform tradiției, se transformă în stana de piatră și, prima zi a Moșilor care
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
transformă în stana de piatră și, prima zi a Moșilor care sunt prefăcuți în cenușă pe rugul funerar. Ce sunt măcinicii? Măcinicii sunt reprezentați de spiritele moșilor și strămoșilor care sunt celebrate în ziua de 9 martie, început de an agrar. Festivitatea populară, Ziua de Măcinici corespunde, că data calendaristica și, parțial, ca semnificație, cu sărbătorirea celor 40 de Sfinți Mucenici din Calendarul ortodox, jertfiți pentru credință lor în cetatea Sevastiei. Jertfele și sacrificiile umane săvârșite în vremurile străvechi sunt amintite
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
strige: „Intra frig și ieși căldură, să se facă vreme bună, pe la noi pe bătătura!”. Această practică o întâlnim, mai mult, în Oltenia și Muntenia. Focul purificării Focul purificării este legat de efectuarea unor practici precreștine, specifice începutului noului an agrar: aprinderea focurilor, purificarea gospodăriilor, pregătirea alimentelor rituale, prevederea vremii, acțiuni de pomenire a morților etc. Considerând că fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea gângăniilor, a rozătoarelor și a șerpilor care, în această zi, ieșeau din ascunzișurile
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
ale antichității. Oamenii aveau credință că vinul băut la Măcinici se transformă, de-a lungul anului, în sânge și energie pentru a face față muncilor grele din agricultură. Previziunile vremii Orice început, fie el și cel al unui nou an agrar, începe cu câteva pronosticuri meteorologice: „Cum va fi în ziua de Măcinici, așa va fi toată primăvară” sau „dacă îngheață pământul în această zi, toamna va fi lipsită de brume, ceea ce permite țărânilor să semene cerealele cât mai tarziu posibil
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
Bine c-am trecut prima etapă, Exemple pot să dau o sută, De-acum, mi-se arată-n horoscop o sapă, Insă, cu unu voi conchide: Nu mi-e ciudă, dar, de-aș fi făcut măcar, Membru la Partidul Democrat Agrar. Pe strada mea sunt cinci partide Si-un singur centru de gogoși, Grea e sapa, palma-i carne vie, Care la ora opt închide ... Zău că m-aș lăsa de meserie, Ah, agricultură, te omor, Putem vorbi de echitate, Doamne
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii, este legat, conform tradiției, de momentul morții și nașterii simbolice a unei zeități feminine autohtone - Baba Dochia. Mărțișor este și denumirea populară a lunii martie, luna începutului de an agrar. În credința populară mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarna și vara, în vechile societăți tradiționale fiind cunoscute doar aceste două
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
mașinile de primă necesitate”. În privința comunicațiilor (cauza pierderilor din agricultură) aceiași membri ai comisiei din Gorj arătau că “lipsa totală a căilor de comunicație este 30 Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868; Dan Berindei, Nichita Adăniloaie, Reforma agrară din 1864, București, 1964; Constantin C. Giurescu, Viața și Opera lui Vodă Cuza , București, 1966, p.268-290; Nichita Adăniloaie, Cuza Vodă și problema agrară, în vol. Cuza Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, p.329-362; Ion Pătroiu, op.cit., p.
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
este 30 Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868; Dan Berindei, Nichita Adăniloaie, Reforma agrară din 1864, București, 1964; Constantin C. Giurescu, Viața și Opera lui Vodă Cuza , București, 1966, p.268-290; Nichita Adăniloaie, Cuza Vodă și problema agrară, în vol. Cuza Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, p.329-362; Ion Pătroiu, op.cit., p.112-165; Idem, Aspecte ale relațiilor dintre țărani și proprietari în Oltenia în preajma reformei agrare din 1864, în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-Geografie, Filologie
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
București, 1966, p.268-290; Nichita Adăniloaie, Cuza Vodă și problema agrară, în vol. Cuza Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, p.329-362; Ion Pătroiu, op.cit., p.112-165; Idem, Aspecte ale relațiilor dintre țărani și proprietari în Oltenia în preajma reformei agrare din 1864, în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-Geografie, Filologie, an I, 1972, p.34-42; Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX,Drobeta Tr Severin, 1997, p.219-234; Idem, Reforma agrară din 1864 în județul Mehedinți, în “Mehedinți
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
țărani și proprietari în Oltenia în preajma reformei agrare din 1864, în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-Geografie, Filologie, an I, 1972, p.34-42; Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX,Drobeta Tr Severin, 1997, p.219-234; Idem, Reforma agrară din 1864 în județul Mehedinți, în “Mehedinți - istorie și cultură”, II, Drobeta Tr-Severin, 1980, p.347-358; N. Chipurici, Un secol din viața satelor mehedințene (1800-1907). Catalog de documente, București, 1982, p.266- 290; Gheorghe Cristea, Probleme ale modernizării agriculturii României
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
privind defrișările din pădurile unor proprietari din Mehedinți, Gorj sau Vâlcea, ca și pentru mai buna utilizare a locurilor sterpe, nisipoase din Dolj, Romanați aparținând, de asemenea, unor mari proprietari. Aplicarea Legii rurale din 1864 și înfăptuirea acestei ample reforme agrare s-a realizat și în Oltenia, în timp, cu destule greutăți. Esențial a fost faptul că în marea lor majoritate foștii boieri olteni au cooperat cu autoritățile în transpunerea în practică a măsurilor stabilite 31, iar în unele locuri chiar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
ales ale arendașilor cresc în așa măsură încât determină numeroase conflicte între țărani și ei. Această evoluție constituie, după opinia noastră, una dintre cauzele reducerii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea al ponderii acestui domeniu în cadrul economiei agrare. Cu toate acestea și în perioada respectivă livezile cu pomi ocupau un loc important în viața economică românească. Această constatare este valabilă după cum au arătat partea de vest a Olteniei și pentru județul Mehedinți unde existau întinse suprafețe apte spre
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
medie a unui pogon de vie712 se poate aprecia că acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne oferă unele date în legătură cu cantitățile de vin produse în fiecare plasă, datorită diferențelor de productivitate și condiții naturale dintre diversele zone ale județului, nu se pot aprecia cu siguranță suprafețele pe zone și plăși. Se poate stabili
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
înscrisuri ori documente oficiale, și însoțite de o galerie foto extrem de convingătoare, o multitudine de expoziții și târguri comerciale internaționale, la care autorul participa în calitate de șef al delegației economice a României, evenimente la care mărfurile românești (indiferent de tipul lor - agrar sau industrial) atrăgeau, prin calitate și competitivitate, oamenii de afaceri din toată lumea. Sunt prezente, în diversitatea lor etnică, socială, economică, culturală, țări de pe trei continente: Asia, Australia, Europa (țări din Uniunea Europeană). Procesul de investigare, analiză și concluzionare este sinergic, abil
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
cu toții : De unde vin copiii? Ca veritabili antropologi, etnologi de profesie, au atins mai toate etapele care leagă viața de moarte. Au prins și subiecte tabu, dar și altele în care vizualul și rolul colectiv sunt decisive pentru o civilizație așezată, agrară, cum a fost a noastră. Satul care demult a suit la Cer, generațiile de moși și strămoși sunt evocate pertinent, prin stilul pregnant științific al logosului. Nimic nu este de prisos în pagina scrisă și nici în paginile care sunt
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
eveniment și agenda întâlnirii alături de reprezentantul delegației poloneze, presedintele Secretariatului Regional al Rețelei Rurale Naționale a județului Łódż, care va prezenta experiență și viziunea delegaților instituțiilor din Polonia. Secretariatului Regional al Rețelei Rurale Naționale din Polonia conduce și sprijină politică agrara în județul Łódż prin proiecte pentru sprijinirea fermierilor și prin instruirea agricultorilor polonezi în procedurile pentru absorția de fonduri europene. Printre temele de discuție, agenda întâlnirilor din sudul județului Bihor cuprinde: identificarea pârghiilor eficiente folosite în România și Polonia pentru
CONFERINŢĂ INTERCOMUNITARĂ ROMÂNIA-POLONIA PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI BIHOREAN de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352381_a_353710]
-
politicii economice americane și fusese aplicat - cu rezultate foarte bune - ultimele dăți în 1947 și în 1951 în Germania și în Japonia: pentru ambele tări înfrânte în cel de al doilea razboi mondial fusese inițial prevăzută dezvoltarea unei economii exclusiv agrară respectiv una bazată pe pescuitul oceanic. Dar puterile aliate au recunoscut foarte repede că nu pot hrăni numai din agricultură pe cei 70 de milioane de oameni din Germania așa cum nu pot hrăni din pescuit pe cei 90 de milioane
CASTIGA) de RADU MIHALCEA în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350484_a_351813]
-
independente, și-au înțeles duhovnicia la modul complex, fiind atât îndrumători pentru părinți și dascăli pentru copii, cât și diriguitori în organizarea obștească, modele în gospodărirea propriei ogrăzi, promotori în muncile câmpului, în plantarea viilor și livezilor, în respectarea calendarului agrar; iar, atunci când era chemată la arme oastea cea mare a țării, se puneau militărește și în fruntea celor cu care plecau să se alăture armatelor ce înfruntau dușmanul, devenind „popi de tabără”. La modul acesta, structura obștii sătești cu matca
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
și curat tot anul. Unul din cele patru mituri importante ale poporul român, cel al „Babei Dochia”, se află în strînsă legătură cu obiceiul mărțișorului. Legenda spune că firul mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrară, care moare și renaște la echinocțiul de primăvară. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o afacere, o producție de serie mică, dar și un prilej de bucurie, care își păstrează cota de prospețime și de frumusețe. Maria
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
și bacalaureatul. Pleacă apoi în străinătate, unde frecventează cursurile unor mari economiști ai vremii la Universitatea din Paris, la cele din Gotingen, Munchen și apoi Halle, unde își pregătește doctoratul în științe economice, sociale și filozofice cu teza intitulată " Chestiunea agrară din România". Obține doctoratul cu Magna cum laudae, în anul 1914. Revenit în țară, devine contabil la Banca Românească (1915). Ia parte la primul război mondial în 1916, fiind rănit în luptele din împrejurimile Brașovului. După o perioadă de spitalizare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]