2,913 matches
-
1971, asumarea libertății și creionarea câtorva portrete pariziene din anii 1970-1980 (Eliade, Cioran, Ionescu) - în volumul al treilea; întoarcerea din exil, cu toate implicațiile ei postdecembriste, și asumarea bătrâneții - în volumul al patrulea. Delimitările temporale nu sunt stricte, pentru că rememorarea alternează cu anticiparea unor evenimente, iar reflecțiile amplu-eseistice îngăduie alternarea întoarcerilor înapoi cu prospectările în viitor și meditația despre un prezent instabil ca un nisip mișcător. Memoriile brebaniene se vor constitui într-o sursă majoră atât pentru istoria vieții literare și
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
subiect în discuție. Nu o dată replica este preluată în ecou, Peter ridică glasul nemulțumit de ceea ce vede la televizor, în timp ce în telenovela pe care o urmărește Katia un alt personaj vorbește tot pe un ton răstit. Acest efect de rezonanță alternează cu un fel de joc de pase, meciul reluîndu-se acolo unde discuția este escaladată spre o apropiere prea mare. De la început, vulnerabilitatea lui Peter constă tocmai în vanitatea sa, îi servește Katiei o serie de ficțiuni eroice sau sincerități telenovelistice
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
prezente (necesită rehidratare intravenoasă), nu poate vorbi de aproximativ o zi anterior internării (existând numai comunicare non-verbală), reflexe osteotendinoase prezente, reflex cutanat plantar în flexie, fără alte probleme adiționale. Pe parcursul internării apar contracții la nivelul membrelor superioare și inferioare, somnolență alternând cu plâns, agitație, hipotonie marcată (nu stă în șezut, nu menține ortostatismul), se menține mutismul, reflexele osteotendinoase prezente, reflexul cutanat plantar în flexie, pupile ușor mărite, egale. Este transferată în secția de terapie intensivă copii cu suspiciunea de encefalită acută
Revista Medicală Română by Luminiţa Marin () [Corola-journal/Journalistic/92284_a_92779]
-
Rămâne cu ochii pironiți În gol, iar ziarul Îi alunecă din mână, după care e luat pe sus de o rafală de vânt, până se pierde În masa de oameni. Deși e abia octombrie, e foarte frig și ploile reci alternează cu vântul rece. Antoniu tremură În sacoul lui subțire și uzat. Astăzi Îl dor tare și articulațiile picioarelor și o tuse seacă Îi taie pieptul ca lama unui cuțit. Începe să-l lase vederea, iar trupul i se Împuținează pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe a cărei față se așternuse o expresie de iritare ursuză pe care nu o avea înainte, era tot timpul gata să-și iasă din fire și se străduia din răsputeri să se controleze. Între noi schimburile de replici tăioase alternau cu etape de intensă solicitudine. Ne întrebam la nesfârșit unul pe altul cum ne simțim, aduceam sticle cu apă caldă, fierbeam lapte, făceam ceai, ne îndopam cu aspirină și fenobarbital. Casa ajunsese să miroasă a spital. Adevărul e că eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de lumină pe carte, din cerneală. Nu, o albeață intactă domnește într-adevăr peste cele două pagini aflate față-n față. Mai întorci o pagină, și dai de două pagini tipărite cum trebuie. Continui să frunzărești cartea; două pagini albe alternează cu două pagini tipărite. Albe; tipărite; alde; tipărite; tot așa până la sfârșit. Filele au fost tipărite pe o singură parte; apoi, au fost împăturite și legate, de parcă ar fi fost complete. Iată că romanul acesta, atât de bogat în senzații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de atenții, literatura dobândește o autoritate extraordinară, inimaginabilă în țările unde e lăsată să vegeteze ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să îngăduie momente de răgaz, să închidă un ochi din când în când, să alterneze abuzurile cu indulgența, cu o anume imprevizibilitate în judecățile sale; altfel, dacă nu mai există nimic de reprimat, tot sistemul ruginește și se uzează. S-o spunem cinstit: orice regim, chiar și cel mai autoritar, supraviețuiește într-o situație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Întoarcă la refugiul său, cu toate că la amiază milioane de muște care proliferau pe lîngă coloniile de foci veneau nerăbdătoare să se hrănească din bubele lui. Fură zile de adevărat martiriu, orele În care Își pierdea cunoștința și avea coșmaruri cumplite alternînd cu cele de luciditate și insuportabilă suferință, și Își dorea În fiecare clipă să se arunce În mare definitiv, ca să le Îngăduie rechinilor să pună capăt odată pentru totdeauna nesfîrșitului lanț de nefericiri. Însă fu numai un gînd trecător; o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
zis unul dintre ei ridicându-se. Își scosese cămașa și-i legase mânecile În jurul frunții. Cămașa Îi cădea pe spate ca la șeicii pe care Adam Îi văzuse În cărți. Era mai Înalt decât ceilalți, iar când vorbea, glasul Îi alterna Între un chițăit copilăresc și un croncănit de bărbat. Ăsta-i orfanul care s-a aciuat pe lângă europeanul ăla. Ești sluga lui, nu? — Nu, i-a răspuns Adam. E tatăl meu. Zdrahonul și-a dat capul pe spate și a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dincolo de Întinderea prost asanată din jurul orașului, care pe atunci se numea Jakatraweg, ajungând În cele din urmă să construiască un cartier elegant, cu clădiri trainice, albe, cu verande sprijinite de colonade, Înălțate pe marginea unor alei străjuite de arbori și alternând cu agreabile spații deschise. Îl numiseră Weltevreden, adică o oază de fericire. Dezvoltarea cartierului a coincis cu sporirea Însemnată a mișcărilor militare olandeze În arhipelagul Indiilor Orientale În primele decade ale secolului al nouăsprezecelea, intensificate odată cu sosirea guvernatorului general Daendels
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
chiar nu mă supăr, insist prea mult și mă enervează și asta și plec, plec, în sfârșit singură, fără de nimeni, merg pur și simplu pe malul apei în întuneric și fumez cu mâna pe pachet în buzunar, lumină și muzici alternează din dreptul fiecărui bar și eu merg singură, ce bine că sunt singură, tensiunea aia care îmi controla orice gest mă scotea din sărite și mai ales zâmbetul lui și noaptea eu mă sui, heei?! Mă arunc! și el mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
deoarece multe enunțuri care încep cu aceste construcții rămân adesea văduvite de predicat, devenind incorecte din punct de vedere gramatical. Evitați frazele prea ample, stufoase, care fac enunțul monoton prin repetiții succesive, prin 25 folosirea aceleiași diateze verbale. Încercați să alternați frazele lungi cu cele scurte, expunerea proprie cu citatele, recurgeți cât mai des la sinonime sau construcții echivalente, nu începeți două fraze cu aceleași cuvinte și strecurați judicios formulele originale în locuri potrivite ale relatării. Apelați cât mai frecvent la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o sferă largă de reprezentări. A realiza o paralelă între două opere literare implică de la bun început o lectură foarte atentă a acestora, lectură ce permite fixarea unor puncte comune în conținutul de idei, în aria modalităților de realizare artistică. Alternând sau sincronizând fapte știute și încă necercetate, ca într-o scurtă ,,excursie” în lumea ideilor, lărgim sfera cunoașterii, în general, a textului literar, în special. Propunem în cele ce urmează o posibilă paralelă între operele: Scrisoare mamei, de Nicolae Labiș
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
frunzelor mărunte s-au zburlit pe ramură; pădurea tace melancolică; unduiau lin funigeii; cu galben și cu roșu își țese codrul ià; logodna semințelor blânde cu lutul bătrân; vânturi grele bat în geamuri; tonuri de bronz și aur fără strălucire alternează cu portocaliul palid de flacără înaltă, cu limoniul diafan de fluture primăvăratic, cu roșul dulce și putred de vișină coaptă; frunzele salcâmilor se agită, se strâng cap la cap într-o adiere de vânt și încep să șușotească; splendoarea lor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
C Toamna Au început să cadă ploile abundente. Așa vine totdeauna toamna. Frunzele cad una câte una și sparg oglinzile lacurilor, iar vânturi grele bat în geamuri. Cât vezi cu ochii se-mpâclește fumul. Tonuri de bronz și aur fără strălucire alternează acum pretutindeni cu portocaliul palid de flacăra înaltă, cu limoniu diafan de fluture primăvăratic, cu roș-dulce și putred de vișină coaptă, cu galben și cu roșu își coase codrul ià. Și fiecare copac din cei mari primește toamna după ritualul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de rechini cu gurile larg deschise. E vorba de o situație visată și naratoarea nu știe de către cine: de acea prietenă sau chiar de ea însăși (Rechinii războinici cu ochii albaștri). În Îngerul exterminator, momente coșmarești (dialog cu un arici) alternează cu situații dintr-o realitate stranie, cu un mic eseu dialogat, pe tema extincției, și cu un altul inspirat de un paragraf din Muntele Vrăjit al lui Thomas Mann, în care se afirmă că iubirea neîmpărtășită sau refulată provoacă boală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mele. Și reluam pe rând aceste relații, sporadic, și cu fiecare iterație deveneam tot mai convins de futilitatea alegerilor mele. Le reluam, în fapt, pentru că mă simțeam tot mai obosit să mai caut și să construiesc totul de la început. Le alternam din plictiseală, ușurință și nesăbuință, pesemne, ca să-mi demonstrez mie sau altcuiva un lucru la fel de futil precum relațiile însele. Mai spun ultima și pentru că am luat hotărârea să mă opresc, să nu mai văd pe nimeni o vreme, pentru că simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să meargă mai departe. Atunci, am hotărât să-l iau cu mine. Împărătița Furnică a făcut o pauză, apoi și-a dres vocea și a început să vorbească într-un ritm apăsat și tărăgănat, aproape silabisit, cu suișuri și coborâșuri, alternând tonuri foarte înalte și stridente cu tonuri răgușite și groase, ca în opera chinezească. Noi nu încurajăm pe cei nedeciși care-și trăiesc viața fără nicio noimă. Noi n-am fi avut niciodată ce vedeți aici... Și face o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
răsăreau singure, ca ciupercile, și se lipeau ciorchine unul de altul, de abia mai puteai să le distingi, mai ales că erau pronunțate într-un fel anume, puțin silabisit. Căci M.M. era deopotrivă sâsâită, peltică, gângăvită și, pe alocuri, bâlbâită, alternând pe rând aceste dispoziții cu fiecare întrebare. De aceeași experiență s-au bucurat și alți jurnaliști sau turiști sosiți pe continent special să colinde pădurile Tanzaniei pentru a întâlni maimuța poliglotă. Căci, fiecare dintre ei a avut revelația comunicării cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ale imaginației ei nu erau defel fantasmagorice sau halucinogene, ci erau obiectivate de o temeinică speranță că într-o zi se vor adeveri. Prin ochiul îngust și lemnos al confesionalului, preotul îi observa în tăcere grimasele și stările sufletești ce alternau pe chipul ei și răspunsul sosea năprasnic, prompt și insidios ca o sentință; și ea atunci continua cu detalii din ce în ce mai intime ale cutezanței ei mentale, pe care preotul le cerea cu aroganța demiurgului. Tanti Eugenia era trecută de prima tinerețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Jaguarului ca să scap de Georges Sheneve. Renunțai să mai pricep ce mi se întâmpla. De îndată ce era vorba să mă las purtat de evenimente - mai cu seamă atunci când evenimentele însemnau o roederer medaliată și o femeie frumoasă - eram tare. Viața mea alterna secvențe de paranoia și de toropeală voluptoasă. Era ceasul plăcerilor. Sigrid reveni cu tava. Deschise o sticlă de roederer 1991 și-mi turnă într-o cupă givrată pe care mi-o întinse. Susurul șampaniei care curge anunță fericirea. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
un prinț din povestea citită de Zânița, prinț care avea fie trăsăturile băiatului mijlociu a lui Ștefan Ardeleanu, fie pe cele ale unui soldat liniștit din poligonul cu muniție veche. Copilul, care nu mergea nici călare, nici pe jos, dar alterna mereu cele două stiluri, inspecta pentru Început hatul cu pruni, nu Înalți dar cu ramurile stufoase, plini de rod bogat, cu crengile aplecate până la pământ de greutatea prunelor ce abia se Învinețeau. Va, Încerca să culeagă prune de pe crengile ce
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mai frumoasă! Cu șesul ei Înverzit și acoperit de aburii albi ai dimineții, prin iarba Înaltă până la șold cârsteii se strigau a iubire, prin sălciile din lunca râului cu maluri joase și În care porțiunile liniștite, late și mai adânci alternau cu cele Înguste, cu valuri mici și Învolburări unde strălucea horbotele albe de spumă, cu pești mai mari și mai mici care Începuseră Înviorarea de dimineață și câte unul mai zglobiu se aventura În zboruri pe deasupra apei, cu mierlele ce-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Dragoste S ´ i gramatica Romanul Trădat de iubire (Opinia, Brăila, 2007) este a zecea carte publicată de Marin Cioranu în ultimii ani. Autorul scrie și versuri, și proză, trece cu ușurință de la persoana întâi la persoana a treia, schimbă subiectele, alternează dramatismul cu lirismul. Este mereu altul. Singura sa consecvență constă în folosirea defectuoasă a limbii române. ‹ Scris la persoana întâi, din perspectiva unui bărbat bogat și aventuros, romanul recent apărut este o poveste de dragoste plină de agramatisme ca o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fi întâlnit la un moment dat în realitate? Lăsăm unor critici literari serioși, ca Mircea Muthu, să dezlege această problemă. Mai neinspirat decât titlul este romanul propriu zis, în care discuțiile pueril-filozofice (cu citate din țuțea și Spinoza) dintre personaje alternează cu scene erotice vulgare. Vulgare nu pentru că activitatea sexuală ar fi vulgară, ci pentru că autoarea, poetă, pictoriță și, iată, romancieră, are o viziune satirică simplistă asupra relațiilor intime dintre bărbați și femei. Iată, de exemplu, cum își reprezintă ea seducerea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]