1,253 matches
-
medicină? Alex: Da de unde! Nu-i bun. Bunica: Și-atunci? Alex. Păi la medicină am dat anul trecut. Bunica: Era vorba parcă de mecanică...! Alex: La mecanică am dat acum doi ani... Bunica: Da cu agronomia cum rămîne? Alex: La agronomie dau după ce cad la drept. Bunica: Bravo, bunică, ai să fii un om tare deștept. Alex: Multilateral deștept... Bunica: (udînd florile) Le mai adăp olecuță că dacă nu le dau eu nu el dă nimeni, sărăcuțele. Ia s-o omenim
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că Mona e chioară și șchioapă. Asta e. Carevasăzică, concepție nouă! Și-atunci Grig e sfios și bea lăptic, iar Miroiu e roșu la față și cu păr pe piept... Măcelarul și dorul de infinit! Val: Pînă la urmă tot agronomia o să te mănînce... Alex: Explică-te! Altfel îți arunc mănușa! Val: Lasă, mi-e destul cravata... Irina, tu ai citit piesa asta? Irina: Care? Val: Steaua fără nume. Irina: Iubitule, nu-mi strica și rămășița de dispoziție pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și să vorbească . Conform mărturiilor lui Gheorghe Măntăluță “viața de fost deținut politic este viață de paria”. Vasile Modreanu, elev la arestare, ilustrează această viață de paria: “In anul 1958 am fost respins de serviciul de cadre al Facultății de Agronomie din Iași de a da examen de admitere din cauza “dosarului necorespunzător”. După eliberare, deținutul trecut în anonimat, se bucura de obicei de stima oamenilor; era umilit doar de cei incitați de Securitate sau de Cadre. De cele mai multe ori a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
viața atât cât a putut, mai ales după ce prietenia noastră s-a cimentat, odată cu intenția de a-i boteza fetița. Și botezul acestei finuțe din Iași a fost neobișnuit. Alina avea cam 7-8 ani la venirea mea ca asistentă la Agronomie. Când am devenit mai apropiate, d-na Matei mi-a mărturisit că fetița ei nu fusese botezată până la acea vârstă. Intrucât soțul doamnei era nu știu ce șef pe la partid, spunea că nu a putut să-și boteze copilul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
avion și dus la Moscova. Intuia că-i un drum poate chiar fără întoarcere. După aproape 30 de ani de la această întâmplare, arestarea mea s-a petrecut întocmai. Intr-o dimineață de primăvară am coborât din tramvai la rondul de la Agronomie și mă îndreptam, la pas, spre Facultatea de Horticultură. Aceasta își avea sediul în clădirea în care acum este Liceul pedagogic și până acolo făceam drumul pe jos. La vremea aceea era un autobuz care mergea până la Breazu dar venea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să nu se treacă la gospodăria colectivă cum spuneau comuniștii GAC-ului, sau “colhoz”, cum obișnuia el să-l denumească. La ieșirea din CNSAS, în hol, la ora 16 când se terminase programul, m-am întâlnit cu un profesor de la Agronomie de la Iași, pe care îl cunoscusem mai bine când am avut un examen în cadrul celui de-al doilea doctorat. Eu îl zărisem când eram în sala de lectură dar nam îndrăznit să spun nimic acolo. S-a bucurat că mă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
comportă la fel ca înainte. I-am povestit acestui profesor că și după susținerea examenelor la cel de-al doilea doctorat, conducerea mi-a făcut necazuri. Nu mi s-a permis să susțin doctoratul la disciplina de Fiziologia plantelor la Agronomie, din motive uneori hazlii. Unul dintre acestea era că am făcut lucrările în colaborare cu colegi din alte universități. În realitate probabil că nu se voia să fiu doctor în Fiziologia plantelor ca nu cumva să cer conducere de doctorat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
M.R. Nu sînt sigur că oamenii de știință ar trebui izolați. Ce ar trebui izolat e expertiza, de-oarece avem aceeași problemă cu specialiștii în pedagogie în ceea ce privește gestiunea sistemului școlar sau cu medicii, în gestiunea sistemului de sănătate sau cu agronomii, în gestiunea unei politici agricole. Or, în Grupul celor Zece, domeniul prin-cipal era cel al știintelor exacte și al știintelor viu-lui. Vorbeam despre aceste teme în Grupul celor Zece și nu sînt foarte sigur dacă felul în care vi le
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
refugiat, deghizat, în munți și la mănăstire; l-a slujit pe Hitler, dar a beneficiat și de înalta poziție politică a unor rude... comuniste (ministrul Alexandru Laszlo sau Gizela Vas); a devenit campion național la atletism juniori; a intrat la Agronomie; a fost exclus apoi, în '53, din UTM (pentru origine nesănătoasă); cu noroc, în '54 a ajuns șeful secției viticole Recaș (unde, după cum spune cu umor intervievatul, "erai beat o dată pe an: de la 1 ianuarie, la 31 decembrie"); a ebrietat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
finanțarea Parcului prin intermediul programului național "Dezvoltarea infrastructurii de inovare și transfer tehnologic INFRATECH". Aporturile asociaților la "Tehnopolis" se prezintă astfel: Consiliul Local al Municipiului Iași: 1.822.130,13 lei; Consiliul Județean Iași: 1.702.142,86 lei; Universitatea de Agronomie "Ion Ionescu de la Brad" din Iași: 96.164 lei, la care se adaugă know-how (neevaluat); Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași: 3.381,40 lei, la care se adaugă know-how (neevaluat); Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" din Iași: 3.381,40
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
dacă asta poate face o teză, o licență sau măcar un "articol științific". Nu, este vorba pur și simplu de o acuarelă în cuvinte simple (pentru că tot ne plimbă deasupra apelor) în tușe lexicale, portretul discret al unei studente la Agronomie ajunsă la Iași din spațiul natal, sub care impenitentul utilizator de cuvinte îngroșate, de povestiri deșucheate, așează un poem stângaci: Eh bien, oui, les amis J'ai croisé la pureté Dans ma mûre jeunesse Elle était tristounette, sinon codréenne112 Et
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a potoli direcția națională (antirusească, grecească etc.) a învățământului public, care se năștea din studiile clasice, umaniste", cum enunța dubitativ V. Alexandrescu (Urechia)2, ci chiar din acele "bune convingeri economice" care au propulsat ideea înființării unui institut special de agronomie și a unei școli mecanice de artă și meserii. Paternitatea ideii, controversată o vreme, rămâne doar aparent discutabilă. A aparținut ea lui Gheorghe Asachi, pe atunci referendarul Epitropiei Învățăturilor Publice din Moldova, care, în numele acesteia, se adresa domnitorului, în martie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin <timp> începe a pregăti unelte de agronomie, pompe de foc, pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ținuți pe cheltuiala statului; șapte tineri aleși dintre acei ce au dat mai multă dovadă de sârguință în învățăturile lor s-au trimes cu cheltuiala Casii Școalilor la deosăbitele Universități de Evropa, pentru a să îndeplini în Teologie, în Legi, Agronomie, Inginerie, Zugrăvie și Literatură"14. Încât, și acest nou obiectiv se înscria pe coordonatele comportamentale și decizionale firești ale unui domn pe cât de autoritar, de lacom și de egoist în relațiile cu cei din jur, pe atât de luminat și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Epitropia revenea cu câteva importante precizări pe aceeași temă, desprinse, pe de o parte, din avizul și porunca domnească de "înființare în această vară (1839 n.ns.) a Institutului agronomic și a școalei mecanice [...] spre a putea începe cursul învățăturii agronomiei toamna viitoare sau cu începerea anului 1840" și, pe de altă parte, din cerințele imediate și condițiile necesare vizând demararea activităților "pregătitoare ca pentru un lucru de tot nou în acest pământ"16. Mai întâi, îl informa că moșia destinată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Până la formularea unui răspuns exact, întemeiat pe documente, să spunem doar că aceeași instituție condiționa realizarea obiectivului de dobândirea, din chiar acea primăvară, a unei moșii "aproape de Eși, care moșie, sub privirea Epitropiei să se administreze de dumnealui Mihailik, profesorul Agronomiei, în chipul cel mai folositor". Sugestia aparținea lui Gheorghe Asachi 17 nefiind străin de ea, cu siguranță, nici Hodocin și avea să fie deplin împărtășită de autoritățile competente. În al doilea rând, însușindu-și multe dintre propunerile formulate în prealabil
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
istorice concrete, avea să se perpetueze până azi. În sfârșit, referindu-se la viitorii dascăli sau instructori ai școlii, semnatarii documentului îl informau pe domnitor că aveau în vedere trei profesori: "unul pentru calculul și desenul linear, altul pentru teoretica agronomie și veterinară, al triile pentru aplicația pe teren, mehanică și fabrici". Dacă pentru prima și pentru cea de a treia dintre pozițiile "practice" citate erau recomandați inginerul de la Academie (Mihăileană n.ns.), cu obligația expresă de a merge acolo două
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neplăcute" pe un specialist în devenire, Zefirescu. Despre acesta din urmă se nota că, învățând științele istoriei naturale, ale chimiei și tehnicii, dobândise deja "două treimi din cele trebuitoare unui agronom, încât, trimețându-se până la încheierea anului în Ungaria, la Institutul Agronomiei de Altenburg, s-ar putè îndeplini în științele agronomiei teoretice și, cu a sa înturnare, s-ar începe cursul acestor învățături"18. Până la data întoarcerii sale, se aprecia că era timp suficient pentru pregătirea localurilor, recrutarea elevilor și procurarea inventarului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din urmă se nota că, învățând științele istoriei naturale, ale chimiei și tehnicii, dobândise deja "două treimi din cele trebuitoare unui agronom, încât, trimețându-se până la încheierea anului în Ungaria, la Institutul Agronomiei de Altenburg, s-ar putè îndeplini în științele agronomiei teoretice și, cu a sa înturnare, s-ar începe cursul acestor învățături"18. Până la data întoarcerii sale, se aprecia că era timp suficient pentru pregătirea localurilor, recrutarea elevilor și procurarea inventarului necesar procesului de învățământ, inclusiv pentru Casa Școalelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
învățăturii publice" cuprindea intenția declarată a factorilor decizionali "ca să nu să primească, pe viitorime, în dregătorii, decât tineri ce vor urma cu ispravă un curs regulat". Amintindu-se, totodată, că la Academia ieșeană fuseseră acceptate două noi cursuri, unul de agronomie și altul de geologie (susținute, probabil, de același Hodocin), membrii Adunării mai erau informați că "Școala de arte și meserii începe a agiunge la țelul său de a introduce în țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au acționat cu o energie sporită, mai ales în deceniul al cincilea al secolului XIX. La 16 ianuarie 1841, șeful departamentului de Interne, Lupu Balș, solicita în scris Epitropiei Învățăturilor Publice să recomande "doi profesori de Academie cu știință de agronomie și iconomie rurală" spre a fi cooptați în proiectata Comisie centrală de agronomie, menită a se îngriji de progresul domeniului, respectiv de a asigura condițiile cele mai favorabile pentru ca "producerea plantelor și înmulțirea vitelor să aducă cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
secolului XIX. La 16 ianuarie 1841, șeful departamentului de Interne, Lupu Balș, solicita în scris Epitropiei Învățăturilor Publice să recomande "doi profesori de Academie cu știință de agronomie și iconomie rurală" spre a fi cooptați în proiectata Comisie centrală de agronomie, menită a se îngriji de progresul domeniului, respectiv de a asigura condițiile cele mai favorabile pentru ca "producerea plantelor și înmulțirea vitelor să aducă cât se poate de mult folos cu cheltuiala cea mai mică"1. Răspunsul, formulat cu promptitudine la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apreciind-o publicabilă, a sugerat ameliorarea ei doar prin introducerea unui capitol despre creșterea oilor 3. Ca bun cunoscător al problemelor agriculturii în ansamblu, al celei din Moldova în particular și în aceeași calitate de membru al Comisiei Centrale de agronomie, el s-a adresat în scris guvernului, la 19 februarie 1843, cerându-i concursul pentru a i se facilita introducerea sau perfecționarea unor unelte menite a ridica productivitatea muncii în acest sector vital pentru economia țării. "Una din pricinile de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
economice, teama de necunoscut a potențialilor întreprinzători sau/și indiferența perpetuată prin refugiul în tradiție, ca și (mai ales) prin lipsa necesarei instrucții în domeniu. Aceeași soartă a împărtășit-o și un alt proiect al său, comunicat Comisiei Centrale de agronomie cu o zi mai devreme decât cel adresat guvernului, la 18 februarie, vizând înființarea unei "fabrici de potasă", care să utilizeze ca materie primă cenușa "aflată din abundență în fiece gospodărie"6. Spre a-și convinge colegii din comisie, invoca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și Comisia Centrală în particular, comisie al cărei membru a rămas doar până la sfârșitul aceluiași an. La 4 decembrie 1843, Mihalic de Hodocin, nemaifiind director al Școlii de arte și meserii 7, a fost înlocuit și în Comisia Centrală de agronomie cu Ion Ionescu de la Brad. Dar, personalitatea atât de complexă a primului director al Școlii de artă și meserii din Iași nu s-a afirmat și definit doar prin preocupările precumpănitoare în domeniile montanisticii sau edilitar-gospodărești, asupra cărora vom reveni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]