KorAP: Find »[drukola/base=alchimic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...22 >

538 matches

Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630

p. 108. 259 Vala, IX, 141. 260 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, 1994, p. 75. 261 Jakob Böhme, Aurora, p. 90. 262 Vala, I, 295-296. 263 Ibid., pp. 83, 85, 87, 90, 91. 264 Jerusalem, 58, 11. 265 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 115. 266 R. Steiner, Universul Pămîntul și Omul, p. 56. 267 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 28. 268 Jerusalem, 55, 36-37: ""Let the Human Organs be kept în their perfect Integrity,/ "At will Contracting into Worms or Expanding into

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
Böhme, Aurora, p. 90. 262 Vala, I, 295-296. 263 Ibid., pp. 83, 85, 87, 90, 91. 264 Jerusalem, 58, 11. 265 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 115. 266 R. Steiner, Universul Pămîntul și Omul, p. 56. 267 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 28. 268 Jerusalem, 55, 36-37: ""Let the Human Organs be kept în their perfect Integrity,/ "At will Contracting into Worms or Expanding into Gods"". 269 R. Steiner, Esoterismul Creștin, p. 101. 270 Ibid, p. 101. 271 Klaus Mylius, Wörterbuch

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
kept în their perfect Integrity,/ "At will Contracting into Worms or Expanding into Gods"". 269 R. Steiner, Esoterismul Creștin, p. 101. 270 Ibid, p. 101. 271 Klaus Mylius, Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, pp. 81 (udán) și 24 (ádana). 272 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 16. 273 Ibid., p. 17. 274 Ibid., p. 20. 275 Ibid., p. 132. 276 Vala, ÎI, 259-60. 277 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 120. 278 Ibid., p. 121. 279 Ibid., p. 120. 280 Vala, VI, 62. 281 Vasile Lovinescu

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
p. 101. 271 Klaus Mylius, Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, pp. 81 (udán) și 24 (ádana). 272 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 16. 273 Ibid., p. 17. 274 Ibid., p. 20. 275 Ibid., p. 132. 276 Vala, ÎI, 259-60. 277 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 120. 278 Ibid., p. 121. 279 Ibid., p. 120. 280 Vala, VI, 62. 281 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 140. 282 Id. 283 Milton, 27, 53. 284 Milton, 19, 15: "Patru Universuri în jurul Oului Lumesc rămîn Haotice". 285 Milton

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
16. 273 Ibid., p. 17. 274 Ibid., p. 20. 275 Ibid., p. 132. 276 Vala, ÎI, 259-60. 277 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 120. 278 Ibid., p. 121. 279 Ibid., p. 120. 280 Vala, VI, 62. 281 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 140. 282 Id. 283 Milton, 27, 53. 284 Milton, 19, 15: "Patru Universuri în jurul Oului Lumesc rămîn Haotice". 285 Milton, 30, 14. 286 S. Foster Damon, A Blake Dictionary, p. 163. 287 Vala, V, 70-76. 288 În acestă se

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
Eno sau de Vala însăși este, similar, o profeție ce cuprinde unele adevăruri despre căderea omului că ființă cosmică (Albionul), despre ansamblul ("cuplul") cosmic spațiu-timp (Enitharmon-Los) care avansează irezistibil de la cădere spre însănătoșire și mîntuire, spre sfîrșit, "atingînd", în sens alchimic, noul început etern: pentru Blake în Veșnicie nimic nu se pierde, ci totul este păstrat în Sălile lui Los Los's Halls, care sînt un fel de cămări temporale-eterne, ce amintesc de arhitectură Valhallei, magnifica Sală a celor Uciși, cu

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
înaintea propriilor ochi în "golul ne-ntocmit" (Vala, ÎI, 294). Viitorul este, deci, un vid potențial și haotic de energii germinale conștiințiale ce poate fi mîntuit prin "trăirea în clipa", "care neagă toate limitațiunile noastre" (cum se exprimă Lovinescu în Jurnal alchimic, p. 72). Tocmai acest lucru nu îl face Urizen, care contemplă trecutul și este îngrozit de viitor. Lovinescu explica această "trăire în clipa": ea înseamnă "să ne naștem în fiecare clipă", reintegrarea în punctul infinitezimal temporal și spațial, adică în

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
amănunte și lucrarea lui Vasile Lovinescu, Creangă și Creangă de Aur, 1989, pp. 295-96). Prin Makifim se creează o conștiință inversă celei profane: ce este mic înăuntru, e mare în afara; ce este mic în afara e mare înăuntru (V. Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 76.). Trăirea clipei este insuportabila din cauza beatitudinii ei, beatitudine din care și Los-Timpul a ieșit, murind mereu "destul pentru Enitharmon"-Spațiul (Vala, ÎI, 322 și VII, 420-21). Această moarte înseamnă o întoarcere în veșnicie, timpul (Los) urmînd spațiului (Enitharmon

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
trup,/ Căci sînt ne-nsuflețit pînă ce tu la viață iar m-aduci cu al tau dulce cîntec" (Vala, ÎI, 316-323). Cîntecul lui Enitharmon este probabil muzică sferelor (Lovinescu arată că prin această muzică stelele fixe mișcă zodiile; cf. Jurnal alchimic, p. 108). Sensul extatic al morții descris aici poate fi întîlnit în mistica tibetana: dizolvarea în Dumnezeu-Lumină prin frînghia Dmu (sau Mu). Trăirea clipei este insuportabila datorită plinătății ei, care nu poate fi răbdata de limitele noastre, căci clipă e

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
al morții descris aici poate fi întîlnit în mistica tibetana: dizolvarea în Dumnezeu-Lumină prin frînghia Dmu (sau Mu). Trăirea clipei este insuportabila datorită plinătății ei, care nu poate fi răbdata de limitele noastre, căci clipă e una cu Veșnicia (Jurnal alchimic, p. 77). În acest sens, Blake va spune, prin vocea lui Urizen, ca "viitorul este în clipa asta!" (Vala, IX, 183), moment în care Urizen este reînnoit, din nou strălucitor, proces care are loc, probabil, prin redeschiderea Porții Limbii, ca

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
actul acestei rostiri intervenind, paradoxal, scînteia de lumină rebela, captivă în propriul lanț de conștiință, fugind de sine, si inventînd limbajul căderii golit de limbă spirituală a comunicării dintre ființe. 25 (I, 264) Infusing sugerează ideea de "umed", și ideea alchimica de trecere, transfer între două lumi succesive pe scara ierarhică spirituală. 26 (I, 270) Sau "punerea / aducerea într-o stare contemplativa, de meditație". Este limpede legătură dintre "muse" (meditație, contemplație, gîndire adîncă) și "Muse" (muză). Astfel, se pare ca Blake

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
și "a înaltă în rang". 32 (I, 414) Sensul arhaic al lui wedge este de lingou triunghiular de aur sau argint; credem că la Blake "icul" este un fel de principiu al disocierii/diferențierii/deschiderii (chiar a vidului) (un solve alchimic), prin medierea căruia devine posibilă căderea entităților (în speță Luvah și Vala) ce trec prin "porțile-muchiile strimte", creîndu-și spații inferioare (spațiile căderii). Mai tîrziu se va vorbi despre "icuri și drugi", ultimii fiind tocmai "zăvoarele" (principiile de închidere/fuzionare) ce

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
ce trec prin "porțile-muchiile strimte", creîndu-și spații inferioare (spațiile căderii). Mai tîrziu se va vorbi despre "icuri și drugi", ultimii fiind tocmai "zăvoarele" (principiile de închidere/fuzionare) ce se trag în urmă entităților după părăsirea unui plan superior (un coagulă alchimic). 33 (I, 420) stînci/ Izbindu-se-n neant: Posibilă referire la condiția cosmică extrem de violență a realității fizice, si anume ciocnirile între corpuri cerești (i.e. dintre "stîncile" rocks despre care vorbește Blake) în spațiul cosmic (void). Nisipul menționat de Blake

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
cu vîrf ucigător." Femeia despre care vorbește Milton pare a fi o reprezentare a lui Lamia (menționată de Blake în Vala, VIII, 442), sau a Mării Mame Uroborice, balaur feminin, identificabil cu Vala lui Blake, ca imagine a primei materia alchimice (Mandala alchimica), din care este alcătuit tot universul; este astfel proto-substanța cosmogonica. 82 (ÎI, 195) Estul este în starea edenica domeniul lui Luvah. 83 (ÎI, 202) Skirts vesminte ce acoperă trupul femeiesc de la talie în jos. 84 (ÎI, 252) pavilioane

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
ucigător." Femeia despre care vorbește Milton pare a fi o reprezentare a lui Lamia (menționată de Blake în Vala, VIII, 442), sau a Mării Mame Uroborice, balaur feminin, identificabil cu Vala lui Blake, ca imagine a primei materia alchimice (Mandala alchimica), din care este alcătuit tot universul; este astfel proto-substanța cosmogonica. 82 (ÎI, 195) Estul este în starea edenica domeniul lui Luvah. 83 (ÎI, 202) Skirts vesminte ce acoperă trupul femeiesc de la talie în jos. 84 (ÎI, 252) pavilioane: Aici probabil

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
este format din "fire" (adică urzeala și bătătura ce constituie țesătura lui Enion, deschisă de Eno în spațiul-timpul fizic). 110 (III, 28-30) ridică-ți mîinile supuse: Luminoasă Ahania (Ziua) mereu îl îndeamnă pe Urizen spre lumină; ridicarea ochilor este gest alchimic de rectificare, căci exaltarea mistuie amploarea și atunci Alfa și Omega se identifică și ard, totul devenind, virtual, cenușă (Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 16). Similar, Iisus Hristos îndeamnă pe apostoli: "Nu vă îngrijorați dar de ziua de mîine; căci

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-ți mîinile supuse: Luminoasă Ahania (Ziua) mereu îl îndeamnă pe Urizen spre lumină; ridicarea ochilor este gest alchimic de rectificare, căci exaltarea mistuie amploarea și atunci Alfa și Omega se identifică și ard, totul devenind, virtual, cenușă (Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 16). Similar, Iisus Hristos îndeamnă pe apostoli: "Nu vă îngrijorați dar de ziua de mîine; căci ziua de mîine se va îngrijora de ea însăș. Ajunge zilei necazul ei" (Matei 6, 34). Tot Ahania îi va aminti lui Urizen

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
prin Elemente este echivalentă cu stadiile de evoluție prin cakre: Muladhara pămînt, Svadhisthana apă, Manipura foc, Anahata aer. Ultimul stadiu este de fapt trecerea în planurile de conștiință eterne. Aici însă evoluția se oprește la foc. Din punct de vedere alchimic, după foc urmează diamantul, trupul de slavă, adică pămîntul de nemurire. Prin urmare, Blake da exact ordinea alchimica a transmutărilor: pămînt  apă  aer  foc. 122 (IV, 69) Se va osifica: Verbul folosit aici de Blake, bonify, poate induce în eroare

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
Ultimul stadiu este de fapt trecerea în planurile de conștiință eterne. Aici însă evoluția se oprește la foc. Din punct de vedere alchimic, după foc urmează diamantul, trupul de slavă, adică pămîntul de nemurire. Prin urmare, Blake da exact ordinea alchimica a transmutărilor: pămînt  apă  aer  foc. 122 (IV, 69) Se va osifica: Verbul folosit aici de Blake, bonify, poate induce în eroare, deoarece înseamnă "a beneficia" sau "a transforma în bine", "a îmbunătăți". Avînd însă în vedere că acest verb

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
la sfîrșitul poemului Milton: "[Puterea] noastră sexuală [...] zboară în Ulro. De-aici se înălțară toate-ale noastre grozavii în Veșnicie" (Milton, 41, 33-34). Observăm și aici elemente de mistica a luminii la Blake. Cum spune Lovinescu, "aparențele subzista" (Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 18) după mîntuirea prin învierea din morți, la fel cum un Jivan-mukta, sau un inițiat, sau un sfînt, nu își pierd nimic din trupul fizic; "făptura [...] dispare mistuita de prezență divină [...] dar subzista că o enigmă [...] hieroglif [...] ce mărturisește

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
pentru organizarea socială. 199 (VII, 134) Los este din nou asemănat cu Cronos, cel care își înghite propriile odrasle. 200 (VII, 156) devorator pe Șine mistuindu-se: Orc apare astfel că un Ouroboros, șarpe ce se autodevorează, simbol al rotii alchimice (rota philosophica), al mandalei, al întregii alchimii. 201 (VII, 201) ale lumilor care prind viață: O altă citire: "ale lumilor care dau viață", deși în context mai puțin probabil. 202 (VII, 230) în amețire: Sau "leșin, pierdere a facultăților conștiente

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
216 (VII, 460) vînturile Golgonoozei: Probabil semnifică inspirația divină. Blake, ca și alți romantici, se înscrie în tradiția moștenita în acest sens de la Democrit (inspirația că suflu divin). 217 (VII, 468) îi dădu culoare: Tincture poate avea și o conotație alchimica: elixirul care produce transmutarea, deci piatră filosofala. Astfel, iubirea este cea care transformă elixirul (tincture) în verb (tinctur'd), adică îl pune în mișcare prin intermediul, în prezența unui vehicul atotprezent al vieții: lumină: "(she) tinctur'd it [the line] with

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
o ilustrație din Pandora de H. Reussner (1582; cf. Roob, The Hermetic Museum, p. 420) este înconjurată de alte două flori (toate trei "izvorînd" dintr-un dragon ouroboric), o roza albă și una roșie: 1. cea albă reprezintă în limbajul alchimic tinctura filosofica lunară (Luna; fază albedo, iluminarea); 2. cea roșie (simbol central la Blake: "trandafirul bolnav"/"sick roșe") semnifică tinctura metalică solară (Soarele; fază rubedo, unificarea Lună-Soare, Pămînt-Cer, Întuneric-Lumină, Om-Dumnezeu, Materie-Spirit). În fine floarea albastră că Flos sapientum (lat. "Floarea

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
hindușii numeau "Embrionul de aur" (hiranyagarbha), si de ceea ce Leonardo da Vinci numea "Secțiunea de aur" (secțio aurea). Aceasta este și cea mai misterioasă și are în dreptul ei simbolul stelar: sugerează atingerea cunoașterii cosmice integrale ca urmare a parcurgerii fazelor alchimice esențiale (albedo-rubedo). Altfel spus, "floarea albastră", asociată cu "floarea roșie" și noțiunea de "ev de aur", semnifică reîntoarcerea omului la rangul de Om Cosmic. 326 (IX, 564) cu glas dogit răcnesc chipurile omenești (hoarse roll the human forms): Sau "se

by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

etc., ci chiar de consangvinitate, întrucât națiunea americană și cea canadiană reprezintă, fiecare în parte, dar și împreună, o însumare de indivizi proveniți de pe toate meridianele globului. Această acumulare etnică, de o diversitate deconcertantă, a ajuns, după un tainic proces alchimic și o metamorfozare unică - numite când melting pot, când blast furnace -, o comunitate multiculturală, pe care Walt Whitman o considera a fi nu numai o națiune, ci o „teaming of Nations” sau un salad bowl, un stew pot, un mosaic

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]