1,853 matches
-
Smărăndița Brăescu (fr.) Viorela Codreanu Tiron /p. 54 Geo Vasile (it.) Geo Vasile /p. 56 Geo Vasile (it.) Florentina Niță /p. 58 Florentina Niță (it.) Enrique A. Sanchez Liranzo /p. 59 Ioan Friciu (spaniolă) Lăcrămioara Iva /p. 62 Baki Ymeri (albaneză) Ștefan Jurcă /p. 64 Baki Ymeri (albaneză) Vehbi Miftari /p. 66 Baki Ymeri (albaneză) Pagini de român: Răspântia lui Serafim (fragment) /p. 68 autor: Simona Antonescu, Ploiești Universalia: Edith Södergran - poezie suedeză / p. 70 Proza scurtă /p. 71 Călătoria - autor
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
54 Geo Vasile (it.) Geo Vasile /p. 56 Geo Vasile (it.) Florentina Niță /p. 58 Florentina Niță (it.) Enrique A. Sanchez Liranzo /p. 59 Ioan Friciu (spaniolă) Lăcrămioara Iva /p. 62 Baki Ymeri (albaneză) Ștefan Jurcă /p. 64 Baki Ymeri (albaneză) Vehbi Miftari /p. 66 Baki Ymeri (albaneză) Pagini de român: Răspântia lui Serafim (fragment) /p. 68 autor: Simona Antonescu, Ploiești Universalia: Edith Södergran - poezie suedeză / p. 70 Proza scurtă /p. 71 Călătoria - autor: Lucia Patachi /p. 71 Poetul, dincolo de el
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
56 Geo Vasile (it.) Florentina Niță /p. 58 Florentina Niță (it.) Enrique A. Sanchez Liranzo /p. 59 Ioan Friciu (spaniolă) Lăcrămioara Iva /p. 62 Baki Ymeri (albaneză) Ștefan Jurcă /p. 64 Baki Ymeri (albaneză) Vehbi Miftari /p. 66 Baki Ymeri (albaneză) Pagini de român: Răspântia lui Serafim (fragment) /p. 68 autor: Simona Antonescu, Ploiești Universalia: Edith Södergran - poezie suedeză / p. 70 Proza scurtă /p. 71 Călătoria - autor: Lucia Patachi /p. 71 Poetul, dincolo de el însuși... / p. 73 autor: Slavomir Almajăn, Canada
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
instiuțional” din interiorul vieții de Palat și al domeniului instituțional public sunt restrânse în capitolul „Învățătura Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.” Următoarele pagini sunt comemorative, dedicate Regelui Zog al Albaniei, sub genericul „Un secol de independență a statului albanez”. Rândurile scrise despre regele albanez au fost prilejuite de înhumarea în țara natală a rămășițelor pământești ale sale, ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Palat și al domeniului instituțional public sunt restrânse în capitolul „Învățătura Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.” Următoarele pagini sunt comemorative, dedicate Regelui Zog al Albaniei, sub genericul „Un secol de independență a statului albanez”. Rândurile scrise despre regele albanez au fost prilejuite de înhumarea în țara natală a rămășițelor pământești ale sale, ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
prilejuite de înhumarea în țara natală a rămășițelor pământești ale sale, ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut pentru națiunea albaneză o semnificație aniversară, fiind marcat centenarul Statului albanez, printr-o suită de manifestări festive. În contextual reașezărilor statale pe temelia realităților istorice, unul dintre evenimentele circumscrise sărbătorii întemeierii statului albanez a fost înhumarea rămășițelor pământești ale Regelui Zog, alături de ceilalți
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
pământești ale sale, ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut pentru națiunea albaneză o semnificație aniversară, fiind marcat centenarul Statului albanez, printr-o suită de manifestări festive. În contextual reașezărilor statale pe temelia realităților istorice, unul dintre evenimentele circumscrise sărbătorii întemeierii statului albanez a fost înhumarea rămășițelor pământești ale Regelui Zog, alături de ceilalți membri ai Familiei Regale a Albaniei în interiorul frontierelor
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut pentru națiunea albaneză o semnificație aniversară, fiind marcat centenarul Statului albanez, printr-o suită de manifestări festive. În contextual reașezărilor statale pe temelia realităților istorice, unul dintre evenimentele circumscrise sărbătorii întemeierii statului albanez a fost înhumarea rămășițelor pământești ale Regelui Zog, alături de ceilalți membri ai Familiei Regale a Albaniei în interiorul frontierelor Statului fondat și modernizat în timpul Regelui acum omagiat. Albania de azi, membră N. A. T. O., candidată la alinierea între țările membre U.E.
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
stabilitatea, crearea de instituții stabile și consolidate, profesionalizarea principalelor domenii... Între 1930-1940, relațiile albanezo-române au cunoscut o creștere și consolidare pe baze de avantaje bilaterale. Pe aceste coordonate se definește și vizita de Stat, din 1939, la Sinaia, a Suveranilor albanezi. Elementele semnificative ale legăturilor albanezo-române le constituie aromânii din Albania, o comunitate susținută direct și activ de către Nicolae Iorga. În prezent există în Albania două sute de mii de albanezi de origine română. Familia Regală a Albaniei a plecat în exil
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
pământești ale Regelui Zog în Albania este un act politic cu efect al consolidării statale reverberat în demnitatea națională. Decizia de a fi încorporat acest eveniment în sărbătoarea Independenței de Stat a Albaniei este rod al conlucrării președintelui cu Guvernul albanez. „Manifestarea solidarității și admirației națiunii albaneze a fost impresionantă”, consemnează Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Ieri”, 17 noiembrie 2012), „pe străzile însorite ale Tiranei, mii de oameni au așteptat demn și răbdător să ajungă la «Palatul Brigăzilor», reședința Regelui
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
este un act politic cu efect al consolidării statale reverberat în demnitatea națională. Decizia de a fi încorporat acest eveniment în sărbătoarea Independenței de Stat a Albaniei este rod al conlucrării președintelui cu Guvernul albanez. „Manifestarea solidarității și admirației națiunii albaneze a fost impresionantă”, consemnează Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Ieri”, 17 noiembrie 2012), „pe străzile însorite ale Tiranei, mii de oameni au așteptat demn și răbdător să ajungă la «Palatul Brigăzilor», reședința Regelui Zog în anii 1930, pentru a
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Palatul Brigăzilor», reședința Regelui Zog în anii 1930, pentru a-și pleca fruntea în fața sicriului defunctului rege. Ceremonia înhumării a fost onorată de focuri de tun, de discursul de omagiere al Președintelui Albaniei și de cel al Șefului Familiei Regale albaneze. La ridicarea sicriului pe umerii soldaților Albaniei de astăzi, ofițerul a oferit drapelul național care acoperise coșciugul Principelui Leka al II-lea, gest aplaudat de întreaga mulțime”. Sicriul Regelui a fost așezat în Mausoleul Regal reconstruit după demolarea lui de către
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
național care acoperise coșciugul Principelui Leka al II-lea, gest aplaudat de întreaga mulțime”. Sicriul Regelui a fost așezat în Mausoleul Regal reconstruit după demolarea lui de către comuniști, pe același plan arhitectural. Repatrierea și înhumarea Regelui Zog are pentru poporul albanez și din perspectiva reprezentării sale internaționale, semnificația reconsiderării și reconcilierii naționale. În memoria Regelui omagiat, la „Palatul Brigăzilor”, Președintele Albaniei, Bujar Nishani a oferit un dineu. Au luat parte prim-ministrul Sali Berisha, președintele Parlamentului, Josefina Topalli, membri ai Parlamentului
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Parlamentului, Josefina Topalli, membri ai Parlamentului și ai Guvernului, ai Corpului Diplomatic acreditat la Tirana, oaspeți străini. „Sărbătorile din aceste zile, de la Tirana”, consemnează în continuare Alteța Sa Regală Principele Radu al României, „nu au doar semnificație istorică sau regală. Națiunea albaneză, țara au apărut pe hartă doar odată cu căderea comunismului și în manifestarea aspirațiilor către N. A. T. O. și U. E. Albanezii au, exact precum românii, bulgarii și celelalte popoare din regiune, partea lor inconfundabilă de tradiție, istorie, identitate culturală. Doar cunoscând
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DOMNUL ESTE PĂSTORUL MEU El mă ține în poale Mă omoară cu pietre Pe străzile învăluite într-un vânt teribil Cu
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
coboară lângă placa de mormânt Nunta nu a dovedit-o, dar a făcut nuntă Apoi a trecut prin ciocul rupt al privighetorii Și a răsărit pe coperta cărții Pasărea albă venea după el. (Traducere de Baki Ymeri) Referință Bibliografică: Poezie albaneză din Kosova Vehbi Miftari / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
21 107 de locuitori. În ceea ce privește structura etnică majoritatea erau români cu o populație de 15 198 locuitori, maghiari (300 de locuitori), germani(859), ruși (92 locuitori), sârbi, croați, sloveni(557 locuitori), polonezi (13 locuitori, evrei(396 locuitori), greci (164 locutori), albanezi (19 lucuitori), armeni(14 locuitori)turci(446 locuitori), țigani(3718 locuitori), bulgari(107 locuitori), cehi (118 locuitori), alte neamuri(196 persoane) . După cum arată și cifrele cea mai importantă minoritate din punct de vedere numeric era cea a țiganilor(rromilor, care
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care se întemeiază și pe comparația cu limba albaneză, moștenitoare a vechi limbi ilire, care, la rându-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care se întemeiază și pe comparația cu limba albaneză, moștenitoare a vechi limbi ilire, care, la rându-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
a ajunge la subiectul propriu-zis , doresc să fac o mică incursiune în fondul de bază a istoriei limbii române. Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care se întemeiază și pe comparația cu limba albaneză, moștenitoare a vechi limbi ilire, care, la rându-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
Acasă > Stihuri > Semne > POEZIE ALBANEZĂ GENTA MUHAXHIRI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Poezi Më merr e më zhduk Și magji Atje ku nuk ekziston njeri Me ëndrrën të dehem e
POEZIE ALBANEZĂ GENTA MUHAXHIRI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347424_a_348753]
-
urmez o altă cale Fără blestem și noroi pe ea Între cale și cuvânt voi alege mersul Numai să nu fie pasul meu Între pas și alergare voi alege fugă Nu voi fi atunci în orașul meu Referință Bibliografica: Poezie albaneză Genta Muhaxhiri (în traducerea lui Baki Ymeri) / Baki Ymeri : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV, 01 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEZIE ALBANEZĂ GENTA MUHAXHIRI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347424_a_348753]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA: MIRADIJE RAMIQI - TRADUCERE: BAKI YMERI Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1190 din 04 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului SĂ DEZBRAC CĂMAȘA NOPȚII (Ta zdesh këmishën e natës) De unde să fie în această cameră albă Baricadă pentru
TRADUCERE: BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347449_a_348778]
-
golit paharul Lacrima durerii Dragostea culorii Le-a băut pânza S-a spart paharul Până când să privesc prezența ta Culorile își amestecau lacrima Unde a rămas portretul nostru biet Oare, ce s-a mai întâmplat cu setea Referință Bibliografică: Poezie albaneză din Kosova: Miradije Ramiqi - Traducere: Baki Ymeri / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1190, Anul IV, 04 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TRADUCERE: BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347449_a_348778]
-
se numeste “ VINA / FAJI “ , a poetului, prozatorului, dramaturgului și istoricului literar Constantin Gherghinoiu, editată la Editura “Grai și suflet - Cultura Națională “, București, decembrie 2011. Cartea apare sub colaborarea cu Uniunea Cenrtrală a Albanezilor din România și este tradusă în limba albaneză de un nume cu rezonanță internațională, poetul BAKI YMERI . Constantin Gherghinoiu este absolvent al Facultății de Filosofie -Secția Pedagogică, al Universității din București. Născut în județul Prahova, este prin adopțiune fiu al Brăilei, pe care o iubește. Dovada ? tot ceea ce
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]