3,286 matches
-
a sugerat însă că l-ar costa mai puțin și i-ar fi și mai de folos omului dacă și-ar cheltui banii pe o pară de clismă. Și totuși, faptul că știu cum stau, în realitate, lucrurile nu-mi alină deloc chinurile pricinuite de gândul că tata s-ar putea alege cu țeasta despicată din cauza unei tumori maligne. Da, a obținut de la mine exact ce-a vrut și asta o știe și ea. Mi se șterge cu totul din minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
banii lui taică-său, după care urma să-i distrugă viața. Când Heshie s-a prăpădit în război, singurul lucru care le venea în minte oamenilor să-l zică mătușii Clara și unchiului Hymie, ca să le ostoiască amarul, să le aline cumva durerea cumplită, era: — Cel puțin nu v-a lăsat cu o nevastă șikse pe cap. Cel puțin, nu v-a lăsat cu niște copii goișe pe cap. Acesta a fost sfârșitul lui Heshie și poveștii lui. Chiar dacă mă consider
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
audă, nu Înțelege ce-i spun. Se controlă din răsputeri. Simți cu certitudine că nu se afla În fața unui succes - semăna prea mult cu eșecul și eșecul era ceva ce putea să compătimească. Putea fi blândă și calină cu eșecul, alinându-l cu scurte uguituri, atâta vreme cât, până la urmă, tehnică dădea rezultate. Un bărbat slab rămânea uneori cu impresia că domnișoara Warren era prietena lui cea mai bună. Ea Îngenunche și-l bătu pe dr. Czinner pe genunchi, punându-și În rânjet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
punct de vedere fizic și, la drept vorbind, În nici un alt fel, și mi-a fost cumplit de greu să fac față stupidității goale a unei vieți banale, lipsite de orice poveste, așa că, foarte de timpuriu, am Început să mă alin cu ideea ridicolă că am cu adevărat un Destin, al meu și numai al meu. Și am Început să călătoresc, În spațiu și timp, În cărțile mele, căutîndu-l. Am trecut pe la Londra, pe la Daniel Defoe, pentru un tur cu ghid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
sîrmă se balansa ca un leagăn. Mi-am pus capul pe lîna cu miros pătrunzător, care, am aflat mai tîrziu, era puloverul lui Jerry, mirosul lui Jerry, și am Închis ochii. Împletitura groasă a puloverului amortiza hurducăturile, Însă nu-mi alina durerea din picior. Sub coș, roata din față a bicicletei scîrțîia. Mi-ar fi plăcut să-i spun lui Jerry adio fermoar, Însă nu aveam puterea și, oricum, mă cam Îndoiam că ar Înțelege. Și așa am ajuns a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
picioarele și pieptul meu. Infirmierele se învârteau în jurul meu, ducându-și la îndeplinire dureroasele îndatoriri. Când îmi schimbau tuburile de drenaj de la genunchi, încercam să nu-mi vomit sedativul, destul de puternic să mă țină liniștit, nu însă și să-mi aline durerea. Numai calmul lor extrem mă ținea în frâu. Un doctor tânăr, cu păr blond și aspru la față, îmi examină rănile de la piept. Pielea îmi era crăpată în jurul marginii de jos a sternului, acolo unde mă lovise butonul claxonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
țipă ea. Văleeeu! Să nu faceți prostia asta! O să vă bage-n mormânt! Nici că se poate o prostie mai mare. Domnul J.L.B. Matekoni înaintă și-i puse mâna pe umăr s-o liniștească. — Nu-ți face griji, Florence, o alină el. E o femeie de treabă. În plus, o să mă asigur că vei primi o altă slujbă. Am un văr care are un hotel lângă stația de autobuz. Are nevoie de cameriste și, dacă-l rog, o să-ți dea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pe dulgherul ocupat cu reparațiile navei, să-și îndrepte privirile într-acolo. —Octar!!... —Auziți-o!... Nu-i o ființă umană. E un demon care merită o mie de morți, fiindcă nu numai că n-a mișcat un deget ca să ne aline suferințele, ci dimpotrivă, s-a distrat împreună cu animalele alea. Totuși, continuă să fie regina, bombăni acru Roonuí-Roonuí. Și ce-o să se-ntâmple când o să apuce frâiele puterii? Noaptea și întunericul cel mai adânc se vor abate asupra insulei Bora Bora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
față de ceilalți. Un giulgiu de amărăciune și decepție se întinse peste catamaran, și nici măcar credincioasele stele nu-i mai însoțeau, căci cele care străluceau acuma deasupra capetelor lor n-aveau nimic în comun cu cele care, de atâtea ori, le alinaseră suferințele. Erau singuri. Singuri cu tragedia lor absurdă, în mijlocul unor ape necunoscute. Atunci când, aproape de zorii zilei, Anuanúa se retrase din nou în ascunzătoarea ei, Navigatorul-Căpitan o urmă cu privirea și, încleștându-și degetele cu neobișnuită forță în brațul discipolului sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Sau: „Miliardarii se joacă de-a săracii”. Doamne ferește să amintească de Inky și „Cercetaș”, de „Slăbănoagă”, de „Pantof” sau de „Ciolănos”. Faptul că se vor face de râsul lumii n-o va salva pe fată. Suferința lor n-o va alina pe-a ei cu nimic. Săptămâna următoare apare în ziar știrea că fata a fost găsită moartă. Cu toate astea, Inky nu s-a îngrijorat. Cei săraci și jegoși n-au a se teme de nimic pe străzi. Fata ucisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
versiunea bazată-pe-o-poveste-adevărată, fierbem apă. Îi dăm domnului Whittier să bea înghițituri de coniac, să muște un glonț. Îi tamponăm Sfântului fruntea cu un burețel în vreme ce un ceas ticăie sonor tic-tac, tic-tac. Victimele cu suflet nobil salvând personajul negativ. Așa cum am alinat-o și pe Lady Zdreanță. În realitate, stăm locului. Fluturând din mâini să dispară mirosul. Poate ne întrebăm cum va juca Whittier scena până la capăt, dacă va scăpa sau va crăpa. Avem mare nevoie de un regizor. Cineva care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
materiale și sufletești ale vieții unei femei văduve. Cu privirea înfiptă în irisul bunicii, fetița transforma în imagini fiecare cuvânt al ei. Se vedea mică și neputincioasă în lupta cu nefericirea mamei. Bunico, tare mărunțică mai sunt eu! Cum să alin suferința mamei mele dacă m-a făcut așa de plăpândă?! Femeia îi mângâie părul și zâmbi: Tu, plăpândă... Doamne, în viața mea n-am văzut atâta energie, încăpățânare și forță. Ai puterea unei tornade, Luana, și inima unui leu. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai aștepte. Suferea, cu atât mai mult cu cât, în ciuda comportamentului incalificabil al băiatului, nu reușea să și-l scoată din suflet. Se întorcea acasă cu lacrimi în ochi și mama nu știa ce să-i mai spună ca să-i aline durerea. Băieții nu meritau ca ea să-și strice ochii frumoși cu lacrimi atât de fierbinți, o așteptau multe alte dezamăgiri în viață. De ce să dea totul, acum, pentru acest coleg lipsit de maniere, alături de care nici măcar nu apucase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
orașului. Luana, hotărâtă să fugă cât mai departe, l-a sunat pe Ștefan și l-a rugat să-i caute o locuință în Iași. Bucuria nemărginită a bărbatului de-a o avea, din nou, cât mai aproape, reuși să-i aline suferința. Găsiră împreună un apartament mic și ieftin și Luana se văzu în casa ei. Când așeză la locul lui și ultimul lucrușor, simți că realizase, în sfârșit, ceva. Avea propria locuință, era liberă și stăpână pe destinul ei. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
gât. Nu cred că Abel Nost va fi capabil de aceeași mărinimie. Influența unei muieri nu trebuie să treacă dincolo de ușa dormitorului... Cristian zâmbi. Era o dilemă pentru el cum de reușea această femeie să-i citească gândurile, să-i aline sufletul și să-i descrețească fruntea. În gura ei, totul părea dezarmant de simplu. Sunt nevoit să recunosc că domnișoara, despre care vorbești atât de "frumos", m-a prins într-un moment de maximă vulnerabilitate. Mi-a fost greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aproape. și cum s-ar putea să fie altfel, cu oameni ca Din În jurul nostru? N-ai fost doar prost ținându-te după el, nu, nici măcar nu te-ai gândit ce faci! Ce ciudat, și-a zis Adam, se simțea alinat de dojană, de intonația egală a mustrărilor. N-ar fi vrut să tacă, deși era jenat de vorbele ei. Simțea că adoarme, că e gata pentru prima oară după multă vreme să cadă Într-un somn lung și adânc. Z
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și toată ducerea, întoarcerea, claxoanele îmi par fără rost. Ești într-o spirală, mi-a zis Prietena mea cea cu care vorbesc și mă pupă și te iubesc, cea care înseamnă ceva și care e mai sus și care mă alină, și din parc ea pleacă spre stânga, ai grijă! spune în ziua aceea și eu mă uit după ea încă o dată. Mă duc grăbită cu cumpărăturile spre casă, pa, zic, mă întâlnesc cu Marius, nu-ți vine a crede, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
obraz împăciuitor. El o cuprinse cu brațul și o săruta pe buze. Eleanor îi răspunse pe jumătate la sărut, însă după două-trei secunde îl împinse la o parte. — Nu, Șam... De ce nu? — Te folosești de mine doar ca să-ți mai alini orgoliul rănit. — Ba nu. — Ba da. Fiindcă nici o altă femeie nu mai e disponibilă atât de devreme într-o dimineață de duminică. — Ellie, nu trece o zi fără să-mi doresc să te fi măritat cu mine, nu cu Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Și când reacționez, tu... tu... Se așeza pe scaunul cel mai la îndemână și începu să plângă în hohote. Ușa dinspre vestibul se deschise, lăsând să se vadă figură îngrijorată a lui Șam. Adrian porni spre Eleanor, vrând s-o aline, dar Șam, mai rapid, îl împinse la o parte. — Ellie, ce s-a întâmplat? o întreba el, trecându-și brațul pe după umerii ei. — Hei ce faci? îl lua Adrian la rost. De ce plânge de sare cămașă pe ea? Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
a mai putea fi oprit din drum... Cei de la radio au trimis reporteri la poarta Palatului Kensington - s-au adunat deja oameni care depun flori lângă gard. Reporterul a stat de vorbă cu o femeie al carei băiețel a fost alinat în spital de Diana. Mi-au dat lacrimile... Creighton a crezut că m-am ticnit de tot. Ne-am ciondănit rău când i-am spus că nu mai vreau să plec în Turcia. La aeroport a plecat pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și iar se îndreptau. Printre ei, din inima codrului, zvâcnea cu vârtejuri, cu frunze spulberate, cu găteje, mânia furtunii. Un zvon greu creștea între nourii negri. Învăluiri dese de stropi se zbătură și duduiră ușurel, apoi se depărtară. Deodată se alinară adâncurile și soarele străluci orbitor în toată poiana.” Mihail Sadoveanu - Codrul Vara la țară Ce frumos e la țară în timpul verii! Se coace grâul. Din zori până-n seară te îmbeți de mireasma văzduhului parfumat. Te scoli dimineața și te duci
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de viață: frunze foșneau pe jos în adierea vântului și copacii își întindeau brațele ca pentru horă, animale felurite își vorbeau șoptit, gâze și insecte se ascundeau în pământ. O aripă grea se zbate în zare, privește tăcut stejarul, îl, alină cu o sărutare dulce și o caldă îmbrățișare, iar în depărtări convoaie lungi de păsări călătoare vâslesc în înălțimi. Pădurea rămâne tristă și tăcută, iar frăgarul cu amintirea vremurilor de demult. Insă el va ține mereu cont de fapta măreață
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a vieții: copilăria. Ele îi simt lipsa lui tata și nici eu nu mai sosesc acasă la ele și la tine. Dar ce știu ele când mama se gândește la fiul ei plecat. Dar și ele vor să-ți mai aline tristețea și cred că singura lor soluție este să înceapă un basm, un basm cu pajuri și cu zmei pe care mi-l spuneai tu iarna când trebuia să adorm. Tu taci și asculți povestea, însă gândurile îți sunt departe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
odată în față, să mă mai strângi odată la piept și să mă mai auzi vorbind! Nu, te rog să nu te mai îndoiești că voi veni în curând la tine și că voi sta cu tine veșnic, ca să te alin și să te bucuri. Drept nu este să te îndoiești la fiecare zgomot, să uiți să mai zâmbești și să fii atât de tristă. Așteaptă-mă numai, maică dragă; știu că ți-e greu, dar nu înceta să speri că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sta cu tine nopțile și tu mă vei adora. Târziu, adormi cu mine-n gând ca să visezi tot de mine. Poate că visurile tale sunt clipe fericite, când noi trăim împreună și când eu mă întorc acasă. Dar, ca să te alin, îți spun că visele tale frumoase vor fi în curând realitate, o realitate atât de frumoasă și liniștitoare pentru tine. Voi veni curând acasă. Nu va mai dura poate nici o lună - două și fiul tău iubit se va întoarce acasă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]