1,433 matches
-
Doamnei Ecaterina Salvoressi, căci era fiică a Lucreției, sora Doamnei -, pribeag împreună cu Mihnea Turcitul, n-a putut să plătească - înainte de a muri la Istanbul - 40.000 de aspri, „birul lui în țară”) și își lăsau rudele în mare sărăcie (ca albanezul Leca Racotă - mort înainte de 17 august 1606 - trădător de profesie - l-a părăsit pe Mihai Viteazul și pe alții -, pe care obediența arătată imperialilor nu l-a scăpat de paupertate ori ca alt alogen, grecul Cârstea Drăgescu [Scordocul], înrudit prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Petru Maior și Budai-Deleanu subliniază că româna provine din latina populară, nu din cea clasică, autorul Țiganiadei mai remarcă rolul substratului în formarea limbilor și ia act de existența în limba noastră a multor vocabule nelatine: slave, grecești, gotice, maghiare, albaneze; în opinia lui, vocabularul limbii române literare trebuia îmbogățit cu termeni regionali, cu condiția ca aceștia să fie de sursă latină. Extrapolarea demersurilor pentru învederarea caracterului latin a dus, prin exponenți din a doua generație ai Ș.A. - Timotei Cipariu, August
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
de basme și legende. Tot Regina Elisabeta este cea care ne artă și ce activitate de desfășoară în timpul celor din urmă ani ai construcției Castelului Peleș: “italienii, zice dânsa, lucrau la zidărie, Românii cărau materialele, Țiganii duceau piatra și varul, Albanezii și Grecii ciopleau piatra, Germanii și Ungurii lucrau la lemnărie, Turcii ardeau cărămida. Se aflau maeștrii Polonezi și vătafi Cehi, Francezii desenau, Englezii măsurau. Astfel încât la această clădire se întâlneau o sută de costume naționale deosebite și se auzeau vorbindu
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
acest substrat trebuie să ne vină și cuvântul tău, desemnând cel mai adesea un lac de munte, foarte răspândit în Carpații Transilvaniei, de unde trebuie să fi luat și ungurii cuvântul lor tó. Mal este tot un cuvânt de substrat (în albaneza cu multe vestigii lingvistice tracice - mali); în Muscel și cu sensul de deal - Malu cu Flori. A intrat în toponimul antic Malva, capitală a Daciei Malvensis, tradusă în limba latină prin Dacia Ripensis. În sudul Dunării, adică în sudul acestei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
urmă cu mireasa. Narațiunea poetică se încheie cu o parte umoristică. Vorniceii intervin cu o avalanșă de glume la adresa nuntașilor, amplificând astfel atmosfera de petrecere. Motivul mirelui-împărat plecat la vânătoare pe o urmă de căprioară se găsește și în folclorul albanezilor, sârbilor, rușilor și al altor popoare. O. de colăcărie are un caracter conservator; cel care o recită nu-și permite să improvizeze decât foarte rar și totdeauna în partea finală, unde nota șăgalnică poate fi mai mult sau mai puțin
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
caracterul structurant bazat pe ideia rudeniei de sânge. Se face și se acceptă astfel o excepție importantă de la regulile rudeniei de sânge, punând În evidență caracterul ei social, nu biologic. Dacă populațiile sud-est-europene, În ansamblu, urmează această regulă, cele tribale albaneze se diferențiază chiar și de societățile tribale din alte regiuni. Într-adevăr, gospodăria fără urmași masculini dispare și intră În posesia celor mai apropiate neamuri consangvine pe linie bărbătească (agnatică). Vechi tehnici agricole Tehnicile agricole de cultură, precum și categoriile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Serbia, Bosnia, Macedonia, Bulgaria și În afara Sud-Estului european al Slovaciei, grupele domestice extinse (desemnate În franceză sub numele de groupe domestique étendu, În engleză extended domestic group sau family) supraviețuiau și În secolul XX. Aceeași situație se Întâlnește la albanezi, care au cunoscut formele cele mai dezvoltate, unele reunind peste o sută de persoane Într-o singură gospodărie. Și acestea dispar cu Încetul, dar ele sunt Încă vii, atât În Macedonia, cât și În nordul Albaniei (Stahl, 1978). Românii constituie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pasăre, un patruped). Legenda sacrificiului uman care asigură soliditatea unei construcții de piatră sau cărămidă este comună populațiilor regiunii, indiferent de etnic sau de religie; grecii o cunosc ca legenda punții de la Arta, românii - cea a mănăstirii Argeșului, slavii și albanezii a fortăreței de la Shkodra (Scutari). Un aspect aparte ia ceremonia creștină a botezului, legat de nășie. Pentru a deveni creștin, ai nevoie de un naș, situație care nu se Întâlnește la musulmani. Cum poate fi nășia În această situație un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și lingvistică este gândită și analizată dinamic, în România de astăzi se poate vorbi despre diversitate culturală și lingvistică stabilă sau în schimbare? Răspunsul este afirmativ dacă avem în vedere că în România trăiesc astăzi, pe lângă români, dar împreună cu ei: albanezi, armeni, bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni slavi, maghiari, polonezi, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, tătari, turci, țigani, ucrainieni și alte minorități. Rămâne de văzut care va fi politica guvernelor viitoare, cum va fi gestionată o astfel de bogăție
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
avis. Dan Bodea, Cornelia Călin, „Etern și emblematic în devenirea neamului românesc”, „Vocea României”, 1995, 19 iulie; Ancu Damian, Emil Păunescu, Șantierul naval Giurgiu. Cartea centenarului (1897-1997), Giurgiu, 1997, 91-94; Gelku Maksutovici, Cornelia Călin-Bodea, „Românii și otomanii în folclorul românesc”, „Albanezul”, 1998, 7; Dan Bodea, O carte de excelență: „Folclorul rezistenței anticomuniste”, DEP, 1999, 225; Adrian Stănescu, O carte de excepție, „Curierul românesc”, 1999, 6; Adrian Tertecel, „Folclorul rezistenței anticomuniste”, „Revista istorică”, 1999, 5-6; Gh. Istrate, Românii și otomanii, „Curierul românesc
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
atare, acesta fiind și motivul pentru care Milošević a fost adus la Curtea de la Haga. Cred că printre acuzațiile formulate a existat un proiect deliberat de utilizare a puterii statale pentru incitarea unui Întreg grup uman, În speță grupul de albanezi musulmani, poate și nemusulmani. Era un proiect de purificare etnică, cu implicații genocidale. Aș vrea să revin puțin la cartea mea, Fantasmele salvării, apărută În traducere românească la Editura Polirom În 1999. La lansare cred că ați vorbit tu, Horia-Roman
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
conceptele lui Herder. Pentru a se vedea o dată mai mult sensul dialogului Est - Vest, să spunem aici că filosoful se referă la români în împrejurarea în care pledează pentru libertatea popoarelor de a se exprima în limba lor. Valahii și albanezii - scrie el în Ideen zur Geschichte der Philosophie der Menscheit - merită o atenție deosebită, ei nefiind niște străini, ci reprezentând un vechi neam european. Este posibil ca aceste trimiteri să fie făcute la românii din sudul Dunării, probabil la acei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a analiza viața umanității, apelând la problemele de logică și teoria cunoașterii, de metafizică, politică și estetică. Dificultatea documentară o depășește relativ ușor, dacă avem în vedere că este și poliglot: cunoaște greaca, latina, slavo-sârba, italiana, româna, franceza, germana, engleza, albaneza și rusa, fapt care îi permite să se plimbe dintr-un spațiu cultural într-altul, să compare conceptele materialiștilor francezi cu modelele filosofice propuse de gânditorii englezi, să facă analogii între tezele clasicilor antichității și filosofii epocii renascentiste și postrenascentiste
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
asimilare cu o largă varietate de manifestări, toate păstrate într-o memorie colectivă. În contextul actual al țării noastre, cultura și diversitatea etnică există și trebuie „conservată, apărată și stimulată” așa cum sublinia și prof. Oana Manolescu, deputat, președinta Asociației Liga Albanezilor din România. În perioada 14-15 octombrie 2005, sub egida Guvernului României, Departamentul Relații Interetnice, și Academiei Române, în colaborare cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Uniunea Democrată Turcă din România, Asociația Italienilor din România RO.AS.IT, s-a desfășurat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
despre opera lui Rigas Velestinlis, iar Victor Papacostea despre legăturile dintre românii nord-dunăreni și cei din Epir. Se publică și note de călătorie (Chr. Geagea), studii despre cronici și izvoare istorice, conținând numeroase date și informații privitoare la turci, armeni, albanezi, greci, sârbi, poloni și unguri. Se remarcă studiul lui Nestor Camariano despre cel dintâi jurnal grecesc din București (8/1945) și prezentările de cărți. Mai colaborează Andrei Oțetea, Mihai Berza, Aurelian Sacerdoțeanu, Const. Moisil, Ion Nistor, Ion Moga, Silviu Dragomir
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
instituțiilor administrative, la colaborarea cu notabilii: bulgari, români, greci sau de alte etnii. Inițiative importante s-au materializat în construcția și întreținerea unor școli și geamii, în pietruirea unor șosele, în construirea unor poduri și cișmele 123. În 1871, Ismail-Pașa, albanez de origine, care manifesta bunăvoință pentru locuitorii creștini ai Dobrogei și pentru preocupările acestora legate de școli și biserici, l-a însărcinat pe Nicolae (Nifon) Bălășescu cu reorganizarea învățământului în numeroase localități dobrogene. În 1872 în sangeacul Tulcea funcționau: 12
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre aceștia, 715 erau bărbați, 754 femei și 1 880 copii 794. Babadagul era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar existau și drumuri ce duceau la: Măcin, Enisala, Jurilovca și Slava Rusă. Comuna Bașkioi, formată din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în număr de aproximativ 2 000, urmați de către români. Populația românească a orașului totaliza puțin peste 800 de persoane. De asemenea, la Sulina locuiau: circa 600 de ruși, 444 de armeni, 268 turci, 211 supuși austro-ungari, 173 de evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tătari, 22 muntenegreni, 17 polonezi, 6 danezi și 4 persani 951. Varietatea deosebită a naționalităților ce locuiau la Sulina denotă faptul că, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
32 083 de locuitori 2567. Din numărul total al locuitorilor plășii Constanța, 10 866 erau români, 6 504 tătari, 1 543 turci, 2 713 bulgari, 3 192 greci, 2 297 germani, 1 290 armeni, 1 061 evrei, 958 lipoveni, 415 albanezi, 324 italieni, 344 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 83 erau români, 172 ruși, 44 sârbi, 120 polonezi, 31 francezi, 47 englezi și 90 de locuitori de alte naționalități 2568. Dacă în anul 1900 orașul Constanța avea o populație de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
noiembrie 1902, populația era de 13 385 de locuitori, dintre care 4 365 erau români 2570. Alături de români, în orașul Constanța locuiau: 2 661 greci, 1 111 tătari, 477 turci, 658 bulgari, 405 germani, 385 armeni, 1 059 evrei, 347 albanezi, 191 italieni, 226 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 65 dintre aceștia fiind români, 72 ruși, 57 polonezi, 47 englezi, 34 sârbi, 30 francezi și 25 locuitori de alte naționalități 2571. Populația plășii Hârșova totaliza un număr de 28 828 de locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Populația plășii Hârșova totaliza un număr de 28 828 de locuitori, dintre care 25 726 erau români. Alături de români, aici locuiau: 1 305 tătari, 371 turci, 340 bulgari, 1 003 lipoveni, 189 greci, 177 țigani, 40 germani, 40 evrei, 38 albanezi, 33 italieni, 39 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, dintre care 17 erau români, 35 ruși, 15 armeni, 2 sârbi, 2 polonezi și 12 locuitori de alte naționalități 2572. În noiembrie 1902 orașul Hârșova avea un număr de 3 452 de locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În noiembrie 1902 orașul Hârșova avea un număr de 3 452 de locuitori, din care 1 916 erau români. Alături de români în oraș locuiau: 683 de turci, 189 tătari, 247 bulgari, 171 greci, 71 țigani, 29 germani, 34 evrei, 24 albanezi, 13 italieni, 11 armeni, 30 de locuitori provenind din Austro-Ungaria, 15 ruși, un sârb, un polonez și 19 locuitori de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație de 22 552 de locuitori, din care: 9 888 erau români, 7
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație de 22 552 de locuitori, din care: 9 888 erau români, 7 874 tătari, 1 505 turci, 371 bulgari, 432 greci, 1 248 germani, 80 armeni, 286 țigani, 4 evrei, 14 albanezi, 2 italieni, 42 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 18 erau români, 164 ruși, 20 sârbi, 13 polonezi și 2 locuitori de alte naționalități 2574. Orașul Mangalia avea, în noiembrie 1902, o populație de 1 441 de locuitori din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
27 136 de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea românească, în plasa Medgidia locuiau: 1 080 de turci, 5 029 de tătari, 456 germani, 442 greci, 371 bulgari, 198 țigani, 134 evrei, 106 italieni, 80 armeni, 55 albanezi, 2 lipoveni, 47 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 21 sârbi, 20 ruși, 20 francezi, 14 polonezi și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea o populație de 2 858 de locuitori din care: 816 români, 183 turci, 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]