386 matches
-
și industriale ale secolului douăzeci se caracteriza printr-o amploare fără precedent, În mod deosebit În țările slab desvoltate care deschizând ochii către civilizație, investesc sume considerabile În acest scop. De aceia vânătoarea după cadrele de specialitate constitua o adevărată alergătură pentru achiziționarea lor, acolo unde interesele marilor anteprenori o cereau. Prin munca sa neobosită, a gradului Înalt de organizare, de-a oferi spre exploatare obiectivul contractat, Tony Pavone era bine apreciat În cercurile de afaceri din capitala elenă. În repetate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cum crezi, Însă eu...!” Discuția avea tendința să se prelungească interminabil, deci Tony Pavone Îi reteză cuvintele. „Tu cunoști munca mea...Ce pot face? Oricât ma-și strădui, alternativă nu există...! Să-ți dau un exemplu. După atâta muncă și alergătură sunt extrem de obosit și nu am chef de nimic, dar, va trebui totuși și astăzi să plec...! Dacă n-ai Încredere, vino cu mine...Va merge și Nando cu noi, el trebue să sosească dintr’un minut Într’altul...!” Resemnată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În favoarea sănătății. Cu prietenie...!” O fracțiune de secundă, Tony Pavone rămase buimăcit. Nu putea crede, concentrându-se să observe dacă are din nou halucinații. Abea după ce reuși să citească de câteva ori, realiză la adevărata valoare succesul opținut. După atâta alergătură, sânge rău nu mai vorbim de nervi zdruncinați, Însfârșit, va putea afla adevărul. Inima sa greu Încercată Îi tresălta de bucurie, o bucurie debordantă, generatoare de viață...!! Alergă la birou, arătându-i prietenei sale hârtia. „Vino cu mine...” Atena bucuroasă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
poate ști...? Privește la omul din fața dumitale, ajuns la apogeul drumului.Parcă ieri am pășit În lume cu iluzii, având speranțe nemărginite ca după o viață Întreagă de muncă, de suferințe, să constat cu deziluzie cât de zadarnică a fost alergătura! Întreaga noastră viață, a oamenilor nu-i decât un amăgitor vis. Vai și amar de acei ce cred În himere...!!” Frumoasa picoliță dispăruse. De acea Tony Pavone făcu plinul paharelor, toastând. „Beau În sănătatea dumitale Șefule, având o speranță de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu bani, oferind fiecăruia proporțional cu poziția ocupată În nomeclatură, atunci semnau fără să se mai uite ce semnează iar Încadrările și Înmulțirile erau perfecte. Însfârșit, cu buzunarele goale, de nopți consumate prin cârciumi și cu transpirație permanentă după atâta alergătură, puteai organiza Începerea lucrului. Abea acum Începea Îndradevăr arta diplomației! Întregul colectiv de lucrători urmau să fie politizați urmând să contribue la realizarea producției cu o parte din salariul lor, manevră ce trebuia executată În cel mai Înalt secret pentru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
criză de timp...! Anii au zburat Într’o așa manieră Încât iată-mă ajuns În pragul bătrâneții la un pas de vremea când societatea se va descotorosi de mine, izgonindu-mă la pensie. Ce oare am realizat din această furibundă alergătură? Nimic...! Ascultă la mine băiatule. Orice clipă de relaxare, constitue o contribuție de prim rang În favoarea vieții! Acesta-i purul adevăr...!!” Mai mult ca sigur, În filozofia sa Gică Popescu avea dreptate. Însă el, nu avea de unde să cunoască, nici măcar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Românie pe care o lăuda cu atâta plăcere și mândrie În cercurile de afaceri grecești nu mai corespundea cum o știa el cu ani În urmă.Locuitorii acestei minunate țări,Tony Pavone Îi vedea triști,Îngrijorați,preocupați Într-o continuă alergătură pentru procurarea alimentelor și mai degrabă posibilitatea de-a face bani prin orice mijloace: salariile oferite de Dictatura Comunistă erau derizorii in timp ce darea de mită circula nestingherită.O simplă cutie de chibrituri n-o puteai obține dacă nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pătrat de carton asfaltat. Lăsa-ți aici hârtia... Dacă ave-ți timp, peste câteva zile, dați un telefon...!!” Tony Pavone văzu negru În fața ochilor În timp ce o ușoară amețeală Îi Întuneca gândirea, observând cu multă atenție, directorul nici măcar nu fuma. Toată alergătura, pledoria, mai ales banii cheltuiți urma să fie pierduți...! Stătu câteva momente În reculegere, hotărând să utilizeze tot arsenalul său humoristic adoptat la situația respectivă, potrivindu-și vocea. „Toavarășe Director, În mod sigur, n-ați Înțeles... Hârtia pe care v
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care e suficient de bine plătit. Cer scuze, domnule General...! Oricum, comunica-ți fetei Dv. doamna Claudia să-mi de-a un telefon pentru a fixa termenul de Începere a lucrărilor. Mulțumesc pentru timpul cheltuit cu mine..!” După atâta zadarnică alergătură, Tony Pavone abea În prezent realiza propaganda mincinoasă a celor puternici cu privire la drepturile omului...! Acești așa numiți oameni, exploatau, jefuind populația cu mai multă ferocitate decât Însăși năvălirile barbare...!” La un moment dat, Îi fulgeră prin cap o idee. Lct
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
situații de lucru executat care vor fi trimese constructorului pentru a restitui sumele Încasate În plus!! Efectiv, aceste interminabile anchete de spionaj economic pe Tony Pavone Îl sufocau.Nu mai avea timp de nimic. Contractarea unor noi lucrări cerea multă alergătură, discuții prin diferite restaurante și bani cheltuiți din buzunarul propiu, nu mai vorbim de dificultățile ivite cu privire la plata salariilor care de cele mai multe ori se făcea cu Întârziere, de mișcarea materialelor pe punctele de lucru, materiale ce erau achiziționate cu bani
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zile iar răspunsul dela Serviciul Pașapoarte nu mai venea, Tony Pavone intrând În panică. De multe ori Îi fulgerase În cap ideea să dispară agățat În jurul gâtului de capătul unei frânghii...! Dar surpriza, nu se lăsă prea mult așteptată...! Zadarnică alergătură, ducându-se pe Apa Sâmbetei un sac burdușit cu parale nu mai vorbim de nopțile consumate prin diferite cârciumi milogindu-se de toți neisprăviții cu puteri de decizie: serviciul pașapoarte Îi trimise la instituție răspunsul negativ...!! Cu lacrimi În ochi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a consultat pe unii avocați care după ce Încasau onorariul Înălțau din umeri neputincioși, opținu chiar o altă audiență la Procurorul General Sever Georgescu ca În final tribunalul să-i administreze o amendă penală de cincisprezece mii lei...!! Însfârșit, după atâta alergătură cu bani cheltuiți, cu nervii la pământ, Înfricoșat tot timpul de cele ce aveau să urmeze, Tony Pavone fu recompesat cu o veste mult așteptată. Omul de legătură Îl anunță: pașaportul lui cu viza turistică pentru Statul Israel e gata
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Deodată am auzit un strigăt de spaimă și pata albă se adună la pământ. Era Magdalena! Am mugit ca un taur, m-am întors și am luat-o la fugă. Fugeam, fugeam cu disperare și nu știam încotro. Epuizat de alergătură, m-am așezat într-un parc, pe o bancă. Și atunci a trecut Adela. Probabil că eram desfigurat la față, din moment ce mă tot întreba: Ce ai, ce ți s-a întâmplat? Eu nu scoteam o vorbă. A stat pe bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Cât mai stătu prin Bucura, coșurile și papornițele se adunau "anonim", îi făcu o parte generoasă și lui Toni, se ospăta și el pe săturate, pregăti o paporniță pentru București și restul puse la păstrat în frigidere. La București începură alergăturile notar, experți, întocmirea documentației, ministere, tribunal pentru înscriere... Telefoane, întâlniri, mese la restaurante... Îl ajutară mult cărțile de vizită strânse în sertar, dar unii dintre foștii clienți nu mai erau în posturi, alții erau după gratii... Mai rămăseseră destui, avansați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
speță, cum am supraviețuit călătoriei la Kyoto. După planul lui Reiko, trebuia să ne sculăm în fiecare zi la șase, uneori la cinci, într-o jumătate de oră să părăsim hotelul pentru a ne arunca într-un vârtej nebunesc de alergături între diverse obiective turistice, planificate la secundă, nu puteam zăbovi cinci minute mai mult pe malul iazului cu lotuși înfloriți ai templului Ryoanji pentru că pierdeam legătura spre următorul obiectiv și tot așa până seara, un galop între temple, ateliere de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
caști bine ochii pe unde calci și urechile la cei care vor să te Îmbrâncească ca să treacă mai repede Înainte. E o cursă ca la urcușul unui munte : cine știe să meargă În pas egal, regulat, fără opriri și fără alergătură, ajunge În vârf cu respirația normală și neobosit. Așa că degeaba vă mai străduiți : noi am Învățat lecția urcușului și Înaintăm Încet, dar sigur, orice ați Încerca. Așa că noi o să ascultăm În continuare croncănitul de corb și o să Înțelegem ce trebuie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
timpanele. Nu, inutil stai, ea n-are de gând să se oprească, n-are nici măcar gândul să întoarcă înapoi capul ca să te vadă ! Așa că mai bine pornește-o iar în urma ei, altfel vă veți trezi jucând cache-cache, cu țipete și alergături, prin grădină ! Mergi, gâfâind ușor, în urma ei, ca să o somezi într-un fel să se oprească. Oh, de n-ai fi întors capul ca să te asiguri că nimeni nu a înregistrat prea timpuria ta sosire, acum n-ai aluneca pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ascultă, Mihai, l-a rotit Petre cu fața spre el, de ce nu-mi spui nimic?" "Ce?" "Sînt, cred, cel mai bun prieten al tău, ne știm de-atîția ani..." "Petre, s-a scuzat Mihai, în condițiile actuale, cînd timpul liber înseamnă alergătură între două piețe sau două alimentare, iar pe lîngă casă rămîn atîtea de făcut, nu știu dacă-ți mai arde să ieși la plimbare de braț. Uneori, sincer să fiu, spun mersi dacă am timp să-mi întîlnesc soția măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Merg la sală, presupuse ea, dând ochii peste cap (și dorindu-și să fi fost cineva acolo să o vadă făcând asta). Lisa se mândrea că nu se duce niciodată la sală, mai ales în Dublin. Era foarte demodată toată alergătura aceea și trasul inutil de fiare. Industria de fitness din Irlanda era atât de înapoiată, încât acolo încă se credea că mișcarea era o idee nobilă. Nu, Lisa era interesată de modalitățile ceva mai puțin violente și ceva mai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
decizia să nu o facă. Trebuia să renunțe la el. Cotrobăitul prin rămășițele vieții lor împreună era un proces dureros. Dar mama și tatăl ei veniseră din Hemel Hempstead pentru a o ajuta. Sincer, nu erau de mare folos, dar alergătura lor călduroasă și stângace o făcea să se simtă mai bine. Când au terminat, au băgat-o pe Lisa și posesiunile ei în Rover-ul lor vechi de douăzeci de ani și s-au întors în Hemel. În acea seară, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mea era să cuplez vagoneții goi și plini, să-i decuplez înainte de puțul de extracție și, în timpul mersului spre galeriile în care roca salină este aruncată în aer și spartă, să deschid și să închid ușile puțului de aeraj. Multă alergătură prin curent. Împiedicându-mă în șine. Rănindu-mă întruna la genunchi. Alți băieți de la cuple mă învățaseră ce aveam de făcut. La o deplasare lentă, trebuia să sar de pe ultimul vagonet, să alerg pe lângă tren, să trag la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
timp. — Nu-i un om rău, Daniel, mi-a zis el. Fiecare iubește În felul lui. Doctorul Mendoza, care se Îndoia de capacitatea mea de a mă ține pe picioare mai mult de o jumătate de oră, mă avertizase că alergătura presupusă de o nuntă și de toate preparativele ei nu era cel mai bun leac pentru cineva care fusese pe punctul de a-și lăsa inima În sala de operații. — Nu vă faceți griji, l-am liniștit eu. Nu sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
transportat bolnavul). Nu fu aproape de nici un folos, dar există oameni pe care, cine știe de ce, e plăcut să-i vezi lângă tine în câte un moment dificil. Kolea era teribil de consternat, plângea isteric, însă tot el era omul de alergătură: dădu fuga după un doctor și găsi trei, alergă la farmacie, la bărbier. Starea generalului se amelioră, dar nu-și recăpătă cunoștința; doctorii se exprimau că “în orice caz, pacientul se află în pericol“. Varia și Nina Alexandrovna nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
căreia i-am instalat electrozii. Vizita iese din salon. Dora mai poate observa doar spatele câtorva siluete în alb care îl urmează, docile, pe profesor. Ritualurile vieții de spital își urmează cursul obișnuit pentru oamenii în alb : ordine, gesturi profesionale, alergătură, corvezi, grăbita pauză de cafea adeseori întreruptă de sonerie, dialoguri, mici dispute sau înțelegeri tacite, bârfe la adresa șefilor, a colegilor și bolnavilor, gărzile, oboseala zilnică... În vremea asta, singurătatea și incertitudinile îi bântuie pe cei care sunt sclavii nimicniciei suferințelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
noaptea care a urmat termometrul a urcat la peste 40 de grade. Aiurare continuă de vorbe fără șir.... Comprese, injecții... Mai grav ca orice, spasme care îi schimonoseau din nou fața și convulsii care îi înțepeneau trupul. Dimineața, din nou alergături la examene, analize, consultări la confrați reputați... Profesorul Maxim a folosit pentru prima dată aparatul I. R. M., care abia se instalase. Verdictul a fost fără echivoc : "Nervul IX ! Mai devreme sau mai târziu ne puteam aștepta... În plus sechelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]