4,504 matches
-
de persoane. Nici argumentul cu otomanii nu e puternic. Sigur, a fost o perioadă lungă cu atacuri. Dar mult mai recent, România a fost în război cu Rusia, cu Germania, chiar și cu Bulgaria. Și în afară de Rusia sunt acum țări aliate. Mai mult, chiar și Turcia e în NATO și mulți români se duc în Turcia în vacanță. Foarte puternic mi se pare argumentul cu pierderea de control. Istoria recentă a Europei de Vest arată că nu poți să lași sute
E perfect posibil să fii ospitalier, dar să nu accepți pe oricine () [Corola-blog/BlogPost/337852_a_339181]
-
bombe, dar și de regimul nazist. Combinând imagini de arhivă și secvențe filmate, Francofonia spune povestea a doi oameni remarcabili: directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, si contele Franziskus Wolff-Metternich, ofițer al celui de-al Treilea Reich. Mai întâi inamici, apoi aliați, cei doi devin motorul din spatele protejării Luvrului în mijlocul unuia dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie. „Cineastul rus Alexander Sokurov are darul de a transforma frământarea intelectuală în imagini spectaculoase”, scrie The New York Times. Film premiat „Francofonia” este cel mai recent film
Program Film Francofonia în cinema [Corola-blog/BlogPost/100206_a_101498]
-
acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 și pentru modificarea Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru
DECIZIE nr. 56 din 31 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294183]
-
acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative și al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie
DECIZIE nr. 56 din 31 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294183]
-
acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare. Articolul VI Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) și ale art. 63 alin. (4) și (4^1) din Legea nr.
ORDONANȚĂ nr. 10 din 1 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294194]
-
mersul încetinit al marfarului ca să se adăpostească în tranșeele paralele cu linia ferată. La încetarea alarmei antiaeriene, la Salsburg, își amintește Grigore Dominte, nu prididea să numere morții din rândul localnicilor. În gările mari (Viena, Salsburg, Linz), în care bombardamentele Aliaților făceau din geometria perfectă a liniilor ferate mormane de fiare contorsionate, deasupra unor cratere neverosimil de largi și adânci, copiii de peste zece ani erau scoși și ei la munca silnică de refacere a drumului de fier. Prilej pentru Grigore, premiantul
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
mă voi putea justifica împăratului până la ultimul denar! -Nu te mai înțeleg Pilat! Și nu te mai hrăni cu disperarea altora! Lasă-l pe Caiafa căci constat între voi doi o dușmănie care de fapt vă apropie. Sunteți de fapt aliați, deși vă urâți de moarte reciproc. -Sunt legile războiului Claudia, replică Ponțiu Pilat, căci suntem ocupanți și stăpâni aici iar ei sunt supușii noștrii și ne socotesc dușmani, deci sunt dușmanii noștrii. -Tocmai de aceea, te rog Pilat! Crede în
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
dispozițiile criticate încalcă prevederile privind rolul Președintelui și al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și rolul armatei, care este subordonată voinței poporului român, întrucât armata va fi subordonată voinței altor popoare, ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau ai autorităților militare aliate. ... 10. De asemenea, se susține că dispozițiile criticate din legea supusă controlului permit organizarea de activități militare sau paramilitare de către structuri și mijloace specializate ale NATO și ale statelor semnatare NATO, care vor exercita
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
rolul Președintelui și al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și rolul armatei, care este subordonată voinței poporului român, întrucât armata va fi subordonată voinței altor popoare, ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau ai autorităților militare aliate. ... 10. De asemenea, se susține că dispozițiile criticate din legea supusă controlului permit organizarea de activități militare sau paramilitare de către structuri și mijloace specializate ale NATO și ale statelor semnatare NATO, care vor exercita misiuni și operații militare pe
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
din legea supusă controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și ale art. 2 din Constituție, se susține că transferul de autoritate este utilizat în mod uzual, în cadrul NATO, în executarea misiunilor specifice în cadru aliat sau de coaliție. Procedura transferului de autoritate este reglementată în legislația românească încă din anul 2011, în Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român. Art. 11 din actul normativ amintit anterior
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
la care România este parte. ; ... – Art. 23: „Măsurile prevăzute la art. 21 și art. 22 alin. (1)-(3) sunt luate de structurile din instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de structurile forțelor statelor aliate și partenere, în condițiile tratatelor la care România este parte și a înțelegerilor tehnice încheiate în acest sens, cu respectarea legislației române. “; ... – Art. 25: „Pentru aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol, se utilizează armamentul din dotare, dispozitivele și echipamentele operate
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
de structurile prevăzute la art. 23. “ ; ... – Art. 26 alin. (1) și (2): (1) Vehiculul aerian care intră în spațiul aerian național poate fi distrus de mijloacele de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafață, naționale și/sau aliate ori partenere. (2) Forțele și mijloacele aeriene aparținând statelor aliate sau partenere pot participa la măsura prevăzută la alin. (1), în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
și (2): (1) Vehiculul aerian care intră în spațiul aerian național poate fi distrus de mijloacele de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafață, naționale și/sau aliate ori partenere. (2) Forțele și mijloacele aeriene aparținând statelor aliate sau partenere pot participa la măsura prevăzută la alin. (1), în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanții de securitate. ... ... 29. Textele constituționale invocate în susținerea obiecțiilor
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
Constituție, ca urmare (i) a transferului de autoritate către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea de forțe a armatei, care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, (ii) a faptului că structurile forțelor aliate și partenere pot lua măsurile prevăzute de art. 21 și de art. 22 alin. (1)-(3) din Lege, cu privire la sistemele de aeronave și aeronavele fără pilot la bord, (iii) a faptului că structurile forțelor aliate și partenere pot
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
că structurile forțelor aliate și partenere pot lua măsurile prevăzute de art. 21 și de art. 22 alin. (1)-(3) din Lege, cu privire la sistemele de aeronave și aeronavele fără pilot la bord, (iii) a faptului că structurile forțelor aliate și partenere pot participa la acțiunile prevăzute de art. 26 alin. (1) din Lege împotriva vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național sau (iv) a faptului că armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
Constituție. ... 44. În continuare, cu privire la susținerea potrivit căreia exercitarea suveranității de către alte subiecte de drept decât cele prevăzute de Constituție, din perspectiva participării și luării de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice/structurile forțelor statelor aliate și partenere pentru controlul aerian național, Curtea învederează că aceasta trebuie analizată în contextul obligațiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru al NATO. Curtea reține că aderarea la NATO presupune atât transferul unor atribute, cât și exercitarea
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
alin. (1)-(3) din aceasta (care privesc aeronavele și sistemele de aeronave, fără pilot la bord) sunt luate de structurile din instituțiile care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională și de structurile forțelor statelor aliate și partenere. Prin urmare, Curtea constată că reglementarea unei competențe partajate sub acest aspect, în condiții stricte („în condițiile tratatelor la care România este parte și a înțelegerilor tehnice încheiate în acest sens, cu respectarea legislației române“), nu aduce atingere
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
Legea nr. 257/2001. ... 50. În același fel, soluția normativă cuprinsă în art. 26 alin. (1) și (2) din Lege vizează modul de acțiune împotriva vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național, stabilind posibilitatea forțelor și mijloacelor aeriene aparținând statelor aliate sau partenere de a acționa împotriva acestor vehicule. Și în această ipoteză, legea a stabilit condiții stricte și clare de acțiune a forțelor și mijloacelor aparținând statelor aliate sau partenere, care se realizează „în conformitate cu tratatele de apărare colectivă
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
neautorizat spațiul aerian național, stabilind posibilitatea forțelor și mijloacelor aeriene aparținând statelor aliate sau partenere de a acționa împotriva acestor vehicule. Și în această ipoteză, legea a stabilit condiții stricte și clare de acțiune a forțelor și mijloacelor aparținând statelor aliate sau partenere, care se realizează „în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanții de securitate“. ... 51. De asemenea, Curtea reține că legea a instituit un control strict
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
are semnificația „încredințării exercițiului suveranității altor subiecte de drept“, astfel cum susțin autorii sesizării. ... 53. În acest context, Curtea reamintește că spațiul aerian național este integrat în spațiul aerian al NATO și că apărarea se realizează în comun cu statele aliate sau partenere, așa încât constată că dispozițiile art. 7 alin. (2) și (3), ale art. 23, ale art. 25 și ale art. 26 alin. (1) și (2) din Lege nu aduc atingere prevederilor art. 2 din Constituție. ... 54. Cât privește
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
alte legi, în acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar nu structurilor și mijloacelor militare specializate ale NATO ori autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice. Acestea participă, în cadru aliat sau de coaliție, la controlul spațiului aerian, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte. ... 62. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
alături de forțe armate române, iar această posibilitate rezultă din conținutul tuturor articolelor ce formează obiectul sesizării. Se susține că este vorba despre un transfer de autoritate, care se realizează de către șeful Statului Major al Apărării către comandantul forțelor aliate sau al forțelor străine. ... 7. De asemenea, se invocă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție coroborate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Se arată că, în expunerea de motive a legii
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
în vedere actele normative existente, se susține că nu servește interesului public și nu este oportună adoptarea unor noi acte normative cu privire la cadrul legal pentru derularea, de către forțele armate române, pe timp de pace, individual, în cadru aliat sau de coaliție, a unor misiuni și operațiuni pe teritoriul statului român. Se susține, așadar, că este o suprapunere de reglementare, ce încalcă principiile instituite prin Legea nr. 291/2007 și Legea nr. 122/2011, vizând aceeași problematică, aspect care va determina
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
scop în care depun jurământul prevăzut de lege. Se susține că, potrivit legii care constituie obiectul sesizării, transferul de autoritate și exercitarea de misiuni și operațiuni militare pentru statul român se vor putea realiza de către comandanți ai forțelor armate aliate sau de către alte autorități militare ale statelor participante. Se precizează că toate aceste subiecte de drept exercită o funcție militară, contrar prevederilor constituționale invocate, care impun condiția cetățeniei, obligația referitoare la fidelitate și depunerea jurământului. ... 9. Sunt invocate și
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
și interdicțiile expres consacrate de art. 118 alin. (4), precum și rolul armatei, care este subordonată voinței poporului român. Astfel, armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor popoare, ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau autorităților militare aliate. Se arată că dispozițiile art. 118 alin. (4) din Legea fundamentală interzic organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale românești. Or, legea criticată prevede expres că este vorba despre autorități militare ale
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]