379 matches
-
2 mm Înălțimea părții conice 240 mm ± 1 mm Înălțimea ajutajului inferior de golire 80 mm ± 0,5 mm Înălțimea totală a pâlniei 440 mm ± 3 mm Diametrul interior al părții cilindrice superioare 390 mm ± 1 mm Diametrul interior al ajutajului inferior de golire în partea de sus (g') 84,5 mm ± 0,5 mm în partea de jos (g'') 86,5 mm ± 0,5 mm Diferența g'' - g' 2 mm ± 0,5 mm Dispozitivul de reglare Diametrul tijei 11 mm
jrc130as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85265_a_86052]
-
să se afle în plan orizontal în timpul umplerii. Se introduc 24 l de cereale în recipientul de umplere (care nu este reprezentat) și se varsă această cantitate prin pâlnia de umplere 3 după ce s-a verificat că obturatorul 4 al ajutajului inferior de golire 8 este în poziția închis. Trageți ivărul 5 pentru a deschide obturatorul 4, al cărui blocaj în poziția deschis este asigurat de opritorul 6, și se permite scurgerea cerealelor în recipientul de măsurare 1, care este așezat
jrc130as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85265_a_86052]
-
trebuie să depășească ±0,02% din masa lor nominală. Legenda desenului anexat 1. Recipientul de măsurare 2. Inelul de umplere 3. Pâlnia de umplere 4. Obturatorul și rotița 4a 5. Ivărul obturatorului 6. Opritorul obturatorului 7. Dispozitivul de reglare 8. Ajutajul tronconic de golire 9. Lama de raclaj 10. Dispozitivul de ghidare a lamei de raclaj 11. Traversa și suportul 11a 12. Ivărul lamei de raclaj 13. Greutatea de tracțiune 14. Căruciorul și suportul șinelor 14a 15. Mânerul căruciorului 16. Tija
jrc130as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85265_a_86052]
-
comprimat de către compresor, intră în camera de ardere unde formează împreună cu combustibilul injectat amestecul de gaze de ardere și are loc arderea propriu-zisă. Gazele arse trec apoi prin turbină, unde are loc destinderea lor parțială prin rotație, apoi trec prin ajutajul de reacție și ies din sistem cu o energie cinetică mult mai mare decât cea de intrare, asigurând astfel componenta de tracțiune a avionului. Eventual, la avioanele supersonice putem întâlni sistemul de postcombustie. Acesta se află încorporat în sistemul de
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
trei misiuni "Apollo" (15, 16 și 17) au fost îmbunătațite semnificativ pentru a permite sarcini utile mai mari la aterizare, precum și staționări mai îndelungate pe suprafața lunară. Puterea motorului de coborâre a fost mărită prin prelungirea cu 254 mm a ajutajului; de asemenea, au fost mărite și rezervoarele de combustibil. S-a mărit durata zborului de coborâre și sarcina utilă prin efectuarea frânării de ieșire de pe orbita lunară și inițierea coborârii cu ajutorul modulului de serviciu (care apoi revenea pe orbita lunară
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
spațială hidrogenul lichid este un combustibil obișnuit pentru motoarele criogenice ale rachetelor, și este stocat de exemplu în rezervorul de combustibil al rachetei de lansare (SSME) a navetelor spațiale americane. În aceste motoare hidrogenul lichid este folosit întâi la răcirea ajutajului și a altor părți ale motorului, înainte de a fi amestecat cu oxidantul, de obicei oxigenul lichid (LOX), și apoi ars. Din ardere rezultă apă, ozon și apă oxigenată. Arderea se face în amestec bogat, raportul de masă a celor două
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
și apă oxigenată. Arderea se face în amestec bogat, raportul de masă a celor două componente fiind de 1:4 - 1:6, astfel că în gazele de ardere se mai găsește hidrogen, ceea ce reduce eroziunea camerei de ardere și a ajutajului. Deși arderea este incompletă, masa hidrogenului nears și scăderea masei molare a gazelor evacuate compensează întrucâtva scăderea impulsului specific datorită arderii incomplete. Rezervorul de combustibil al rachetei navetei spațiale conține 515,5 m³ hidrogen și 554 m³ oxigen. Temperatura în
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
de gaz, temperatura motorului, presiunea din sistemul alimentare combustibil, unghiul de câștig în altitudine, unghi de tonou. Semnalul de intrare este analizat de ECU cu o modulație de 70Hz. Performanțele precum debitul de combustibil, poziția vectorului director, starea injectoarelor, poziția ajutajului de evacuare, etc ale sistemului de propulsie se calculează având că input matricea stărilor de intrare. FADEC controlează regimurile de pornire, repornire și regimurile tranzitorii. Scopul unui sistem de control al motorului este de a da acestuia un maxim de
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
nevoie pentru ca turbina să genereze puterea necesară pentru antrenarea compresorului. În continuare, căderea de presiune până la presiunea atmosferică (variabilă cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de gaze care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
genereze puterea necesară pentru antrenarea compresorului. În continuare, căderea de presiune până la presiunea atmosferică (variabilă cu altitudinea) este folosită pentru accelerarea acestor gaze, rezultând jetul de gaze care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile lui
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
care generează propulsia. Accelerarea gazelor se face într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile lui geometrice. Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un tub exterior, relativ cilindric. Tracțiunea se obține practic pe conul din centrul
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
într-un ajutaj, plasat în spatele turbinei. Ajutajul este cel ce transformă energia internă a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile lui geometrice. Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un tub exterior, relativ cilindric. Tracțiunea se obține practic pe conul din centrul ajutajului. Cu cât jetul are o viteză
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
a gazelor fierbinți în energie cinetică a jetului. Viteza care se poate obține depinde de parametrii gazelor la intrarea în ajutaj, raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile lui geometrice. Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un tub exterior, relativ cilindric. Tracțiunea se obține practic pe conul din centrul ajutajului. Cu cât jetul are o viteză mai mare în secțiunea de ieșire din ajutaj, cu atât tracțiunea va fi
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
raportul de presiuni la care lucrează ajutajul și de forma și dimensiunile lui geometrice. Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un tub exterior, relativ cilindric. Tracțiunea se obține practic pe conul din centrul ajutajului. Cu cât jetul are o viteză mai mare în secțiunea de ieșire din ajutaj, cu atât tracțiunea va fi mai mare. La funcționarea „normală”, energia jetului corespunde energiei gazelor la ieșirea din turbină. Având în vedere că în gazele evacuate
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
Forma cu secțiune variabilă a ajutajului se obține printr-un con central și un tub exterior, relativ cilindric. Tracțiunea se obține practic pe conul din centrul ajutajului. Cu cât jetul are o viteză mai mare în secțiunea de ieșire din ajutaj, cu atât tracțiunea va fi mai mare. La funcționarea „normală”, energia jetului corespunde energiei gazelor la ieșirea din turbină. Având în vedere că în gazele evacuate din turbină mai există oxigen, o metodă de a ridica energia jetului este de
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
imediat după turbină. Deoarece temperatura gazelor este superioară temperaturii de aprindere a combustibilului, acesta ia foc, rezultând astfel o reacție de ardere suplimentară. Mărirea temperaturii gazelor la ieșirea din reactor permite creșterea vitezei maxime cu care gazele pot ieși din ajutaj, deci a tracțiunii turboreactorului. Din punct de vedere aerodinamic, gazele de combustie nu trebue se depașească Mach 1 la ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar putea perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor. Încălzirea gazelor are ca efect creșterea considerabilă a vitezei sunetului, deci gazele pot fi ejectate cu o viteză superioară vitezei sunetului în atmosferă, fără a depași însă viteza sunetului în ajutaj. Această tracțiune suplimentară este obținută cu prețul unui consum suplimentar de combustibil considerabil (de 4 până la 5 ori mai mare decât combustia normală fără PC). Zgomotul produs precum și semnătura infraroșie a reactorului cresc deasemenea (ceea ce poate prezenta un dezavantaj în
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
părți în translație, de genul mecanismului bielă-manivelă, fiind optimă pentru acționarea generatoarelor electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă în lume este generată cu ajutorul turbinelor cu abur. Aburul, cu presiune și temperatură ridicată este destins în "paletele statorului", numite și "ajutaje", până la o presiune mai mică. Energia aburului, caracterizată prin entalpie este transformată în energie cinetică. Aburului cu viteză mare i se schimbă direcția de curgere cu ajutorul unor "palete", rezultând o forță care acționează asupra paletelor, forță care creează un moment
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
diametre, sau turații prea mari. După modul cum s-a rezolvat această problemă au apărut diverse soluții tehnice, care duc la clasificarea turbinelor după cum urmează. Turbinele se clasifică în funcție de diferite criterii. Faptul că aburul se destinde complet sau nu în ajutaje, adică o treaptă este cu acțiune sau cu reacțiune depinde strict de forma profilelor ajutajelor și paletelor, cum este ilustrat în figura alăturată. Ajutajele sunt canale a căror secțiune variază continuu după o anumită lege care să asigure obținerea vitezei
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
diverse soluții tehnice, care duc la clasificarea turbinelor după cum urmează. Turbinele se clasifică în funcție de diferite criterii. Faptul că aburul se destinde complet sau nu în ajutaje, adică o treaptă este cu acțiune sau cu reacțiune depinde strict de forma profilelor ajutajelor și paletelor, cum este ilustrat în figura alăturată. Ajutajele sunt canale a căror secțiune variază continuu după o anumită lege care să asigure obținerea vitezei dorite a aburului. De obicei aceste canale sunt realizate prin alăturarea unui șir de palete
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
urmează. Turbinele se clasifică în funcție de diferite criterii. Faptul că aburul se destinde complet sau nu în ajutaje, adică o treaptă este cu acțiune sau cu reacțiune depinde strict de forma profilelor ajutajelor și paletelor, cum este ilustrat în figura alăturată. Ajutajele sunt canale a căror secțiune variază continuu după o anumită lege care să asigure obținerea vitezei dorite a aburului. De obicei aceste canale sunt realizate prin alăturarea unui șir de palete fixe, spațiul dintre fiecare două palete formând un ajutaj
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
Ajutajele sunt canale a căror secțiune variază continuu după o anumită lege care să asigure obținerea vitezei dorite a aburului. De obicei aceste canale sunt realizate prin alăturarea unui șir de palete fixe, spațiul dintre fiecare două palete formând un ajutaj, rezultând astfel un șir de ajutaje. Dacă viteza care trebuie s-o atingă aburul la ieșirea din ajutaj este subsonică, se folosesc ajutaje convergente, a căror secțiune scade continuu de la intrare spre ieșire. Dacă este nevoie de o viteză supersonică
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
variază continuu după o anumită lege care să asigure obținerea vitezei dorite a aburului. De obicei aceste canale sunt realizate prin alăturarea unui șir de palete fixe, spațiul dintre fiecare două palete formând un ajutaj, rezultând astfel un șir de ajutaje. Dacă viteza care trebuie s-o atingă aburul la ieșirea din ajutaj este subsonică, se folosesc ajutaje convergente, a căror secțiune scade continuu de la intrare spre ieșire. Dacă este nevoie de o viteză supersonică, se folosesc ajutaje convergent-divergente (ajutaje de
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
a aburului. De obicei aceste canale sunt realizate prin alăturarea unui șir de palete fixe, spațiul dintre fiecare două palete formând un ajutaj, rezultând astfel un șir de ajutaje. Dacă viteza care trebuie s-o atingă aburul la ieșirea din ajutaj este subsonică, se folosesc ajutaje convergente, a căror secțiune scade continuu de la intrare spre ieșire. Dacă este nevoie de o viteză supersonică, se folosesc ajutaje convergent-divergente (ajutaje de Laval), a căror secțiune scade până la o valoare minimă, în care secțiune
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
canale sunt realizate prin alăturarea unui șir de palete fixe, spațiul dintre fiecare două palete formând un ajutaj, rezultând astfel un șir de ajutaje. Dacă viteza care trebuie s-o atingă aburul la ieșirea din ajutaj este subsonică, se folosesc ajutaje convergente, a căror secțiune scade continuu de la intrare spre ieșire. Dacă este nevoie de o viteză supersonică, se folosesc ajutaje convergent-divergente (ajutaje de Laval), a căror secțiune scade până la o valoare minimă, în care secțiune se atinge viteza sunetului, iar
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]