593 matches
-
dar și de folclor și artă populară; - muzeul orașului și punctul muzeistic de istorie a termelor romane de la hotelul Roman; - hoteluri: Internațional, Ferdinand, Golden Spirit, Sara’s Sons, Geta, Trandafirul Galben, Minerva, Apollo, Afrodita, Hercules și Claudia; - vile: Adonis, Adriana, Alexia, Ana, Anghelina, Bela Reca, Bellevue, Belvedere, Casa Codruța, Cerbul, Hercules, Hera, Jojo, Natura, Nina, Sakura și Tilia; - pensiuni: Adriana, Ambasador, Andreea, Anghelina, Argus, Casa Ecologică, Casa Maria, Casa Lorabella, Casa Trapsa, Casa Bianca, Charisma, Floarea de Colț, Jojo, Magic, La
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din jurul său, precum și persoanele cu care vine în contact, nu recunoaște imaginile legate de casa în care locuiește sau împrejurimile, nu deosebește culorile, pierde discernământul pentru simbolul grafic (litere, cifre), nu-și mai recunoaște membrii familiei sau prietenii etc.; 4) alexie agnozică - tulburări de înțelegere a limbajului scris, dar cu conservarea limbajului interior, a exprimării și înțelegerii limbajului oral; 5) acalculie - tulburări legate de recunoașterea numerelor și efectuarea calculelor matematice; 6) agnozie video-spațială - dificultăți de orientare în spațiu, nu localizează din
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și din țesuturi, distrugând antigenii specifici, fără ca în organism să se producă tulburări. La persoanele alergice, alergenii determină apariția unei inflamații sau toate simptomele specifice alergiei. Se manifestă sub formă de reacție imediată de diverse tipuri (eczemă, urticarie, astm etc.). ALEXIE - (< fr. alexie, cf. gr. a - fără, lexis - cuvânt; engl. alexia) - Grup de tulburări care constau în dificultatea (imposibilitatea) însușirii și înțelegerii limbajului scris, nefiind determinată de o scădere a acuității vizuale. Se asociază frecvent cu agnozia simbolurilor grafice. Este cauzată
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
țesuturi, distrugând antigenii specifici, fără ca în organism să se producă tulburări. La persoanele alergice, alergenii determină apariția unei inflamații sau toate simptomele specifice alergiei. Se manifestă sub formă de reacție imediată de diverse tipuri (eczemă, urticarie, astm etc.). ALEXIE - (< fr. alexie, cf. gr. a - fără, lexis - cuvânt; engl. alexia) - Grup de tulburări care constau în dificultatea (imposibilitatea) însușirii și înțelegerii limbajului scris, nefiind determinată de o scădere a acuității vizuale. Se asociază frecvent cu agnozia simbolurilor grafice. Este cauzată de o
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se producă tulburări. La persoanele alergice, alergenii determină apariția unei inflamații sau toate simptomele specifice alergiei. Se manifestă sub formă de reacție imediată de diverse tipuri (eczemă, urticarie, astm etc.). ALEXIE - (< fr. alexie, cf. gr. a - fără, lexis - cuvânt; engl. alexia) - Grup de tulburări care constau în dificultatea (imposibilitatea) însușirii și înțelegerii limbajului scris, nefiind determinată de o scădere a acuității vizuale. Se asociază frecvent cu agnozia simbolurilor grafice. Este cauzată de o leziune cerebrală, având mai multe grade de complexitate
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de o scădere a acuității vizuale. Se asociază frecvent cu agnozia simbolurilor grafice. Este cauzată de o leziune cerebrală, având mai multe grade de complexitate. Se manifestă începând cu dificultăți de lecturare, atunci când individul nu poate identifica literele și cuvintele (alexia agnostică). În cazul alexiei afazice, pacientul nu poate citi, nu poate scrie, aceste dificultăți fiind însoțite uneori și de tulburări de vorbire. AMBIDEXTRIE (< fr. ambidextrie, cf. lat. ambo - amândoi, dexter, -tra, -trum - dreapta; engl. ambidextry) - Capacitatea de a folosi, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acuității vizuale. Se asociază frecvent cu agnozia simbolurilor grafice. Este cauzată de o leziune cerebrală, având mai multe grade de complexitate. Se manifestă începând cu dificultăți de lecturare, atunci când individul nu poate identifica literele și cuvintele (alexia agnostică). În cazul alexiei afazice, pacientul nu poate citi, nu poate scrie, aceste dificultăți fiind însoțite uneori și de tulburări de vorbire. AMBIDEXTRIE (< fr. ambidextrie, cf. lat. ambo - amândoi, dexter, -tra, -trum - dreapta; engl. ambidextry) - Capacitatea de a folosi, cu aceeași ușurință și eficiență
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mușchilor corzii vocale Agnozie= lipsa capacității de a recunoaște obiectele, persoanele, lucrurile Agnozie auditivă = persoana aude în loc de cuvinte sunete sau zgomote confuze (surditate verbală) Alalie= slaba dezvoltare sau chiar absența vorbirii la persoane cu auz normal (mutitatea celor care audă Alexie= incapacitate de a citi și a înțelege limbajul scris Anamneză= totalitatea datelor, a informațiilor asupra unei persoane sau a unui subiect Audiogramă= înregistrare grafică care indică capacitatea auditivă a unei persoane Audiolog= medic specialist în audiologie Audiometru= aparatul cu care
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
României de la Jakarta, pentru a-mi întocmi lucrarea de diplomă și a mă iniția în acțiuni de diplomație, sub îndrumarea ambasadorului român, pe atunci Vasile Gandila. Activitatea diplomatică în exterior am început-o în anul 1971, sub îndrumarea ambasadorului Marin Alexie, pe care, ulterior, am avut onoarea să îl înlocuiesc în Cipru în 1983. La reîntoarcerea de la Jakarta, în 1973, activitatea în Centrală și la misiunile diplomatice mi-a fost coordonată, pentru o perioadă de cca. 30 de ani, de către ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ș.a.). SCRIERI: Poezia clasică moldovenească, Chișinău, 1968; Cartea și tiparul în Moldova în secolele XVII-XVIII. Schițe după materialele depozitate în URSS, Chișinău, 1977; Moldavskaia kniga. Eio proșloe, nastoiașcee i budușcee [Cartea moldovenească. Trecutul, prezentul și viitorul ei], Chișinău, 1985. Ediții: Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: I. Șpac, Permanenta dragoste de carte, „Magazin bibliologic”, 1997, 2-3. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
întâlnire, la Rouen, unde venisem să te văd în Eboli, la Théâtre des Arts, subjugat de vocea, de prezența ta... Apoi, mai târziu, Carmen-ul nostru de la Carpentras și, mult mai târziu, divinele Dialoguri ale Carmelitelor, la Avignon, unde, împreună cu Alexia Cousin, mi-ai prilejuit una dintre cele mai mari bucurii și satisfacții pe care le poate avea un regizor! Trăiască Mamma Lucia, un mic rol pe care îl transformi într-unul magnific! Te iubesc fără limite și te îmbrătișez! Dintre
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
niciodată, constatând la fața locului probleme ce confruntau ambasadele noastre, inclusiv de dotare cu cele necesare activității; la Djakarta, am soluționat problema dotării misiunii diplomatice cu frigidere (cele existente acolo fiind deteriorate din cauza umidității); la Djakarta, era ambasador domnul Marin Alexie, fost consilier al Ambasadei române la Buenos Aires, Argentina, unde fusese declarat persona non grata. Ambasada cea mai bine dotată (clădire corespunzătoare cu grădină, teren de tenis, autoturism cu șofer) era aceea condusă de domnul Gheorghe Popescu, fost director al Direcției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ediția 1866, retipărite și comentate de Em. Gârleanu și Ed. Minerva, 1914. 10. Alexandrescu Vasile, Leacuri din vechime, 1894, Rev. Farmaciei, nr. 7, p. 1112. 11. Alexandrescu C-tin, Descântece de speriat, 1928, Rev. Frângurele, an II, nr. 1415. 12 Alexie Dr. C., Texte de literatură populară română, 1899, Budapesta, Ed. Autorului. 13. Anastasiu loan, Descântece, 1922, Rev. Șezătoarea, 51. 14. Angelescu G., Curs de medicină populară, 1884, Analele medicale române, an IV, 1884, p. 115-118 și 150-152. 15. Anghel C-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și-a asumat răspunderea publicării Morfologia verbului predicativ român, realizată la Cluj, dar publicată la Cernăuți, avea directoratul format din: președinte: Ion I. Nistor, prof. universitar, membru al Academiei Române; secretar: Vasile Grecu, prof. univ. Cernăuți; membri: Romul Cândea, Leca Morariu, Alexie Procopovici, prof. la Universitatea din Cernăuți; Membrii activi ai Institutului: prof. univ. Ilie Bacinschi, Const. Brătescu, Alex. Bocănețu, Eugen Herzog, Dimitrie Marmeliuc, Dragoș Protopopescu, Teofil Sauciuc-Săveanu, Relu Sbiera, Valerian Șesan. membrii corespondenți ai Institutului: domnii profesori Toader Balan, Nicolae Grămadă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
am răspuns în perfecție, la amândouă mi-a pus nota 9, deci de două ori 9 făceau 18 care cifră împărțită cu 3 - fiindcă la zoologie luasem nota zero - îmi dădea nota 6. Acum la fizico-chimice. Examinator aveam pe bătrânul Alexie Marin, un om de o bunătate fără pereche. Neavând grijă de dânsul, nu am repetat deloc materia: atâta numai că în clipa când am plecat la examen, am luat fizica lui Nanianu și am deschis la noroc. Am deschis la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
349, 366, 367 Manuc-bei: v. Mârzaian, Emanuel Manuel, Eugène: 105, 106 Marcovici, Al.: 149, 179, 298, 337, 375 Marcovici, Ițic: 327 Margall, Puy: 200 Marghiloman, Al.: 13, 14, 33, 159, 247, 420 Margulici, I.: 327 Mari (madame) (birtășiță): 135 Marin, Alexie: 293 Marinescu, Ștefan D.: 266 Marinică (lăutar): 144 Marinovici, Iovan: 224 Marmorosch (familie de bancheri): 127 Marsillac, Ulysse de: 105, 106, 122, 124, 129 131, 148, 168, 218, 389 Martin, Paul: 120, Martinovici (băcan): 146, 149 Marx, Karl: 246 Massim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a uscat limba și vrea ploaie, care apoi și urmează, și el apoi își astîmpără setea numai cu apă de ploaie. Aldămaș Cînd bei aldămaș, varsă din păhar oleacă ori varsă pe vită, dacă vrei să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el tămîie, se împrejură casa clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el tămîie, se împrejură casa clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și ceva lînă tăiată din cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu muște vitele. Tot atunci se mătură ogrăzile și livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
februarie Marțea Ciorilor / Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna Mare / Săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gabriela 22 august 1978; Emanuel 29 iulie 1988. Sunt foarte mulțumit de copii pentru că au fost ascultători, și-au făcut un rost în viață, fetele fiind profesoare, iar băiatul economist (ASE București, actual masterand). Am două nepoțele ca două floricele: Alexia Dora și Maria Theodora. Actual în 2011 urmez cursul vieții alături de Coca și așteptăm cu drag vizita copiilor noștri și vizita vechilor prieteni la casa noastră din Podu Turcului. 36. Hristache POPA (†) învățătorul satului Născut în 1895. Din 1920 și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
M., acest cult a determinat numeroase luări de atitudine polemice împotriva postmoderniștilor. Tradiția - Mihai Eminescu („zeul poeziei noastre, poate chiar Dumnezeul ei”), Ion Creangă („sublimul povestitor”), cărora le-a dedicat plachete aparte (Măria sa, Poetul, Năzdrăvanul Creangă, „Moșul...”, ambele din 1992), Alexie Mateevici („părintele limbii noastre”) - i-a impus o viziune asupra lumii hrănită din miturile fundamentale românești, o expresie folclorică limpede și adâncă, dar i-a indus și o anumită discursivitate retorică. Prin versurile sale de „om al Cetății”, ca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
TOMA, Ileana (14.IX.1935, Prajila, j. Soroca), prozatoare. Este fiica Mariei Bârcă (n. Dimitriu), funcționară, și a lui Alexie Bârcă, preot. A absolvit în 1957 Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București. Până în 1991 va fi cercetător și șef de colectiv la Observatorul Astronomic din București. Publică numeroase lucrări de astronomie, unele de popularizare. În 1972 i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]