444 matches
-
în cazul unora pasivi. Iar un sistem mai responsabil și mai eficient va determina cetățeni mai mulțumiți și mai activi. Aceștia vor face presiuni pentru o funcționare cât mai responsabilă și eficientă a sistemului politic. Din contră, cetățenii apatici sau alienați nu vor produce suficiente presiuni pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cât și la stânga. Doar că necesitățile luptei politice, ale încadrării într-un partid și într-o acțiune organizată reprezintă de multe ori tot atâtea obstacole și chiar atentate la libertatea interioară a scriitorului. Acesta se vede dintr-o dată izolat, străin, alienat, victimă a propriului său angajament. în opoziție, avangarda exemplul curent este folosită pentru rolul său negativist intrinsec, elanul său revoluționar, spiritul său vizionar, chiar mesianismul său. De îndată însă ce partidul politic de avangardă ajunge la putere (vezi situația din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
evidențe mutual contradictorii". Mircea Eliade repeta formula cu satisfacție, remarcând că, în fond, nu se știa dacă personajul - un elev TR în război - a murit sau nu"851). Fiecare întrupare/camuflare a Spiritului - "Spiritul Suprem, capturat, închis de Materie, orbit, alienat, ignorându-și propria lui identitate"852 din miturile gnostice și din concepțiile indiene - în Materia reprezentată de Ivan, de doctorul Procopie sau de Arhip corespunde unei treceri a lui Darie, dintr-o lume în alta. Este teoria lui Eliade despre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prin prezența simultană a lui Arhip în două locuri diferite (Piatra Craiului și casa din strada Toamnei) și confuzia succesivă a lui Arhip cu Procopie, și apoi cu Ivan, în Ucraina, subliniază unicitatea Spiritului Suprem "capturat, închis de Materie, orbit, alienat, ignorându-și propria lui identitate"861. Darie întrupează Spiritul Suprem în final când, rănit este dus pe carabine de către cei doi soldați. "Evidențele mutual contradictorii" există și în cazul Laurei, care "avea, și are încă, modul ei propriu de a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din afară ar fi echivalat cu înstrăinarea de ea și îmblânzirea lui până la docilitatea umilitoare a canalului. Și tocmai asta se întâmplase, cel puțin deocamdată. Dar cine putea ști ce forțe disruptive se acumulau acum ca răspuns în profunzimea astfel alienată, gătindu-se de salt dincolo de pragul ei splendid definit inginerește? Inexplicabil, puterile bărbatului se înhăitară cu curenții haotici de pe fundul fluviului, părăsindu-l. Propuse atunci un popas la restaurantul de la Maeslantkering. În sinea lui, spera că un pahar-două l-ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că tot ce se putea spune s-a spus, tot ce se putea face a fost făcut și că nu ne mai rămîne decît să mînuim piesele jocului 27. În operele sale de după 1980, autorul francez prezintă imaginea intelectualului european alienat, martor la prăbușirea modernității, al cărei necrolog îl scrie cu detașare și ironie. Perspectiva sa cinică și nihilistă asupra epocii moderne se poate foarte bine remarca și în cartea sa de călătorii America (1988), unde Baudrillard, călătorind 28 prin SUA
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
genunchii slabi și ciolănoși. Mâinile negre, arse de soare și de vânt, erau străbătute de vinișoare mici, albastre, care zvâcneau încetișor în ritmul bătăilor cardiace. Doar mâna dreapta, mimând o independență ce friza nerușinarea, se bălăngănea haotic într-o mișcare alienată. Mă uitam la pieptul slăbit și descărnat al bunicului: el cu partenera lui de viață au adus pe lume 18 copii. Optsprezece copii! Iar acum, lângă el nu se afla decât unul dintre nepoți, un copil de nici șapte ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nimic, în afara unei confirmări a „maliției de conjunctură a universului“ (conform revistei Time). Acest gen de publicitate era menită să mobilizeze voluntarii, însă omenii își pierduseră speranța - atât de mulți băieți erau dați dispăruți, încât lumea pur și simplu devenise alienată și tânjea după orori mai puțin deprimante. S-au organizat seri de veghe la lumina lumânărilor, familiile dându-și mâinile și plecându-și capetele, îndurerate, rugându-se, deși mie îmi apăreau mai degrabă ca niște participanți într-o ședință de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
asigurat întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din cetiri, rugăciuni, rituale de închinăciune etc., care continuau sub o formă ușor schimbată conținutul descântecelor. Avem însă și dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstire chiar adăpost. Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție asupra existenței căreia avem astăzi certitudini și al cărei rol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții sorții, "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați, căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate". Prin expresia "feluri de neputinți" înțelegem, mai sigur, infirmi, care vor fi avut și ei "duhuri necurate" sau vor fi conviețuit cu alienații în aceleași chilii. Faima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
date referitoare la bolnavii îngrijiți în prima perioadă din istoria ospiciului, adică până în 1863. Ar fi, desigur, foarte interesant să cunoaștem în special tratamentul aplicat. Biblioteca mănăstirii Neamțu nu atestă existența unor cărți sau manuscrise cu însemnări privind îngrijirea bolnavilor alienați. Suntem siliți să recurgem la simple supoziții, neavând, până în 1851, știri despre vreo activitate cu caracter într-adevăr medical. Analiza mișcării bolnavilor, foarte interesantă pentru istoria patologiei psihice, ne oferă informații lacunare. Reconstituind un tabel al acestora, abia de după 1850
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care vor fi îndrumați ca bolnavi cronici, tot la Orgoești. Aceste date sunt extrem de importante, deoarece întregesc cunoștințele noastre foarte sumare despre ospiciul atât de puțin cunoscut de la Orgoești. Epitropia a dorit să înființeze la Neamț o "secțiune pentru femeile alienate". Aceasta era cerută în special de prefectul județului Neamț, care intervenise direct la Ministerul de Interne. Sesizată de Minister, Epitropia a dispus ca 20 de paturi de la Neamț să fie afectate femeilor, dar administrația ospiciului se opune (I7.VIII.1868
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
transport etc., toate acestea explicând dificultatea cu care se rezolvau cazurile, chiar atunci când erau urgente. Este interesantă în această privință o adresă a Prefecturii Jud. lași (4040 1 din 23.06.1892) prin care Prefectul Ventura anunță Epitropiei că: "indivizii alienați notați pe contrapagină, care aparțin județului, stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură a nu se ține în contra legii arestați acești oameni". Adresa se referă la un număr de 125
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
numai numeroase, dar erau în administrare (folosință) comună cu cele de utilitate strict medicală. În același inventar figurează atât inventarul medical, cât și paraclisul cu toate obiectele anexe. Din cele 111 obiecte care constituiau inventarul sărac al saloanelor de femei alienate, câteva sunt mai semnificative: existau "trei mese mari, boite roșii, două garderobe (sic) boite roșii, 13 scaune de lemn, din care unul sfărâmat, și două scaune lungi de bradu din care unul sfărâmat". Acest mobilier alcătuia cadrul, sumbru, al ospiciului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
să se poată duce cineva"); insuficiența mijloacelor materiale etc., Dr. Bottez propunea măsurile următoare: "eata acum și ameliorările cele mai urgente ce ved de făcut: 1. Transferarea de urgență a Ospiciului. 2. Instalarea lui în local convenabil, astfeliu ca isolamentul alienaților să se poată face. 3. Instalarea mai serioasă a unui serviciu hydroterapic, a cărui binefaceri în cura alienațiunei mentale nu mai sunt de demonstrat". Se mai prevedea schimbarea personalului, a modului de aprovizionare cu alimente etc., deoarece "cu mici sacrificii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bărbatul" (Pravile). Plătesc și ele, cu capul, numai sodomia (conviețuirea cu animale), dar în rest pedeapsa este mai mică, chiar pentru incest. Aceeași situație pentru minori. Se judecau procese de viol ("sila"), condamnarea fiind în funcție de împrejurări, în care acuzatul dovedit alienat era socotit iresponsabil sau parțial responsabil. Femeia sau bărbatul care își omorau copilul nou născut monstru nu era pedepsit. Oricine își va ucide feciorul care le va fi născut cu niscare semne groaznice ca acealie cum ar fi capul ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bugetul școlar și să înmulțească anii de studiu. Creșterea "producției" școlare duce astfel la o creștere a "consumului" în planul educației. Instituțiile de învățămînt, prin obiective, organizare, conținut, tehnici de instruire alienează tînăra generație, pregătind-o astfel pentru o viață alienată. Prin cultivarea nevoii de a fi învățat, ea îl face pe tînăr, în primul rînd, dependent de instituție. Acesta nu va mai găsi în sine curajul de a crește și a se dezvolta în independență. În fața acestei situații, ce propune
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unui interes care iese din sfera anecdoticului pentru a ne oferi datele unei „sărbători crude” ăfête cruelleă în termenii lui Furio Jesi. Naratorul scrutează această obscuritate prin intermediul unei nopți petrecute la un hotel de provincie. Indigenul a devenit un străin, alienat total față de orice formă de originaritate, dar și față de ceea ce constituie cea mai puternică formă de prezentificare, coincidența cu cen- trul de cultură și civilizație luat ca model, Parisul. Nu se mai află nici aici, nici acolo, trăind în acel
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sigură spre eșecul unei confesiuni ce se dorește deplin-revelatorie. Orice răspuns aș afla aici mă va conduce fără ezitare spre actul de a-i spune persoanei de care m-am îndrăgostit te iubesc într-o clipă nepotrivită, într-un moment alienat, incompatibil cu mărturisirea respectivă ceea ce va determina ca această confesiune a mea să reflecte doar parțial, fragmentar trăirea erotică ce mă domină. A formula întrebarea când se cuvine să spun te iubesc și a găsi oricare dintre răspunsuri înseamnă să
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
din experiența directă: viața provincială printre magistrați, avocați și grefieri, reuniuni unde se joacă cărți, vânătoare și pescuit. Percepția artistică a naturii lipsește și ea. Romantismul eroilor crește pe o conformație mintală debilă. Ei sunt niște ființe infirme, mai totdeauna alienate, incapabile de a susține vreo luptă și deci de a merita denumirea de învinși. Niculăiță Minciună, eroul cel mai izbutit, e un copil cu vocația precoce a investigației decompensată de lipsuri sufletești fundamentale. Zeflemeaua cu care țăranii întîmpină observațiile entomologice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
goală? ! „Comunică” ceva gestul lui Eminescu? Vrea, de pildă, să-l sancționeze pe Al. Vlahuță care nu l-a ascultat în urmă cu un an și ceva, nu l-a mai vizitat de atunci, l-a considerat în mod public alienat mintal etc.? Poetul își cam ironiza prietenii de felul lui Vlahuță, vorbele și gesturile sale față de ei erau oarecum simbolice. Aceștia, însă, ies „eroic” din încurcătură, refăcând, după moartea poetului, din amintiri proprii, realitatea. George Panu va povesti peste timp
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în povestirile lui Friedrich Dürrenmatt. Personajele nu au în general un nume, sunt doar măști, himere care închid mici universuri, după legi ce nu țin cont de universul exterior. Ele ilustrează o categorie anume: bolnavul, doctorul, asistenta medicală, nebunul, omul alienat, care nu își mai pot reveni după contactul cu lumea, cu „realul” (bunăoară, momentul naționalizării duce la prăbușirea totală a tatălui din povestirea Iluziile din cais). Nu se petrece de fapt nici o dramă palpabilă, iar limitele dintre bine și rău
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
avem câte un capitol despre noi. Mi-am terminat piesa de teatru „Punga cu nuci” În noua formă și, ca modernitate apare eroina și ca tânără, care-și Începe viața și ca vârstnică, nu bătrână, ieșită din „căminul de bătrâni alienați”, Încearcă să-și refacă viața și să-și rescrie din memorie poemele religioase. Versurile ei din „Orașul muzelor” sunt incluse. Transformările făcute a trebuit să le fac, deoarece nu pot admite, psihic și mai ales, spiritual, sacrificarea omului. Îl pun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
volume - Integrare în vis (1967), Al acestei memorii (1984), Clepsidra tăcută (1988) - D. pare tot mai pătruns de armonia luminoasă a naturii și cosmosului, de consubstanțialitatea omului și a cuvintelor și are senzația deplinei integrări în existența generală. Din entitate alienată, victimizată, conștiința umană (numită adesea și „memorie”) devine un „univers convergent”, o concentrare fantastică de imagini și sensuri, o forță a cunoașterii care străbate spațiul și timpul. Eul poetic își afirmă credința că existența este posibilă și după sfârșitul pământesc
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
Cadrul poate fi domestic, sordid sau luxos, dar mai ales burghez: moment În care burghezia Întragă este pusă În chestiune, filistină și avară, Înșelată mereu de societatea spectacolului regizat de un Sistem inexpugnabil și parșiv. În vreme ce burghezul juisează la comandă, alienat, adevăratul sine nu poate decît să protesteze amar: „Pentru că juisarea este cerută de comețul nostru omenesc, de chiar posibilitatea religiei noastre. Pentru că de juisat, În natură, cash sau pe credit (mai ales pe credit, pînă la uzură), veți juisa, e
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]