670 matches
-
în Tizi Ouzou pentru cel de-al treilea mandat, Abdelaziz Bouteflika, spre deosebire de anii anteriori, are parte de o primire călduroasă, iar discursul său reprezintă o mână întinsă pentru Kabylia, un discurs de reconciliere descris ca fiind istoric în cadrul relației guvernului algerian cu regiunea kabylă. Revenind la evenimentele Primăverii Negre care au avut loc în Kabylia, Bouteflika se înclină în memoria persoanelor dispărute și le numește pentru prima oară martiri. În timpul mandatului lui Bouteflika, guvernul algerian a anunțat crearea unei Academii berbere
Abdelaziz Bouteflika () [Corola-website/Science/331264_a_332593]
-
ca fiind istoric în cadrul relației guvernului algerian cu regiunea kabylă. Revenind la evenimentele Primăverii Negre care au avut loc în Kabylia, Bouteflika se înclină în memoria persoanelor dispărute și le numește pentru prima oară martiri. În timpul mandatului lui Bouteflika, guvernul algerian a anunțat crearea unei Academii berbere, un consiliu superior pentru limba Tamazight și a unui nou canal public de televiziune (TV Tamazight 4). Biografia oficială pe siteul președenției algeriene http://www.el-mouradia.dz/francais/president/biographie/Presidentfr.htm
Abdelaziz Bouteflika () [Corola-website/Science/331264_a_332593]
-
le numește pentru prima oară martiri. În timpul mandatului lui Bouteflika, guvernul algerian a anunțat crearea unei Academii berbere, un consiliu superior pentru limba Tamazight și a unui nou canal public de televiziune (TV Tamazight 4). Biografia oficială pe siteul președenției algeriene http://www.el-mouradia.dz/francais/president/biographie/Presidentfr.htm
Abdelaziz Bouteflika () [Corola-website/Science/331264_a_332593]
-
ostatici masivă care a început pe 16 ianuarie 2013, când un grup de militanți islamiști afiliat la al-Qaida și condus de Mokhtar Belmokhtar a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă În Amenas, Algeria. Forțele de securitate algeriene au înconjurat zona și majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici și 29 de militanți au fost uciși, în timp ce 685 de muncitori algerieni și alți 107 străini au fost eliberați. Complexul de exploatare a gazului cunoscut
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
de militanți islamiști afiliat la al-Qaida și condus de Mokhtar Belmokhtar a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă În Amenas, Algeria. Forțele de securitate algeriene au înconjurat zona și majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici și 29 de militanți au fost uciși, în timp ce 685 de muncitori algerieni și alți 107 străini au fost eliberați. Complexul de exploatare a gazului cunoscut sub numele de Tiguentourine se află în estul Algeriei, la aproximativ 40
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă În Amenas, Algeria. Forțele de securitate algeriene au înconjurat zona și majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici și 29 de militanți au fost uciși, în timp ce 685 de muncitori algerieni și alți 107 străini au fost eliberați. Complexul de exploatare a gazului cunoscut sub numele de Tiguentourine se află în estul Algeriei, la aproximativ 40 km sud-vest de În Amenas în deșertul Sahara, aproape de granița cu Libia și la 1
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
aerian pentru avioanele franceze care au bombardat pozițiile grupurilor islamiste din Mâli ce ocupă nordul țării. În schimbul siguranței ostaticilor, militanții islamiști au cerut încetarea operațiunilor militare franceze împotriva islamiștilor din Mâli. La 17 ianuarie, grupul de intervenție specială al armatei algeriene a început un asalt cu elicoptere asupra complexului ocupat de islamiști, fiind uciși 32 răpitori și 23 ostatici. Grupul islamist a declarat pentru o agenție de știri din Mauritania că 41 de cetățeni străini au fost răpiți. Cinci dintre ei
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
Regatul Unit. Canalul de știri France 24 a difuzat părți dintr-o conversație telefonică cu un ostatic francez care a spus că a fost ținut alături de cetățenii britanici, japonezi, filipinezi și malaezieni. Pe 17 ianuarie 2013, un oficial de securitate algerian a declarat pentru Associated Press că cel puțin 20 de străini au scăpat. Postul algerian privat de televiziune Ennahar a citat 15 ostatici străini, inclusiv doi japonezi, un cuplu francez și un irlandez care au scăpat sau au fost eliberați
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
un ostatic francez care a spus că a fost ținut alături de cetățenii britanici, japonezi, filipinezi și malaezieni. Pe 17 ianuarie 2013, un oficial de securitate algerian a declarat pentru Associated Press că cel puțin 20 de străini au scăpat. Postul algerian privat de televiziune Ennahar a citat 15 ostatici străini, inclusiv doi japonezi, un cuplu francez și un irlandez care au scăpat sau au fost eliberați. Anterior, agenția de presă Algeria Press Service a raportat că aproximativ 30 de lucrătorii algerieni
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
algerian privat de televiziune Ennahar a citat 15 ostatici străini, inclusiv doi japonezi, un cuplu francez și un irlandez care au scăpat sau au fost eliberați. Anterior, agenția de presă Algeria Press Service a raportat că aproximativ 30 de lucrătorii algerieni au reușit să se elibereze. Potrivit oficialilor americani, 100 dintre cei 132 de cetățeni străini au scăpat sau au fost eliberați până la mijlocul zilei de 18 ianuarie. Aceleași rapoarte au arătat ca 500 algerieni au fost salvați până la 18 ianuarie
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
raportat că aproximativ 30 de lucrătorii algerieni au reușit să se elibereze. Potrivit oficialilor americani, 100 dintre cei 132 de cetățeni străini au scăpat sau au fost eliberați până la mijlocul zilei de 18 ianuarie. Aceleași rapoarte au arătat ca 500 algerieni au fost salvați până la 18 ianuarie. Un muncitor american a fost de asemenea confirmat mort la 18 ianuarie. Pe 19 ianuarie, 11 militanți și 7 ostatici au fost uciși într-un atac final de a pune capăt blocajului. Alți 16
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
la 18 ianuarie. Pe 19 ianuarie, 11 militanți și 7 ostatici au fost uciși într-un atac final de a pune capăt blocajului. Alți 16 ostatici străini au fost eliberați, inclusiv doi americani, doi germani și un portughez. Prim-ministrul algerian Abdelmalek Sellal a declarat într-o conferință de presă pe 21 ianuarie 2013 că un ostatic algerian (un gardian de securitate) și 37 de ostatici străini provenind din opt țări diferite au murit. Cele opt țări au fost Japonia, Filipine
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
final de a pune capăt blocajului. Alți 16 ostatici străini au fost eliberați, inclusiv doi americani, doi germani și un portughez. Prim-ministrul algerian Abdelmalek Sellal a declarat într-o conferință de presă pe 21 ianuarie 2013 că un ostatic algerian (un gardian de securitate) și 37 de ostatici străini provenind din opt țări diferite au murit. Cele opt țări au fost Japonia, Filipine, Regatul Unit, Norvegia, SUA, România, Malaysia și Franța. La 24 ianuarie 2013, ostaticii uciși au fost după cum
Criza ostaticilor din Algeria () [Corola-website/Science/328488_a_329817]
-
linia de la Dilbeek la Boitsfort / Boosvoorde și Uccle / Ukkel via Anneessens și Porte de Namur. Bifurcația către acest nivel abandonat este vizibilă din tunelul dintre Anneessens și Lemonnier. În 1999, pereții stației Lemonnier au fost decorați de artistul de origine algeriană Hamsi Boubeker. Lucrarea acestuia, intitulată „Les mains de l'espoir” (în ), reprezintă mâini împodobite cu tatuaje tradiționale.
Lemonnier (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/336411_a_337740]
-
Între aceste sucese cameruneze, ghanezii de la Hafia Conakry au reușit să își adjudece trofeul de trei ori (1972, 1975 și 1977). Deși numai două cluburi nord-africane au reușit să câștige titlul înainte de sezonul 1981 (egipteni de la al-Ismaily în 1969, și algerienii de la MC Algiers în 1976) de atunci domină competiția câștigând 22 din cele 28 de turnee disputate de atunci până acum. Cele mai bune echipe au fost rivalii din capitala egipteană, el Zamalek și al-Ahly. „Diavolii Roșii” din Cairo (al-Ahly
Liga Campionilor CAF () [Corola-website/Science/316770_a_318099]
-
Sectorul agricol include producția de cereale, măsline, curmale, fructe citrice etc. Tunisia este o țară cunoscută pentru turismul a aproximativ 6 milioane de turiști pe an, în 2008 naționalitățile fiind: libieni (1,776,881 de vizitatori), francezi (1,395,255), algerieni (968499), germani (521513), italieni (444541), britanici (254,922) și polonezi (207531) Numărul turiștilor români în Tunisia a înregistrat în ultimii ani o evoluție constantă. Tunisia a găzduit în 2008, 31050 turiști români, o rată de creștere de 75% față de anul
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
(în arabă "عنابة ") este un oraș în provincia ("wilaya") , Algeria. În Antichitate localitatea era cunoscută sub numele de Hippona, iar în timpul dominației franceze purta denumirea de Bône. Este al patrulea oraș algerian, ca număr de locuitori, după capitala Alger, Oran și Constantine. Are rol de reședință a provinciei / wilayatului Annaba. Localitatea Annaba este situată la 152 km spre nord-est de Constantine, la 246 km spre est de Jijel și la vreo 100
Annaba () [Corola-website/Science/298346_a_299675]
-
finalizat abia în anul 1612. În urma războiului cu Franța izbucnit în 1830, Algeria a intrat sub stăpânirea Imperiului Colonial Francez. În anul 1838, francezii au convertit moscheea într-o catedrală romano-catolică cu hramul Sfântului Filip. În 1840, după cucerirea orașului algerian Constantin, mareșalul Sylvain Charles Valée a donat o cruce masivă pe care a așezat-o în vârful catedralei. În anul 1962, Algeria își declară independența față de Imperiul Francez, iar catedrala este transformată înapoi în moschee. Ceremonia de sfințire a locașului
Moscheea Ketchaoua () [Corola-website/Science/336857_a_338186]
-
Francez, iar catedrala este transformată înapoi în moschee. Ceremonia de sfințire a locașului a fost oficiată în prezența lui Tawfiq al Madani, ministrul muncii la acea vreme. Acesta a fost considerat un moment de importanță națională ce simboliza supremația poporului algerian asupra dominației colonialiste. Din punct de vedere arhitctural este o combinație între arhitectura maură și cea bizantină. Edificiul are o intrare monumentală flancată de două minarete. Exteriorul este bogat ornamentat cu diverse modele și detalii, iar interiorul este unul spațios
Moscheea Ketchaoua () [Corola-website/Science/336857_a_338186]
-
numele de familie «Saavedra» nu apare în nici un document din tinerețea lui Cervantes, nici nu a fost folosit de frații săi. Inițial, numele oficiale au fost « Cortinas»; numele «Saavedra» și l-a adăugat numai după eliberarea sa dintr-o închisoare algeriană - probabil pentru a se diferenția de un anume „Miguel de Cervantes Cortinas” care căzuse în dizgrația Curții regale. Tatăl său, cu strămoși în Galicia, se numea Rodrigo de Cervantes și era bărbier-chirurg, dar în acea epocă termenul avea alt sens
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
din statele partenere. După 1990, oportunitățile de afaceri au creat centre de interes care au adus noi cetățeni de confesiune musulmană. Astfel s-a constituit o comunitate eterogenă, atât din punct de vedere al cetățeniei - sirieni, irakieni, palestinieni, libanezi, iordanieni, algerieni, egipteni, libieni, tunisieni, marocani, cât și din punct de vedere al confesiunii - suniți, șiiți, alawiți, ismailiți, druzi. Subcomunități s-au constituit pe aceste criterii. Odată cu înăsprirea condițiilor oferite de mediul de afaceri, numărul musulmanilor a suferit o regresie accentuată însă
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
-l determine pe rege să ceară trimiterea sa, în 1668, la Tanger, pentru a desena orașul și forturile. În timpul întoarcerii sale în Anglia, nava sa, "Mary Rose", condusă de căpitanul John Kempthorne, a luptat cu succes împotriva a șapte corăbii algeriene, - o luptă pe care Hollar a gravat-o pentru cartea "Africa" a lui Ogilby. El a mai trăit opt ani după întoarcerea lui, lucrând încă pentru librari și continuând să producă lucrări artistice bine primite până la moartea sa, de exemplu
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
de auditor al cursurilor universității Harvard- perioadă în care îl citește pe Joyce. În iunie 1957 se căsătorește, la Boston, cu Marguerite Aucouturier, împreună cu care va avea doi copii. În timpul războiului din Algeria, Derrida predă limbile franceză și engleză tinerilor algerieni. Din 1960 se instalează cu familia la Nisa și apoi predă la Sorbona și la universitatea Johns Hopkins din Baltimore și la Universitatea Yale. Totodată, înființează împreună cu niște prieteni Asociația Jan-Hus, care sprijinea intelectualii cehi disidenți sau persecutați. În 1983
Jacques Derrida () [Corola-website/Science/298976_a_300305]
-
care va avea un rol în continuarea cuceririi Algerului și reprimarea rezistenței. În 1832 are loc o tentativă de insurecție regalistă care a fost anihilată. Legitimiștii au încercat declanșarea unei insurecții în Vandeea. În Alger, sub conducerea lui Abd-el Kader, algerienii încep un “jihad” împotriva francezilor și timp de un deceniu sunt duse lupte crâncene între armata franceză și trupele lui Abd-el Kader. Abd-el Kader îl atrage în luptă și pe sultanul Marocului, însă trupele marocane sunt înfrânte. În cele din
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
retragerea din regiune. În 1956-1957, protectoratelor Maroc și Tunisia li s-a acordat independența. Algeria, care găzduia un milion de coloniști europeni, a rămas încă la statutul de colonie. S-a aprobat o lege prin care se oferea dreptul musulmanilor algerieni de a fi aleși că deputați în Adunarea Națională din Paris și să organizeze o adunare legislativă algeriană în care reprezentarea francezilor și a localnicilor să fie egală, deși ultimii îi depășeau pe primii în proporție de 6 la 1
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]