1,031 matches
-
deficitară a țesuturilor musculare va genera tensiuni musculare (dureri, spasme, contracturi ușoare etc.), tensiuni care vor „împiedica” desfășurarea optimă a joggingului. Realizarea unei respirații complete și corecte în timpul practicării joggingului este și ea unul dintre factorii care pot mări capacitatea alergătorului de a menține efortul o perioadă mai mare de timp, fără a fi supus anumitor „limitări”, determinate de reacțiilor biochimice ce apar în timpul oricărui efort fizic. 2.8. Sistemul energetic în jogging Găsirea unei modalități superioare de asigurare a energiei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de la A la Z II 71 Domeniul cercetării științifice oferă și el date interesante despre practicarea joggingului de către tinerii adulți, aspectele abordate fiind extrem de variate (de la efectele și modificările fiziologice determinate de efortul aerob, la stările psihice de euforie specifice alergătorilor -„runner high”, de la creșterea performanțelor în alergare la efectele sociale ale joggingului etc., de la modalitate de percepere a efortului de către unii tineri la efectele determinate de jogging asupra tinerilor și tinerelor). Într-o astfel de cercetare, Barreira, T., Rowe, D.
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mereu tânărului” psihic, mai ales dacă acea persoană a fost una activă în timpul tinereții și vârstei adulte, mai ales dacă a practicat constant joggingul sau altă activitate sportivă. Conform opiniei exprimate de practicanții pasionați de jogging (și confirmate de specialiști), alergătorul de vârsta a III a va observa că odată cu trecerea anilor, organismul său nu va mai putea parcurge aceleași distanțe pe care le parcurgea cu ani în urmă, iar recuperarea, după câteva zeci de minute de alergare, va dura mult
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
cu fiecare an, după 50-60 ani, apare tendința ca structurile amintite să nu mai „lucreze” eficient pentru protecția articulațiilor și să nu mai amortizeze astfel, la fel de bine, impactul asupra oaselor, la reluarea contactului cu solul în timpul fazei anterioare a pasului alergător. Astfel, există posibilitatea ca persoanele de vârsta a III a, declarate apte pentru jogging de către medicul specialist, să se confrunte cu dureri articulare. Conform opiniei exprimate de Rodgers, B., Douglas, S., (1998), dacă, totuși, aceste persoane vor face mișcare constantă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
calitatea dinamicii căruciorului) nu mai pot efectua lucrul corect de brațe, pentru o Dan Iulian Alexe 80 perioadă scurtă de timp, iar umerii și trunchiul își pot modifica și ei poziția, fapt ce atrage de la sine o adaptare a pasului alergător. Însă, dacă obiectivul nu este performanța, ci doar plăcerea de a alerga, detaliile tehnice descrise anterior nu mai contează așa de mult. Totuși, raportând la condițiile de alergare și la faptul că roțile acestor cărucioare speciale sunt mai mari și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de la care s-ar fi „plecat” în inventarea acestui concept ar avea la bază dorința lui Glenn McWaters de a găsi o activitate care să îi permită unei persoane cu anumite afecțiuni să regăsească în apă gesturile și senzațiile unui alergător. Unele surse povestesc despre un eveniment din viața McWaters, când acesta, venind rănit din războiul din Vietnam ca urmare a unui accident de avion și nedorind să accepte diagnosticul dat de doctori, a început un program de reabilitare în piscină
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
să accepte diagnosticul dat de doctori, a început un program de reabilitare în piscină, moment în care i-ar fi venit și această ideea, de a alerga în apă, fără să atingă solul (anterior accidentului, Glenn McWaters fusese un bun alergător)25. Astfel, istoria joggingului acvatic îl evidențiază pe McWaters inventând o vestă din neopren, care să îi permită să stea vertical în apă și să-și mențină capul deasupra acesteia, pentru a și facilita în acest fel efectuarea mișcărilor brațelor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în evidență un aspect extrem de util Jogging de la A la Z II 121 pentru înțelegerea imitării alergării prin apă: centrul general de greutate al practicantului de jogging acvatic nu mai este la nivelul abdomenului inferior (sub ombilic), cum este la alergătorul pe uscat, ci la nivelul părții superioare a trunchiului (mai exact la plămâni), fapt ce necesită o adaptare permanentă a posturii corpului pentru menținerea verticalității în apă. Fig. nr. 95 și 96 - Principiul coordonării brațului și a piciorului opus în timpul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nu se poate imita alergarea, chiar și în apă și cu centură ajutătoare, fără amplitudine în mișcările membrelor inferioare, dar acea amplitudine este orientată diferit, mai mult în plan vertical. În opinia exprimată de experți în joggingul acvatic, cicliul pasului alergător în joggingul prin apă adâncă începe odată cu flexia coapsei pe bazin, până la 70-800 (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010), cu genunchiul îndoit la 900 și talpa piciorului orientată în jos, în flexie plantară, pentru a putea împinge apa
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
capacități, performanțe sau rezultate. Prin evidență, se pot asigura Dan Iulian Alexe 140 premisele unei mai bune planificări pe viitor a practicării joggingului. Prin control în jogging ne referim, în acest capitol, la măsurile pe care trebuie să le ia alergătorul înaintea efectuării efective a efortului fizic specific, în timpul acestuia și după finalizare, pentru ca efectele biologice și psihice să fie pozitive și să ducă la o implicare pe termen lung a persoanei vizate în efectuarea constantă a joggingului de plăcere, de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Aducem în atenția cititorului câteva detalii referitoare la evaluarea și controlul pulsului în practicarea joggingului, așa cum au fost ele evidențiate anterior în volumul I al lucrării de față29. Astfel, în timpul practicării joggingului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și stări pozitive fără a induce oboseală excesivă. Exemplu: Pentru un practicant de jogging cu vârsta de 35 ani, valoarea maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să-și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (50-70% din 185). Pulsul, ca și reper în dozarea efortului din timpul practicării constante a joggingului, poate oferi informații inclusiv despre instalarea stării de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efortul fizic depus, presupune oprirea din alergare și o foarte bună experiență în găsirea rapidă a carotidei sau arterei radiale, precum și în numărarea bătăilor inimii. Istoria atletismului expune momente când, prin anii '70 (1970-1979), antrenorii se grăbeau să sară în fața alergătorului la finele unei ședințe de alergări cu scopul de a număra pulsațiile cardiace. La un atlet cu respirația alertă, era necesară o bună experiență pentru a preciza manual, la nivelul carotidei sau arterei radiale a pumnului, cifra exactă a pulsațiilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și un ceas special, prezentăm pe scurt principiul de funcționare: dispozitivul măsoară frecvența electrică a inimii, înregistrând numărul de bătăi pe minut cu precizia unei electrocardiograme (înregistrarea se face la fiecare 5 bătăi sau la fiecare bătaie). Impulsurile electrice ale alergătorilor sunt înregistrate de către doi sau mai mulți electrozi toracici cuplați la un emițător fixat cu ajutorul unei centuri elastice sau de doi sau mai mulți senzori, fixați pe spatele ceasului. Informațiile sunt transmise prin telemetrie, pe monitorul ceasului, care se află
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
doi sau mai mulți electrozi toracici cuplați la un emițător fixat cu ajutorul unei centuri elastice sau de doi sau mai mulți senzori, fixați pe spatele ceasului. Informațiile sunt transmise prin telemetrie, pe monitorul ceasului, care se află la încheietura mâinii alergătorului. Astăzi, datorită tehnologiei, există pe piață multe modele, deloc scumpe ca preț, și cu funcții extrem de complexe, facilitând practic măsurarea, evaluare și evidența pe care și le poate realiza un practicant de jogging. Pentru a ușura și mai mult activitatea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
transpirației produsă de corpul uman în timpul efortului. Un alt aspect tehnic, dar bine de știut, este că transmisia de date de la senzorul ce intră în contact cu organismul și monitorul ceasului special de la încheietura mâinii este codată, pentru a ca alergătorul să nu mai fie pus în fața unei situații delicate, cum se întâmpla în trecut: în momentul în care un alt alergător se apropia la 2m și avea și el vreun dispozitiv electronic, frecvența cardiacă afișată nu mai era cea reală
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
senzorul ce intră în contact cu organismul și monitorul ceasului special de la încheietura mâinii este codată, pentru a ca alergătorul să nu mai fie pus în fața unei situații delicate, cum se întâmpla în trecut: în momentul în care un alt alergător se apropia la 2m și avea și el vreun dispozitiv electronic, frecvența cardiacă afișată nu mai era cea reală, fiind perturbată de celălalt dispozitiv. Fig. nr. 150, 151 și 152 - Măsurătoare de frecvență cardiacă Utilizarea dispozitivelor de măsurare a frecvenței
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de sănătate, o bună cunoaștere a particularităților individuale, deoarece există riscul ca respectând strict valorile indicate de dispozitiv, să nu ținem Dan Iulian Alexe 150 cont de oboseală, de supraantrenament, de alte reacții și semnale pe care organismul le oferă (alergătorul care încearcă să rămână în plaja cardiacă activă, oferită de dispozitiv, fără a conștientiza propriile senzații, poate „beneficia” de efectele negative ale efortului specific joggingului). 6.4. Măsurarea traseului de alergare - reper în jogging Delimitat de dicționare, din punct de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Delimitat de dicționare, din punct de vedere sportiv, ca fiind o distanță marcată ce ar trebui străbătută de practicanții unor probe sau ramuri sportive, traseul în jogging reprezintă o rută de alergare, pe o distanță semnificativă, ce trebuie parcursă de alergători. Fig. nr. 153, 154 și 155 - Diferite trasee pentru practicarea joggingului În funcție de cele două repere standard ale oricărui traseu (începutul și sfârșitul) putem avea jogging unidirecțional, jogging bidirecțional, jogging în tur30. De ce ar fi importantă măsurarea unui traseu în practicarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
control optim, atunci când semnele desenate dispar sau se șterg. Studierea diferitelor surse bibliografice ne-a adus în atenție inclusiv posibilitatea măsurării mai multor trasee, ca reper în controlul și evidența implicării în jogging, iar din punct de vedere psihologic, un alergător se poate plictisi de același traseu, pe când, variind „decorul” își poate menține ridicat nivelul de implicare în alergare (își menține o atitudine pozitivă față de jogging). De asemenea, măsurarea unor trasee alternative, secundare, pot oferi posibilitatea atingerii dozării planificate într-o
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
atât despre volumul de muncă, despre intensitate, trasee, repere temporale, cât și despre senzații subiective, evaluări intermediare și finale de performanțe din competiții sau din lecțiile de antrenament de verificare etc. Jurnalul personal (jogging diary) este mijlocul prin care un alergător de jogging, în cazul nostru, își poate ține evidența și astfel, își poate măsura și evalua progresul realizat în timp. Fig. nr. 159 - Evidența în jogging cu ajutorul jurnalului personal Jurnalul personal poate oferi informații despre: obiectivele stabilite și durata atingerii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
acest fapt. *dezechilibrele musculare se produc în timpul procesului specific de antrenament datorită formării așa-numitelor stereotipuri motoare. Acestea trebuie reduse sau echilibrate cu deosebită atenție, deoarece sunt inevitabile, iar, în unele cazuri, chiar absolut necesare (contracția mușchiului psoas iliac la alergătorii de garduri). Însă, dacă se vrea evitarea unor situații patologice, este necesar ca respectivele stereotipuri să fie menținute la un nivel minim. * în întreg lanțul motor, veriga sa cea mai slabă îi determină forța generală. * durerea musculară provine dintr-o
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de zece ore de somn pe noapte și nu le e greu nici să facă o siestă în timpul zilei. S-a arătat, pe de altă parte, că după probele foarte lungi, cum ar fi o cursă de 90 km, somnul alergătorilor poate avea până la 30% somn lent profund mai mult decât procentajul obișnuit, lucru care este valabil câteva nopți după competiție. În general, somnul este ameliorat ori de câte ori consumul energetic este unul neobișnuit. Insomnia tranzitorie se poate datora unor factori care de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Opinii exprimate cu privire la procesul didactic de educație fizică și sport: ■ deprinderile motrice însușite anterior trebuie reînvățate ; ■ la venirea în centru majoritatea minorilor internați nu stăpânesc deprinderi motrice elementare, nu au reprezentarea clară, de exemplu, a ce înseamnă alergarea și pasul alergător de viteză sau alergarea și pasul alergător de rezistență; ■ exprimarea profesorului la un anumit nivel - cel specific unei școli și unei clase din viața civilă - conduce la neînțelegere din cauza nivelului posibilităților de receptare; ■ minorilor internați le place competiția - ca la
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
fizică și sport: ■ deprinderile motrice însușite anterior trebuie reînvățate ; ■ la venirea în centru majoritatea minorilor internați nu stăpânesc deprinderi motrice elementare, nu au reprezentarea clară, de exemplu, a ce înseamnă alergarea și pasul alergător de viteză sau alergarea și pasul alergător de rezistență; ■ exprimarea profesorului la un anumit nivel - cel specific unei școli și unei clase din viața civilă - conduce la neînțelegere din cauza nivelului posibilităților de receptare; ■ minorilor internați le place competiția - ca la orice copil și chiar mai mult; ■ în
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]