1,931 matches
-
totodată mai grațios: primele știri - două vrăbiuțe-n zori toacă liniștea La prima oră nu le tace gura, toacă verzi și uscate, aceleași de ieri și, cu siguranță, și cele de mîine. Pălăvrăgesc, flecăresc, pentru că, evident, e vorba de o alegorie, de o mică fabulă. Oarecum inocentă, pentru că și ciripitul lor de vrăbii gureșe este mai degrabă inofensiv. Tulbură doar tihna dimineții. Cu duhul blîndeții, îngăduitoare, autoarea nu pune la inimă, își cultivă doar seninătatea... Nicicînd personajele implicate într-o relație
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
de singurătate”. În „După o citire din Eminescu...” în care înalță o imagine grandioasă a geniului, Iosif ridică o clasică apoteoză funerară, de la „giulgiu de jale/ Ce fâlfâie întunecat în aer” aruncat asupra întregii lumi ideale de către Eminescu și până la alegoria convențională, un fel de sculptură tombală în moda vremii:” Plutind pe culmi cu aripile-ntinse,/ Învăluit în nouri tu petreci/ În sfânta-apoteoză-a morții reci.” Octavian Goga a crescut în „aceeași religie artistică și ideologie națională” eminesciană. „ Eram și eu atins
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
floare, un anumit parfum... Cred că s-ar putea ghici temperamentul, rafinamentul femeii după florile și parfumurile care îi plac ... Femeile, da, femeile care fac lumea mai frumoasă, mai plină de farmec și frenezie! Cineva a explicat în felul lui alegoria biblică cu coasta lui Adam: Dumnezeu ar fi scos un genom, o garnitură cromozomială completă, împreună cu celula germinativă corespunzătoare și astfel a făcut-o pe Eva... Pe semne că Eva era necesară acestei lumi pământene! Adam trebuia să-și manifeste
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
Era perioada când am cunoscut-o pe viitoarea mea soție, poeta Titina Nica Țene, și când Poezia îmi ținea de foame. În poeziile mele de început cântam copilăria ca timp mitic, evocat fără recursuri proustiene. Ereau tulburătoare retrăiri, neminate de alegorii leopordine sau melancolii eminesciene, a vremii primelor iubiri. Mai târziu poemele publicate în zeci de antologii, în volumele: „Ochi deschis (1974), „Fuga statuilor” (1979) sau „Cerul meu de hârtie / My paper sky” (2000) erau confruntarea cu lumea a vocii poetice
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
că știu și văd?”/ „Oh! Atunci nu ești unul de-al nostru!”. Cele două bucăți de proză de la începutul și finalul cărții (de fapt, un basm împărțit în două) pot fi văzute ca exprimare a unei idei abstracte. Aproape o alegorie, mijloacele concrete de exprimare constând în chiar paginile cuprinse în acest volum. Deocamdată, Victor Nicolae Ciobanu rămâne un semn de întrebare suspendat deasupra poeziei actuale. Vom fi atenți la modul în care va aborda Cuvântul în continuare. --------------------------------------------------- (Prefață la volumul
VICTOR NICOLAE CIOBANU, UN SPIRIT SENIN, NEPERTURBAT DE VICISITUDINI de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364986_a_366315]
-
O lucrare de istorie a literaturii române este cea a doamnei Cândea Dana Monica care readuce în actualitate însemnările lui Ștefan Zeletin( pe numele lui adevărat Ștefan Motaș, 1882-1934 ) “Din Țară Măgarilor “. Unde se subliniază că” prin urzeala firava a alegoriei se străvede cu ușurință faptul că țara măgarilor e țară românilor, propria patrie a autorului.( C.D.Zeletin, Cuvânt înainte, Editura Nemira, 2006).“ Mai semnează poezii Radu Andrei, Cezarină Adamescu, Alină Cheșcă, Alină Popa, Coriolan Păunescu, Victor Martin, Boris Mahr, George
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
din 1989 au propulsat în politică indivizi extrem de inteligenți, beneficiari ai unei solide educații, care se folosesc de putere în scopul înavuțirii personale sau de gașcă, în detrimentul poporului ce i-au ales. În capitolul al patrulea, scriitorul se folosește de alegorie pentru a pune față-n față cele două regimuri sociale (socialist și capitalist) în care i-a fost dat să trăiască. Un text dramatic cu două personaje și cââiva figuranți aduce în discuție cele două orientări politice, de stânga și
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
datorită lucrărilor frumos prezentate am făcut cunoștiință cu mici localități olandeze precum Ouwater,Iacobus,sau Verheien. Numeroase lucrări plastice ale muzeului aparțin pictorilor J.Paul Opperman, Ludwig Munthe ,,Valurile pescarilor''; Ian van Goyen ,,Mervede''sau a lui Peper Paul Robens ,,Alegoria Fortunei'', Oudegracht ,,Cumpărăturile cetățenilor din oraș''. Volendamul este cunoscut cu deosebire în lumea sportivă prin Clubul de Sport unde se desfășoară campionate mondiale europene. Orașul cu micul lui port unde pot ancora vasele pescarilor cât și cele comerciale își are
VOLENDAM de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352560_a_353889]
-
o devoțiune față de prezența reală a lui Iisus Hristos în Euharistie care a început să fie adorată vizual, expusă unei venerații a privirii, unei atitudini contemplative, nu unui consum sacramental. Liturghia însăși pierzându-și caracterul de comuniune în favoarea celui de alegorie rituală a vieții lui Iisus Hristos.[43] Sensul pledoariei euharistice a „colivarilor” este sesizat în echilibrul menținut cu grijă între asceză și Liturghie, între Spovedanie și Împărtășire, între care aceștia refuză să opteze unilateral. Astfel, prima practică - tipic răsăriteană - pune
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Ediția nr. 683 din 13 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului E toamna asta ca o agonie; Ne dăm la ceasul morții de pereți, Căci, în curând, va ninge cu furie Și-om tremura, tușind, pe sub nămeți. E toamna asta o alegorie; Ne pregătește iarna un final. Tânjind, bolnavi de-o gigacalorie, Ne-om încălzi, dansând la carnaval. E toamna asta ca o tânguire; Din cer și din pamânt se-aud chemări. E omul condamnat la umilire, Cu traiul risipit în patru
E TOAMNA ASTA CA O AGONIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351299_a_352628]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOBILA FERIGĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Păstrez în carne dulci alegorii Ce le-au lăsat în trecere strămoșii Și le trezesc în zori cântând cocoșii Fetiș pe „o” când îmi aleg ori „i” Și-atunci mă simt o clasică verigă Căci - fără mine - lanțul s-ar fi rupt Și urc venind
NOBILA FERIGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350937_a_352266]
-
și revenirea. Lunatică este și iubirea care ignoră aparențele înșelătoare ale lumii, în poemul „Orbire” , unde intervine simbolismul orbului, legat de experiențele inițiatice și de intervenția de salvare a zeilor, dăruind vederea aceluia care iubește. Iubirea devine stăpână a luminii, alegorie prin care Homer orb a devenit simbolul poetului itinerant: „Ce se prefiră-n lacrima din noi?/ Găsi-vom oare candida sorginte?/ De-atâta dor, tăcut cu drag în doi, Eu am orbit, tu numai ai cuvinte”. Semn al unirii, cinci
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
o învoială și să reducă amândoi prețul cu, să zicem, 3%. Sunt prea orgolioși ca să facă așa ceva și cumpărătorii suferă împărțiți și ei în mulțumiți, care au apucat marfa ieftină și păgubiți care nu-și pot permite marfa scumpă. O alegorie șea. Iapa căutați-o prin casa poporului. În concluzie nu există proști. Dar ferească-mă Dumnezeu de îngâmfații care fac „mai bine” ceea ce a fost făcut bine. Când le va da oare Dumnezeu înțelepciunea spre ași da frățește mâna în loc să
NU MAI SUNT PROŞTI PE LUME de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352114_a_353443]
-
Muștele nu vorbesc, Ele au ochi mari și pot zbura, Sunt negre, au antene Și număr mic, Au microfoane și megafoane Și își fac veacul În jurul nostru. În general m-am săturat Să tot găsesc metafore, Să tot scriu fabule, alegorii. În fond fiecare știe Cine sunt muștele, Cine sunt statuile, Cine sunt copacii, Cine a fost Hitler. Vreau să scriu poezie, Nu vreau să scriu fabule, Nu vreau să scriu caracterizări, Nu vreau să scriu reclamații, Nu vreau să-mi
DRUM ÎNCHIS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354801_a_356130]
-
toți vor învia, toți se vor întoarce/ Într-o zi acasă, la copii/ La nevasta, care plânge și toarce, / La văcuțe, la mioare, / Ca oamenii gospodari și vii “. În alt volum, în Versuri de seară, Arghezi dezvăluie Mițurei, printr-o alegorie taina venirii ei pe lume. Explicația nu mai vine din domaniul popular: aici avem de-aface nu cu barza, ci cu un păianjen pogorât dintr-o stea „ pe un fir de cânepă lucitoare “. Păianjenul este, de fapt, o păienjeniță ( tonul este
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
noțiunea de somn și putea să călătorească spre acele lumi nebănuite ale spiritului pur, în care materia era tot una cu visul, supranaturalul era finit și infinit, cînd se plictisea de acel spațiu gînditor prin el însuși, se risipea în alegoria realității, se așeza la masa din sufragerie și se uita ore întregi pe pereți, își privea cu blîndețe copiii, care parcă mai crescuseră, nu mai știa cum îi cheamă, dar fetița aceea, care semăna cu el, îl uimea cu gîndurile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
care cititorul de rând nu îi cunoaște. Este, de asemenea, plină de referințe utile cercetătorului, dar dificile pentru lectorul obișnuit. Și totuși, autorul îmbină în mod accesibil termenii științifici cu vorbirea neaoșă românească și stilul literar, plin de metafore și alegorii, cu abordarea filozofică a problematicii cu care se confruntă. Într-adevăr, autorul abordează multe problematici, mari și mici, aduce în discuție numeroase teme și curiozități care incită și satisfac dorințele cititorului de a fi alături de autor. El oferă explicații pe
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
este de pildă „Arca”, păstrează deopotrivă termenul concret și pe cel moral al unei comparații; în timp ce altele, cum este „Copacul”, „Lava”, sau „Râul”, păstrând numai termenul concret al unei comparații implicite și amputând pe cel moral, devin de fapt niște alegorii( T.Vianu- Ion Barbu...) Prin analiza elementelor formale, sensul original al poeziei barbiene se detașează evident: „Obiectivitatea parnasiană aducea o respingere a orcărei porniri de intervenție subiectivă a poetului...Barbu este mai retoric. Unele din procedeeleretoricei clasice sunt folosite cu
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
a unei frunze, ne îndeamnă la meditație. Dar frunza își termină ciclul de viață după cum știm , dar omul este dator să lase în urma lui ceva folositor și mai ales un nume bun. Poezia ,,De ce ești trist” ,,Balada sorții” este o alegorie. Ființele umane sunt legate de locul nașterii lor, precum păsările călătoare. Dorul de cuib le readuce de peste mări și țări, chiar cu sacrificiul vieții. Se întrevede cât de mult sufere o persoană smulsă din plaiul ei natal. ;;Balada sorții” Într-
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
poezia dorcesciană, reprezentative acestei interpretări, selecție atentă, de forță, argumentativă nu numai verosimil ci și imanent. La finalul lecturii, parcurgând citatele și argumentele autoarei am realizat că studiul făcut abia deschide perspectiva unei analize profunde, că această interpretare este o alegorie la unitatea scrierilor dorcesciene, a evoluției unui scris, a unui limbaj, mai mult decelate psihobiografic decât poematic. -MIB: Toate visele sunt posibile căi spre Nirvana. A cărei intuiție Poetul a avut-o foarte devreme. În timp și spațiu fiind, el
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
de puțin supuse comenzilor și mă obligă să opresc la o răscruce a destinului, e clar, ele nu și-au găsit încă regina iar eu nu am aflat răspuns la toate căutările. Aceste rânduri nu sunt o poezie. Sunt o alegorie întru poezie, între cer și pământ, rai și iad, prin suflet. Facem prin urmare acest mic popas pentru că iată, mă strigă din urmă și îmi fac semn să aștept, anii mei pe care i-am pus sub semnul cuvântului scris
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
cârmuiește multiple perechi: Ficțiunea și Realitatea, Iubirea și Necredința, Aventura și Căminul, Curajul și Frica”, aceste opoziții reprezentând tot atâtea moduri de a ființa, el ca model, ori de a influența viața celor care gravitează în jurul său. Numite la început alegorii, epopeile homerice au fost considerate de către toți exegeții drept mituri, deoarece într-un înveliș epic, acestea sunt, de fapt, niște opere ezoterice în care secretul trebuie străpuns și, din imagine, trebuie să fie scoasă imaginea. Aceste epopei corespund noțiunii de
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
aleea înțelepților, / doi câte doi, treceau îmbârligații iepuri, / albi ca niște strigăte înghețate. / Purtau între urechi microfoanele / performante, pentru-a prinde / strigătul alb al termopanelor / înghețate și lătrătura, chiar așa, / lătrătura florii de cactus / în piscina cu pioneze Stradivarius.» (ibid.). Alegoria acestui poem paradoxist îngăduie ecuația unei ars poetica extrem de originală: piscina (simbolizând elementul fundamental, Apa, „casa vieții de pe Pământ“) are viori-Stradivarius, metaforă-simbol cu polivalență lirico-semantic-sincretică: pe de o parte, desemnând „instrumentul producător de artă (regal-muzicală), ținând de perfecțiune, de absolut
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
În volumele sale: „Moartea regelui alb“, „Regina de vis”, „Patimi“, „O lumină în mers“, „Desenul din nucleu“, „Stanțe și restanțe“, „Pribegi de piatră” și „Apăsarea lutului”, descoperim întruchiparea existențială cu nuanțe filozofice, desprinsă din legătura indestructibilă dintre Om și Dumnezeu. Alegoriile sale- ale trăirilor intense în fața morții, ale iubirii, ale pasiunii în sens teologal-, țâșnesc ca un izvor curat cu expresii culturale, inclusiv universalitatea dramei eului exponențial. E un poet original, euphonic și polifonic în poezia sa cu ritm muzical: „Între
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
să citez o perte din afirmațiile ei despre numeroșii expozanți. Șhira Hay este nu numai pictorița, ci și poeta. Menuha Yankelevici, care este a cincea generație ierusalemiteană, pictează mai ales iudaica. Ashira Levi preferă diversitatea peisajului israelian. Batya Bombiger folosește alegoria și metaforă vizuală, Miron Maor este un pictor intuitiv, care face apel la imaginație, iar Menuha Cohen reprezintă realitatea figurativa. Sărit Nahari apelează la simboluri și motive clasice evreiești, în timp ce Iehezkel Sander folosește stilul voit naiv, popular. Mihal Lăor Rotman
O EXPOZIŢIE COLECTIVĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362697_a_364026]