2,235 matches
-
am destrămat Întunerecul în timpul nevrutului tău sărut destrămând strălucirea purpurie -Ce-mi înșeală revelața mina ta caldă de vorbe , Bogatule între Sărăcia ce mă posedase! În clipele aceste Tu... cu Murmur de Rugăciune îmi înalți un Prapor de Cuvinte să mă alinte ca să mă trăiesc mai departe ? ......................... -Bine te ascult Pruncule ...erai atunci mult prea tânăr să îți spun pe nume! -Ai grijă de înțelegerea noastră pătimașă de la ușa de la intrare Referință Bibliografică: CLIPE CU MURMUR DE RUGĂCIUNE / Florica Ranta Cândea : Confluențe
CLIPE CU MURMUR DE RUGĂCIUNE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1440646970.html [Corola-blog/BlogPost/343971_a_345300]
-
de la grădiniță! Nu ne ziceau toți Cei Trei Muschetari?! -Așa-i, așa-i! abandonă pentru o clipă subiectul Stratilat. Dar pe Sanda ți-o mai amintești? Tipa dodoloață care făcea balet pe vremea aia? Îi ziceam așa cum se recomandase peltică și alintată în ziua când a pășit cu noi pragul regatului poveștilor fără pereche... hehe! -Cum de nu? De fapt o chema Sandela! Nu-și alocase rolul lui d’Artagnan? Ce-o iubea Mademoiselle Silvestru, educatoarea! intrai într-un culoar cu nostalgii
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1497164549.html [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ADIERI ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului ceas de vânt e ceas de vânt pe a pădurii față în cor sub adiere gânguresc frunzișuri alintate-n dimineață foșnindu-i lin răspunsul: te iubesc ! *** vântul, codrul vântul freamăt codrul geamăt unul frânge altul plânge schimbă timpul anotimpul codrul crește vânt oprește unul freamăt altul geamăt *** Referință Bibliografică: adieri ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ADIERI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1431152593.html [Corola-blog/BlogPost/368026_a_369355]
-
infinitul doream să le-ating, Să pot să le gust cu trupu-ți și cu buzele tale, Să mă plimb prin iernile cerului, apoi să te ning Cu plăceri albastre, iubite, și extazuri astrale. Prin verdele crud, primăvara, visam să te-alint, Să te iubesc, doream, în parfumuri vii și-n culori, Să îți tremur ființa cu șoapta și-n vise de-argint Să te leg înlăuntru-mi cu mii și mii de tainici fiori. Sub raze aprinse de soare prin veri
DE NU TE-AȘ FI PIERDUT... de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1464711737.html [Corola-blog/BlogPost/369259_a_370588]
-
nu doar pe tine. Sandu se aplecă și o luă cu ușurință pe Irina în brațe trecând-o dincolo de prag, ca să o depună pe patul cam strâmt este drept pentru o persoană voinică ca el. Irina era veselă și se alinta ca o puștoaică. Ana era un pic contrariată de comportamentul libertin al colegei sale. Nu ar fi crezut dacă cineva i-ar fi spus că Irina este iubita sau amanta lui Sandu. Ce-ți este și cu viața asta. Ai
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
ochii în timp ce mâinile alergau neastâmpărate pe tot corpul fetei, făcând-o să se înfioare de plăcere. Gura tânărului cobora pe sânii ei, sărutându-i, apoi îi mângâia cu vârful limbii fiecare mamelon, în timp ce degetele lui dibace se infiltrase pe sub chilot alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
plăcere. Gura tânărului cobora pe sânii ei, sărutându-i, apoi îi mângâia cu vârful limbii fiecare mamelon, în timp ce degetele lui dibace se infiltrase pe sub chilot alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
Dar sunt și alte centre, să le zicem profane. „Ăsta-i cinematograful”, trebuie să afle, printre primele lucruri, un tânăr ofițer coborât din primul taxi pe care l-a luat în viața lui, prezentându-se la garnizoana dintr-un orășel alintat cu titlul de „metropolă”, după ce călătorise cu un tren tras de „o locomotivă tare jingașă”, căreia „mereu îi lăcrămează ochii când îi vine miros de ceapă” dinspre o comună limitrofă renumită prin cultura acestei agresive legume. Peste ani, în șindrila
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
PIETRE! Treziți-vă, zei, Și frumoase femei, Și bărbați plini de griji, Și voi, pietre, Și întrebați-mă Despre Câmpia Mierlei Și despre munții Care vor muri Cu copii noștri în brațe! EROTICĂ Cum să te laud, Femeie Când te alinți pe divan Te răsucești ca o cheie Și te-apleci ca un lan Și te-arunci în oglindă Și te-neci tot mai goală Și nu-i nimeni să-ți prindă În agrafa din poală Părul tău greu ca o
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Foc_sacru_de_baki_ymeri.html [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
cu acele mofturi pe care le dau pe seama "bătrâneții" pentru a ascunde cât de obosit sunt, uneori, gândindu-mă la tine, cu acele gesturi de ștrengar ce nu se asortează cu albul tâmplelor mele... Știu că mă privești și mă alinți ca pe un copil și am simțit, adeseori, grija maternă pentru copilul din mine, ce se manifestă năbădios în acele dulci momente de iubire, în care uităm că existăm pentru toată lumea înconjurătoare, uităm până și de noi și plutim, plutim
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cheama_ma_iubito_.html [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
watch?v=Ws5WP1LHGUc&list=RDWs5WP1LHGUc Când lumea uită, n-am, Doamne, parte de uitare! Când pietre stau pe loc, ape reci se scurg în mare, când anii trec, tăcerile-mi ascund între cuvinte, când vântul rece suflă, privirea Ta m-alinte! Când lacrima din geană-mi se pierde în plâns tăcut, când răni mă ard, speranța să Te aflu n-am pierdut. Când șoapte negrăite, mi-or îndulci năduful, când plânge cerul în tăcere, să-Ți sorb cuvântul, Când clipa mi
TE CHEM, DOAMNE! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1414339974.html [Corola-blog/BlogPost/379634_a_380963]
-
-n suflet Iarnă și ger, și viscol, dansând la braț cu norii, Orchestrele-n văzduh și-alungă dirijorii. Copacii își înalta smeriți, brațe spre cer, Un corb strivește-auzul cu țipat fals, stingher.. Se înfășoară munții în mantie argintată, Pădurea se alintă cochetă, în alb înveșmântată.. Rănit de țurțuri cristalini, izvoru-și cânta dorul, O frunză în cădere, în undă își frânge zborul. Cuvintele pe buze renasc și zboară-n stoluri, Înlănțuirea lor provoacă tainice ritualuri. Adorm pe tâmple spaime, se risipesc în
E PRIMĂVARĂ-N SUFLET de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1481370460.html [Corola-blog/BlogPost/371490_a_372819]
-
viu să-i absorb, Dar, de-al dorului morb, pipăi cerul și zbier, Și-mi cresc aripi de corb, pentru iarna cu ger; Plâng sub cețuri și strig - rob de patimi fierbinți - Asfințituri mă frig, când nu vii să m-alinți... Simt un frig absolut - zborul toamnei trecând - De iubire sunt mut și te caut în gând. Te revăd cum ai fost - zâna vajnicei veri... Și mă-ntreb - fără rost- cum te-ai dus nicăieri?... Știi cât dor pașii-ți grei
DURERILE TOAMNEI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1475386127.html [Corola-blog/BlogPost/375203_a_376532]
-
Dor, Îngerii nu dorm, veghează, Sfântă-i oboseala lor! Și-acum îi aud cum cântă Psalmul întru care sunt Și-n lumină înveșmântă Gândul meu dinspre pământ. De acolo, dintre sfinți, Nici tu nu ești somnoroasă Și pe brațe mă alinți, Poezia mea frumoasă! Curge liniștea șuvoi, Între lacrimă și rază, Între Dumnezeu și noi, Îngerii nu dorm, veghează... ȘI VINE PRIMĂVARA Și vine primăvara din gânduri mai devreme, Se-aude ghiocelul oftând pe sub zăpezi, Citește-i bucuria ascunsă în poeme
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_nicolae_nicoara_horia_1362072931.html [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
ă f â nul. Atât de iute mai trec anii Și pierdem, pe nimicuri, banii! Uităm de noi, făcând avere, Vom fi bătrâni fără putere. Dulci primăveri, în somnul iernii, Vor strânge-n lacrimi colțul pernii Și cine-atunci o să ne-alinte? Poate... aducerile-aminte!? Părinți suntem și nu ne pasă De cei bătrâni singuri acasă; Cum iese mama la portiță: „De când te-aștept, să vii, Gheorghiță!” Vor crește și copiii noștri, La fel vor crește și ai voștri; I-om cicăli cu
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Otava_ierbii_schimba_fanul.html [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia cu tandrețe burtica țuguiată și vorbea în șoaptă cu pruncul său, alintându-l. Era totuși speriată, fiind primul lor copil și nu avea decât douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
de binecuvântări, în energie răspândită-n respirații, în apa mării fluturând vibrații, în daruri de tandrețe dantelată, să te iubesc cu vinul bucuriei, ciocolată, în strigătul înflăcărării, în fierbinte șoaptă, cu buza lunii care soarbe din nectar divin, să te alint în val de poezie ca pe țărmul răsfățat de apă lin, să te cuprind cu dansul inimii-n neștire, cu râsul în cascadă, în izvor de fericire, în codrul anotimpurilor ce adăpostesc misterioase căi, în munți, pe dealuri, între ape
DEDICAȚIE CELUI IUBIT de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1470652200.html [Corola-blog/BlogPost/353408_a_354737]
-
pe probleme casnice cu menajera, în timp ce savura din ceașca cu cafeaua ce invadase întreaga încăpere cu aromă. Din când în când rupea dintr-un baton de ciocolată, ștergându-și degetele pe un șervețel de hârtie. - Bună dimineața mami, spuse Mircea alintându-și mama ca în vremurile copilăriei, sărutând-o pe obraz. De ce te-ai sculat așa de dimineață? Doar ești în convalescență. - Convalescență pe naiba. Scuză-mi înjurătura pe care nu se cădea să o auzi din gura mamei tale, dar
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426486529.html [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
a auzit vorbe că aduce de mâncare de la fermă. Somnul i-a fost destul de zbuciumat. În vis se vedea mereu în brațele lui Viorel și nu în cele ale lui Mircea, bărbatul de care abia se despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
aceasta. Seara nu obișnuiesc să mănânc decât o cană de ceai sau lapte de la vacile gazdelor, rece de la frigider. Cum crezi că se menține un trup așa de subțire ca al meu? Săndica începu să se învârtă și să se alinte în fața lui Mircea, care o cuprinse cu brațul de mijlocelul pe care tocmai și-l lăuda. Iar cu limba începu să-i controleze buzele și adâncimea gurii sale întredeschisă, stăpânită de dorința de a o întâmpina pe a lui și
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
parcă intrase în transă. Simțea că dacă continua va leșina. Privea tavanul cu ochii larg deschiși și își continua jocul trupului său deasupra bărbatului, după legi necunoscute și nescrise. Sânii săi dansau liberi în ritmul mișcări corpului, iar Mircea îi alinta cu mângâieri tandre pe deasupra mugurilor întăriți ca și instrumentul său de joacă. Primeau și își transmiteau senzații dorite și savurate în comoditatea patului larg și încăpător. Săndica se lăsa pe spate sprijinită cu mâinile de gambele tânărului și se ridica
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Acasă > Strofe > Atașament > REFUGIUL PĂRĂSIT Autor: Ovidiu Oana Parau Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat, dar nu ai mai trecut, M-am alintat cu frunze vestejite Cernite lacrimi, doine risipite Jertfind țărânei ultimul sărut. M-a troienit atât nedor durut Doar raze mai mângâie rebegite De-atât alean și clipe netrăite Loc de popas dorit, dar azi nevrut. Castanul cerne monoton tic-tac Clepsidra
REFUGIUL PĂRĂSIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1443423522.html [Corola-blog/BlogPost/363445_a_364774]
-
Cuprinși de sentimente și fiori Iubirea noi știm să o împlinim, Cuvintele, nu, nu mai au putere Primim căldura dragostei eterne. Sperând la fericirea ce va fi Și dăinuie în clipa următoare Crezând în clipa care va veni, Ne-am alintat în zâmbet zi de zi. Și vom trăi frumoase amintiri, Ce rămân vis al visurilor noastre, Vom împlini iubirea și vom ști Să ne iubim, mereu ne vom iubi. din volumul MIRAJUL VIEȚII, de Rodica Elena Lupu Editura ANAMADOL, 2013
MIRAJUL VIEŢII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459921074.html [Corola-blog/BlogPost/381602_a_382931]
-
când s-au despărțit. Mereu am sperat că în zilele libere îmi voi schimba tabietul. - Și eu sunt matinal, răspunse Ștefan. - Să nu vă aud! interveni Maria. Noi vom lenevi mai mult, nu-i așa, surioară? - Da, da, da!... se alintă, felin, Tania. - Atunci ne vom întâlni la cafea. La prima cafea, preciză Bogdan. Cred că pe la șapte sunt prezent pe terasa de la intrare. Acest lucru s-a și întâmplat. Orele prezise s-au arătat a fi realiste, licoarea amăruie dând
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xviii_gina_zaharia_1372102163.html [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Sărutul tău e-atingerea divină Ce mângâie o floare de cais Cu lacrima din roua cristalină În care se reflectă lumi de vis. E-aroma ce se simte-n adiere Când vântul se alintă printre flori În serile în care-i o plăcere Tăcerea-n triluri de privighetori. Sărutul tău, în dulcea-mbrățișare, E cântec, e-ncântare, e fior, E visul dintr-un vis, e renunțare La tot ce, dintr-odat’, e-amăgitor. Te înfășor
APE LIMPEZI de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1485689051.html [Corola-blog/BlogPost/382828_a_384157]