1,413 matches
-
colaborat astfel la periodicele "Zimbrul", "Foiletonul Zimbrului", "Foița de istorie și literatură", "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Foiletonul Zimbrului", "Foița de istorie și literatură", "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
în perioada interbelică. Preocuparea acestor asociații de profil s-a îndreptat la început spre zonele montane prin construirea de cabane și case de adăpost (refugii), amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. „Trinitatea vremelnică” din anul 1869, având ca scop „de a întreprinde excursiuni”, și „Asociația Alpină a Transilvaniei” („Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt” - S.A.V.K.) care a luat ființă în august 1873 la Brașov, sunt considerate a fi primele
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
în cătunul Nougayrié (aparținând parohiei Canezac, comuna Montirat - Tarn). În ciuda pretențiilor sale de noblețe, se trăgea dintr-o familie simplă de țărani, extrasul de botez clasândul ca "fiul pălmașului Balssa". Discordanțele continuă în viața sa, pretinsul regalist incoruptibil figurând in Almanahul național pe 1793 printre ofițerii comunali și membrii Consiliului general comunal, la secțiunea Drepturile omului. Este privit ca fiind un om robust și inteligent, muncitor și ambițios, cam repezit, vorbăreț, clocotind de idei. După însușirea unui nivel cultural satisfăcător își
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
în scenă a multor piese, continuând să joace pe scena din Timișoara. Unul din personajele preferate a fost "Vetter Matz vun Hopsenitz", prin care interpreta monologuri umoristice în dialectul șvăbesc din Banat. I-au apărut lucrări și în "Banater Schrifttum", almanah editat de Uniunea Scriitorilor din România, sucursala din Timișoara (Nr. 2 (1953), Nr. 3 (1954)). A fost obligat să execute și comenzi politice, precum "Kantate der Freiheit" („Cantata libertății”), apărută în Suplimentul cultural al ziarului Neuer Weg cu ocazia celei
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
plachetă anonimă. Shelley va mărturisi ulterior că s-a înșelat în privința Emiliei Viviani. În primăvară, Shelley scrie "În apărarea poeziei" ("A Defence of Poetry"), eseu conceput ca o replică la un articol publicat de prietenul său Thomas Love Peacock în almanahul londonez "Literary Miscellany". În acest articol, intitulat " Cele patru vârste ale poeziei" ("The Four Ages of Poetry"), Peacock argumenta că poezia, ajunsă în ultima ei fază ("epoca de bronz", reprezentată de "poeții lacului"), e sortită să dispară. Shelley se ridică
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru „Cei dintr-o lacrimă” - 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile "Anticipația" și Convorbiri literare. În 1982, la absolvirea facultății, e repartizat ca inginer la Stația Căi Ferate Uzinale a Combinatului de îngrășăminte Chimice Bacău, din 1984 preluând și conducerea cenaclului "Clepsidra" al Comitetului Județean Bacău al U.T.C. Atmosfera de
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
inclus în dicționarele de gen, prozatorul a decedat înainte de vreme, la începutul lui octombrie 2004, lăsând în urmă o operă care de abia de acum se impune a fi analizată cu atenție. A publicat în "Convorbiri literare", "Știință și tehnică", "Almanahul Anticipația", "Ing", "Paradox", "Helion", "Fantastic Magazin" și în toate antologiile SF dinainte de 1990. În cele peste două decenii de la debut, a fost inclus în peste 20 de volume colective, între care amintim:
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul “Libertatea”, fanzinele “Sfera” (Brăila), Satelit-STRING (București ) cotidianul “Telegraful” (Piatră Neamț), suplimentul "Themis Art Magazin" și “Super Nova” (Iași) almanahul Anticipația. A debutat editorial în anul 1998, cu volumul de proza science-fiction Technoficțiuni, la editură Tritonic.
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
țară precum și intrarea României în NATO. Din pricina atitudinii sale tranșante, revista este boicotată de către autoritățile din acel timp: publicația nu mai ajunge în provincie, pachetele de reviste fiind aruncate din tren, redacția nu mai primește hârtia de la Letea (de pildă, Almanahul Flacăra, care trebuia să apară în 1991, este tipărit în 1992), i se impune să-și reducă numărul de pagini de la 24 la 16). Orice încercare de aservire este, însă, refuzată iar revista, ca și întregul trust, își continuă până
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
lansat saitul www.revistaflacara.ro Revista Flacăra este deținută de trustul de presă "Publicațiile Flacăra" care mai deține o divizie de divertisment reprezentată de titluri lunare și ocazionale - Rebus, Rebus de Buzunar, Rebus Bis, Rebusache, Integrame & Sudoku, Sudoku, Rebus & Sudoku, Almanah Rebus, Almanah Flacăra, Carte calendar de Bucate, Calendarul Norocului și Carte Calendar Religios.
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
www.revistaflacara.ro Revista Flacăra este deținută de trustul de presă "Publicațiile Flacăra" care mai deține o divizie de divertisment reprezentată de titluri lunare și ocazionale - Rebus, Rebus de Buzunar, Rebus Bis, Rebusache, Integrame & Sudoku, Sudoku, Rebus & Sudoku, Almanah Rebus, Almanah Flacăra, Carte calendar de Bucate, Calendarul Norocului și Carte Calendar Religios.
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
primul proiect de lege pentru înființarea unui teatru românesc dar și petiția tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege privind înființarea unei universități în limba română, la Cluj. A scris o serie de articole filosofice: "Conștiința națională", publicat în Almanahul Societății academice „România Jună” din Viena (1883), "Problema vieții", publicat în Almanahul Societății academice „Petru Maior” din Budapesta, "Religiune și știință", publicat la Sibiu (1905) și versiunea germană la Viena (1906). A fost și pianist concertist, compozitor de muzică clasică
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege privind înființarea unei universități în limba română, la Cluj. A scris o serie de articole filosofice: "Conștiința națională", publicat în Almanahul Societății academice „România Jună” din Viena (1883), "Problema vieții", publicat în Almanahul Societății academice „Petru Maior” din Budapesta, "Religiune și știință", publicat la Sibiu (1905) și versiunea germană la Viena (1906). A fost și pianist concertist, compozitor de muzică clasică și animator cultural. A compus "Pansées Fugitives" pentru pian (1864), 12 compoziții
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
și "Ceasul". În anul 1890, "Clara Milici" vede lumina tiparului în broșura separată tradusă de E. Hodoș pentru "Biblioteca poporală a "Tribunei", iar "Ceasul" apare în nr. 47 al "Bibliotecii noastre". Ca publicist a colaborat la o serie de publicații: "Almanahul învățătorilor" (Lugoj), "Controla" (Timișoara), "Convorbiri literare" (Iași), "Dacia Traiană" (Sibiu), "Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul bănățean" (Lugoj), "Luceafărul" (Sibiu), "Tribuna" (Sibiu și Oradea) În programul publicat în întâiul număr al "Tribunei", se spune: Pentru aceasta "Tribuna
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații sau cărți ce cuprind documente de istorie literară. Altele, cele mai numeroase, se află în biblioteci și arhive publice și particulare, care așteaptă să fie cercetate și publicate după normele occidentale de restituire filologică și științifică. Otilia Cazimir era
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
călăuză obișnuită, ci de un excelent camarad de munte. Cunoaște regiunea foarte bine, știe nomenclatura exactă a locurilor și este un gentleman perfect...”, după cum se precizează într-un interviu acordat de Lehmann la împlinirea a 90 de ani în publicația Almanah Turistic 1985. Acesta s-a stins din viață în 1990. În amintirea lui Carol Lehmann, una dintre străzile din spatele fostei fabrici Carpatex, de la baza Dealului Melcilor, îi poartă numele. Denumirea străzii este oarecum confuză, „Karl Lehmann”, deoarece nu se știe
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
dintre cele șapte păcate de moarte, și alegerea acestui cuvânt de către Grimod, spre deosebire de ""friand"" care se referea la un cunoscător al mâncărurilor și vinurilor bune, a fost unul conștient; "gourmand" și "gourmet" au dobândit conotația lor modernă mai întâi în almanahurile lui Grimod, care, printre alte inovații, au fost primele ghiduri de restaurante. Succesul "Almanahurilor" i-a încurajat pe Grimod și pe editorii săi să publice periodicul lunar "Journal des Gourmandes et des Belles", care a apărut pentru prima dată în
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
care se referea la un cunoscător al mâncărurilor și vinurilor bune, a fost unul conștient; "gourmand" și "gourmet" au dobândit conotația lor modernă mai întâi în almanahurile lui Grimod, care, printre alte inovații, au fost primele ghiduri de restaurante. Succesul "Almanahurilor" i-a încurajat pe Grimod și pe editorii săi să publice periodicul lunar "Journal des Gourmandes et des Belles", care a apărut pentru prima dată în ianuarie 1806. Consiliul de redacție era format din prieteni (acei ""Dîners du Vaudeville"") care
Alexandre Balthazar Laurent Grimod de La Reynière () [Corola-website/Science/336597_a_337926]
-
Luceafarul", "România literară", "Vatra", "Steaua", "CPSF Anticipația", "SLAST", "Jurnalul SF", "Jurnalul de București", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Viața Românească", "Magazin", "Astra", "Supernova", "Helion", "Amurg sentimental", "String", "Contemporanul", "Dialog", "Cinema", "Art-Panorama", "Dependent SF", "Newsletter SF", "Calende", "Placebo", "Telegraful", "Tomis", "Știință și Tehnică", "Almanahul Anticipația". Mihail Grămescu a fost astras și de grafică, domeniu în care a debutat în 1969 și în care a activat până în 1972. Debutul editorial a avut loc abia în 1981 cu volumul de povestiri SF "Aporisticon", publicat în 150
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
6), Nicolae Caraiscu (1911-1969) (5), Theodor Minda (1911-1982) (7), Dumitru Pariza (1908-?) (7), Constantin Colimitra (1910-2001) (9), Atanasie Nasta (1912-1996) (12), Nicolae Caratana (1914-1992) (10), Costa Guli (1916-1985) (10) și Chira Iorgoveanu (1948-). În 1992, Atanasie Nasta a editat un "„Almanah Macedo-Român”", care a apărut la București, la Editura Fundației Culturale Române, sub egida Societății de Cultură Macedo-Română. Pe lângă poezii în grai aromân ale poeților din toate generațiile, almanahul cuprinde și biografiile a 27 de personalități de sorginte aromână, precum și o
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
10) și Chira Iorgoveanu (1948-). În 1992, Atanasie Nasta a editat un "„Almanah Macedo-Român”", care a apărut la București, la Editura Fundației Culturale Române, sub egida Societății de Cultură Macedo-Română. Pe lângă poezii în grai aromân ale poeților din toate generațiile, almanahul cuprinde și biografiile a 27 de personalități de sorginte aromână, precum și o serie de documente și fragmente de studii, reprezentative pentru cultura și civilizația aromânilor. Cu ocazia centenarului Atanasie Nasta, în data de 3 noiembrie 2012 "Societatea de Cultură Macedo-Română
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
poezie - la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
de membri care au avut contributii financiare voluntare, în data de 10 ianuarie 1990 cu ocazia adunării de reînființare a Societății; • înființarea de filiale teritoriale în Craiova, Călărași, Slobozia, Constanța; • investirea filialelor cu personalitate juridică și gestiune financiară proprie; • tipărirea Almanahului macedoromân în 1992 la editura Fundației Culturale Române. Persoane din Societatea cu care Atanasie Nasta a colaborat în perioada 1990-1992 Mihai Bileca, Stere Muceanu, Alexandru Caranica, Dumitru Nacea, Petre Iogu, Caracota Dumitrache, Nicolae Guli, Carniciu Constantin, Dumitru Nacea, Nicolae Saramandu
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
română la Miercurea Ciuc (1961-1965); asistent (1965-1976) și lector (din 1976) la Catedra de literatură română și teoria literaturii a Facultății de Filologie din Cluj (pensionat medical, 1993). Colab. la Tribuna, Steaua, Echinox, Helion, Biblioteca Nova, Anticipația - CPSF (Colecția “Povestiri științifico-fantastice”), Almanahul Anticipația, Foundation (Londra), Solaris (Québec, Canada) etc. Debutează în Steaua (1971). Debut editorial cu antologia, în colab., Romanul românesc contemporan. 1944-1974 (1974). A colaborat la volumele colective Scriitori români (1978), The Encyclopedia of Science Fiction (1993), Dicționarul scriitorilor români, I-
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]