1,026 matches
-
în spate. 5. Transport de obiecte individual; pe perechi. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Elemente din „școala alergării”: alergare cu joc de gleznă; alergare cu genunchii sus; alergare cu pendularea gambei înapoi. Alergarea de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul de sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din „școala alergării”: alergare cu joc de gleznă; alergare cu genunchii sus; alergare cu pendularea gambei înapoi. Alergarea de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul de sus și lansarea din start. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri succesive cu desprindere de pe unul sau ambele picioare. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spate în spate și spate-față. 4. Transport de obiecte, aparate și partener individual; pe perechi; în grup. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Elemente din “școala alergării”: alergare cu pendularea gambei înapoi; alergare cu pendularea gambei înainte. Alergarea de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare și lansarea din start; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spate-față. 4. Transport de obiecte, aparate și partener individual; pe perechi; în grup. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Elemente din “școala alergării”: alergare cu pendularea gambei înapoi; alergare cu pendularea gambei înainte. Alergarea de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare și lansarea din start; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Atletism 1. Alergări Elemente din “școala alergării”: alergare cu pendularea gambei înapoi; alergare cu pendularea gambei înainte. Alergarea de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos și lansarea din start. Alergarea de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare și lansarea din start; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din “școala săriturii”: pasul săltat; pasul sărit; sărituri cu atingerea unui obiect suspendat; sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
frânghie/prăjină în trei timpi; escaladare prin încălecare și prin rulare; transport de greutăți, individual, pe perechi și în grup; tracțiuni și împingeri individuale, pe perechi și în grup; parcursuri utilitar-aplicative. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergare de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos. Alergare de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din școala săriturii: sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
timpi; escaladare prin încălecare și prin rulare; transport de greutăți, individual, pe perechi și în grup; tracțiuni și împingeri individuale, pe perechi și în grup; parcursuri utilitar-aplicative. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergare de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos. Alergare de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din școala săriturii: sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1½
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pe perechi și în grup; tracțiuni și împingeri individuale, pe perechi și în grup; parcursuri utilitar-aplicative. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergare de viteză: pasul alergător de accelerare; pasul alergător lansat de viteză; startul de jos. Alergare de rezistență: pasul alergător lansat de semifond; startul din picioare; alergare pe teren variat. 2. Sărituri Elemente din școala săriturii: sărituri cu trecere peste obstacole joase. Săritura în lungime cu elan, cu 1½ pași în aer: sărituri cu bătaie în zonă precizată. Săritura în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE acțiuni combinate de cățărare, escaladare, tracțiune, împingere, transport de obiecte; parcursuri utilitar aplicative; întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergarea de viteza cu start de jos: startul de jos și lansarea din start; pasul alergător de accelerare; pasul lansat de viteză; alergarea în turnantă. Alergarea de rezistență: pasul alergător de semifond; alergarea în pluton; alergare pe teren variat; concursuri. Alergarea peste obstacole: atacul obstacolului; ritmul pașilor între obstacole. 2. Sărituri Elemente din „școala săriturii”: plurisalt
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de obiecte; parcursuri utilitar aplicative; întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergarea de viteza cu start de jos: startul de jos și lansarea din start; pasul alergător de accelerare; pasul lansat de viteză; alergarea în turnantă. Alergarea de rezistență: pasul alergător de semifond; alergarea în pluton; alergare pe teren variat; concursuri. Alergarea peste obstacole: atacul obstacolului; ritmul pașilor între obstacole. 2. Sărituri Elemente din „școala săriturii”: plurisalt. Săritura în lungime cu elan -1 1/2 pași: etalonarea elanului; bătaia și desprinderea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Mureș, 1996, 38-40; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 75-76; Emilian Galaicu-Păun, Autoportret. „Înăuntru. Afară”. „Aproape nimic”-ul, VTRA, 1998, 3; Bucur, Poeți optzeciști, 30-34, 230-232; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, 70-72; Gheorghe Crăciun, Poezie de mare viteză pentru un alergător de cursă lungă, OC, 2000, 13; Simona Popescu, Despre numele care se destramă în alte geometrii, OC, 2000, 18; Grigurcu, Poezie, I, 132-134; Irina Marin, Coșbuc, artist livresc, RL, 2003, 40. C.H.
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
exercitate asupra oamenilor pentru a accepta colaborarea cu Securitatea. Culegerea de povestiri și eseuri Peregrinări (1997) și volumul de miniaturi literare intitulat Pe urmele altora (1997) cuprind o serie de meditații privind literatura, arta, cultura, dar și societatea contemporană. Singurătatea alergătorului de cursă scurtă (2003), roman compus ca un colaj de scrisori, articole, reflecții, reprezintă totuși o narațiune bine închegată, a cărei consistență este dată de desfășurarea discursului în jurul a două teme centrale, reluate, de altfel, din Poate mâine...: maternitatea și
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
ficțiunii, au o amprentă intelectualistă, asumându-și afinitatea cu operele mai multor scriitori și muzicieni . SCRIERI : Poate mâine..., pref. Sergiu Levin, Tel Aviv, 1994 ; Cei de dincolo , Tel Aviv, 1997 ; Peregrinări , Tel Aviv, 1997 ; Pe urmele altora, București , 1997 ; Singurătatea alergătorului de cursă scurtă , București, 2003. Repere bibliografice : Adriana Bittel, Confesiuni despre ratare, RL, 1994, 32; Cristofor, Țara Sfântă, I, 177-182; Barbu Cioculescu, Pe portativul a trei meridiane, RL, 2003, 33; Aczél, Scriitori rom. Israel, 144-146. A.St.
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
Pamfil Șeicaru, figură de roman (Inscripție pe mormântul unui mare exilat), „Stindardul”, 1984, 153; Aristide Buhoiu, Cinci ani de la moartea lui Pamfil Șeicaru, „Universul liber”, 1985, 13; Stolnicu, Printre scriitori, 71-72; Victor Frunză, Relațiile lui Pamfil Șeicaru cu dictatura Ceaușescu, „Alergătorul de la Marathon”, 1989, 4; Barbu Cioculescu, În ceasuri grele, aliați de nădejde, „Dreptatea”, 1990, 25 aprilie; Ion Simuț, Trei reeditări, RL, 1992, 2; Z. Ornea, Șeicaru despre Iorga, RL, 1992, 19; Z. Ornea, Din corespodența lui Pamfil Șeicaru, RL, 1992
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
ingrediente se numără o serie de sexualizări frenetice, conspiraționism, atentate la ordinea planetară ș.a.m.d. Aproape ca restul literaturii lui T., romanul e de citit doar ca mostră extinsă de rizibil involuntar. Piesele de teatru (Crucea de argint, 1996, Alergătorul fatal, 1998), scrise, după mărturia autorului, ca antrenament pentru romane, nu fac decât să le prefigureze pe acestea în regimul mediocrului. SCRIERI: Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989; Vitrina cu păsări împăiate, București, 1994; Rezervația de lux, București, 1995; Crucea de argint, București, 1996; Coroana Izabelei, I-III, București, 1998; Alergătorul fatal, București, 1998; Rătăcirea Domnului, București, 1999; Batalioane invizibile, București, 2001; Vămile depresiunii, București, 2002; Avocatul diavolului. Marian Popa în dialog cu Marius Tupan, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 1975, 205-206; Mihai Ungheanu, „Crisalide”, LCF, 1977, 25
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
când, câte o carte. Vine unul, gâfâind de mușchi, sănătos ca un zeu nou, și scuipă pe ea, pe fiecare la rând. Calcă pe ele dumnezeiește. A obosit, a mers destul, câmpul se întinde înainte pustiu, bătătorit ca un drum. Alergătorul cade jos, moare, devine carte fundamentală”. Acum un accent hotărâtor se plasează asupra datului culturii. În celelalte drame era prezentă numai ca sugestie colaterală omologia între insul comun și Creatorul divin, obsesia demiurgiei creatoare fiind proprie, în schimb, eului liric
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
util decât ca instrument, complice, aliat În organizarea terorii. Violența sa distructivă este, bineînțeles, minimalizată sau justificată printr-o teorie bine plasată. În fine, el nu are plăcerea estetică, intelectuală sau afectivă a comunicării intersubiective, ci e un solitar, un alergător izolat a cărui singură plăcere este jubilația fracturării scenei sociale. În prefața cărții, profesoara Jacqueline Barus-Michel, În stilul său elegant și antrenant, ne atrage atenția asupra faptului că perversitatea, Învecinată cu seducția și plăcerea cinică, poate avea efecte catastrofale, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ALERGĂTORUL DE LA MARATHON, revistă care a apărut din 1985 până în 1989, la Aarhus, în Danemarca, având format de carte, ca publicație a Editurii Nord. Redactor și coordonator este Victor Frunză. Proiectată inițial să apară într-un unic număr, în paginile căruia
ALERGATORUL DE LA MARATHON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285238_a_286567]
-
peretele unei barăci, soldatul acela cu o dâră largă de sânge pe piept. Și țipătul lui („apă!“) care nu e pentru ceilalți decât dovada auzului regăsit și a vieții lor intacte. Soldații se duceau și veneau prin lagăr, ca niște alergători care, după cursă, se plimbă de colo-colo, lăsând să se domolească febra efortului. Au verificat toate barăcile, i-au eliberat pe deținuții legați (majoritatea au căzut lângă stâlp). Comandantul i-a numărat. Vreo patruzeci de umbre în haine vărgate dădeau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
apare în mod natural (normal) În multe cazuri feedback-ul apare atât de evident încât nu este necesar de a fi menționat sportivului. (Jucătorii de baschet văd când ratează aruncarea la coș. Săritorii de la trambulină simt când ating apa incorect, alergătorii de garduri simt când ating sau doboară gardul). Însă profesorii și antrenorii asigură feedback-ul prin expresii ca : e a treia aruncare liberă pe care o ratezi. Răspunsul performerului este în mod sigur serios. Feedback-ul acesta ce apare normal
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
înseamnă de mult 90% transpirație și 10% talent. Un antrenament bine dirijat și controlat presupune, chiar și la nivelul copiilor, învățarea și perfecționarea tehnicii, prin dezvoltarea acelor deprinderi și calități specifice probei. În aceeași idee, mijloacele utilizate în pregătirea viitorilor alergători de garduri, trebuie subordonate particularităților de structură și efort specifice. Abordarea cibernetică a antrenamentului sportiv nu mai este de mult o noutate. Noi am avut curajul de a merge mai departe și de a aborda cibernetic procesul de învățare a
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
6. În timpul trecerii gardului privirea este orientată: aspre piciorul de atac bîn jos cspre următoarele garduri 7. Care dintre imaginile alăturate prezintă o poziție "gata" favorabilă alergării de garduri imaginea 1 imaginea 2 aimaginea 1 bimaginea 2 8. Ce greșește alergătorul din imaginea următoare: aproiecția centrului de greutate este mult înapoia punctului de sprijin bdeviere de pe direcția de alergare caterizare aproape simultan pe două picioare 9. Trecerea gardului cu piciorul de remorcă este: acălcâiul piciorului de remorcă este prea sus bcorectă
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
aspecte putem afirma faptul că subiectul nu corespunde exigențelor probei de garduri, tabloul cu probabilitatea de realizare a fiecărui eveniment preferențial vine în sprijinul celor afirmate, evidențiind multe praguri neatinse. În concluzie sunt puține șanse ca acest subiect să devină alergător de garduri. B.M se înscrie printre subiecții a căror probabilitate nu atinge pragul de 0,5.Drept urmare, gradul de însușire a tehnicii alergării de garduri are pe tot parcursul experimentului aceleași valori ca ale entropiei. Nu putem să nu
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
învățare este de 0,4953 biți. D.Al. este subiectul care s-a apropiat cel mai mult de valorile maxime ale gradului de învățare, probabilității și entropiei. Poate fi considerat un subiect cu șanse mari de a deveni un bun alergător de garduri.D.Al. pleacă de la o entropie egală cu 0,6471 biți și o probabilitate de 0,1654 .După primele cinci săptămâni, entropia ajunge la 0,9986 biți pe fondul creșterii probabilității la 0,4779.Nimic neobișnuit până aici
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]