677 matches
-
Propizol 25 ec-0,5 l/ha.,Clio1 l/t, Cavaler 250 EC - 0,5 l/ha, King 250 EW - 0,5 l/ha ; Gr.K Cyflamid 5 EW-0,1 l/ha:Gr.L: Alert-0,8 l/ha.; Alegro-1 kg/ha.; Alto Combi 420 0,5 l/ha.; Archer 425 0,8 l/ha.; Artea 330 EC-0,4 l/ha.; Brio 0,5 l/ha.; Bumper Super 490 EC0,8 l/ha.; Bumper Forte-1 l/ha.; Falcon 460 EC-0,7 l/ha
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l/ha.; Sumi 8 12,5 WP-0,4 kg/ha.,Eyetak 450 Barclay - 1 l/ha., Premise 0,3 l/t, VINCIT Nova - 1 l/t, Artemis - 0,5 l/t.; Gr.L. Alert 0,8 l/ha.; Alegro-1 kg/ha.; Alto Combi 420 0,5 l/ha.; Archer 425 0,8 l/ha.; Artea 330 EC-0,4 l/ha.; Brio0,5 l/ha.; Bumper Super 490 EC-0,8 l/ha.; Dacfolin-o,75 l/ha.; Falcon 460 EC0,7 l/ha.; Folicur
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
WP 0,4 kg/ha Eyetak 450 Barclay -1 l/ha, Propizol 25 EC - 0,5 l/ha, Clio - 1 l/t.;Gr.K:Cyflamid 5 EW - 0,1 l/ha; Gr.L: Alert-0,8 l/ha.; Alegro-1 kg/ha.; Alto Combi 420 0,5 l/ha.; Archer 425-0,8 l/ha.; Artea 330 EC-0,4 l/ha.; Brio-0,5 l/ha.; Bumper Super 490 EC-0,8 l/ha.; Dacfolin-0,75 l/ha; Falcon 460 EC-0,6 l/ha.; Folicur BT
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la apariție 25 l/ha (t.p. 18-20 z.); Punch 40 EC-0,2 l/ha; Score 250 EC-0,3 l/ha-2 trat. în 300 l apă/ha; Sumi 8 12,5 WP-0,5 kg/ha; Gr.L-Alert-0,5 l/ha; Alto Combi 420-0,5 l/ha; Brestan 60 WP-0,5 kg/ha (t.p. 40 z.); Rias 300 EC-0,3 l/ha; Tango-0,75 l/ha; Tango Super 1 l/ha; Gr.M: Kasumin 2 L-2 kg/ha; Kasumin 2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha; Sumilex 50 Fl-1 l/ha; Sumilex 50 WP-1 kg/ha;Gr.I: Magnate 50 ECNA-1 l/ha; Mirage 45 EC-1 l/ha; Punch 40 EC-1 l/ha; Sportak 45 EC-1 l/ha; Gr.L: Alert 0,6 l/ha; Alto combi-0,5 l/ha; Bumper Forte-1 l/ha; Calidan SC-2 l/ha; Konker 1,25 l /ha (t.p. 21 z.); Ostenal C 450 FS-0,6 l/ha: Sanazole Combi-1 l/ha. Amelioratorii români au reușit să creieze o serie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5 l/ha (t.p. 42 z.); Mirage 45 EC-1 l/ha; Punch 40 EC-0,4 l/ha; Sportak 45 EC 1 l/ha; Trifmine 30 WP 1,0 kg/ha (2 trat.); Gr.L: Alert-0,6 l/ha/trat.; Alto Combi 420 0,5 l/ha/trat.; Calidan SC-2 l/ha (t.p.21 z.); Dacfolin 1 l/ha; Konker-1,25 l/ha (t.p. 21 z.); Ostenal C 450 FS-0,6 l/ha.;Soleyou-2 l/ha/tratament 4.1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
optime, folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență genetică, tratamentul obligatoriu al seminței și trei tratamente în vegetație aplicate la avertizare cu produse: Sumilex 50 FL-2 l/t săm.; Sumilex 50 PU-1 kg/t săm.; Alert-0,6 l/ha/trat.; Alto Combi 420 0,5 l/ha/trat., Calidan SC-2 l/ha., Dacfolin-1l/ha. 4.1.7. Pătarea frunzelor de floarea soarelui Septoria helianthi În zonele cultivatoare de floarea soarelui din N-V Europei boala este cunoscută încă din secolul trecut
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dintre realitatrea subiectului și realitatea naturii. Metafora organismului (sau a creaturii) acoperă comunicarea expresivă, văzută ca inserție a unui subiect complex într-un mediu înconjurător complex. Ea poate fi regăsită atît în teoria lui Gregory Bateson sau a Școlii Palo Alto, cît și în principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte din
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
bază și ce este vîrf. Subiect și obiect sînt legați, dar prin niveluri. Metafora organismului este regină. Ea își ea ca nume "Creatura", nume îndrăgit de Gregory Bateson (I), care ne va introduce în ideile așa-numitei Școli de la Palo Alto (II), în auto-organizare (III), în conexionism sau versiunea expresivă a inteligenței artificiale (IV), în mass-media expresive (V) și în concepțiile organismice ale noii științe organizațiilor (VI). I. Creatura "Bateson irigă teritoriul său printr-un Rubicon ontologic. Pe unul din cele
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
producătoare de diferență. Mai ales, să înțelegem bine aici diferența între sistemismul clasic și Bateson: sistemul interactiv al clasicilor este văzut ca un procedeu de descriere. Interacțiunea lui Bateson este văzută ca proces de schimbare în construcție. Școala de la Palo Alto este voluntaristă. Nu mai este vorba de a descrie, ci de a acționa. Și se știe încă o trăsătură a circularității că descrierea nu este neutră sau inocentă, ci că ea antrenează mereu o diferență, că este ea însăși acțiune
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
afară primim informații, ci, înlăuntru, schimbul între diferite niveluri produce comunicarea. Aceste diverse puncte, sumar prezentate, sînt bunul comun al unui anumit număr de teoreticieni (epistemologi, biologi, fizicieni, neurobiologi), care le exploatează fiecare în felul său. II. Școala de la Palo Alto Inspirată de Bateson și von Foerster, școala de la Palo Alto se situează, fără îndoială, în metafora organismului, în filosofia expresiei. Comunicarea a proiectat în jurul ei mașini destinate să o susțină, să o amelioreze, să o conțină. Puțin cîte puțin, aceste
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
comunicarea. Aceste diverse puncte, sumar prezentate, sînt bunul comun al unui anumit număr de teoreticieni (epistemologi, biologi, fizicieni, neurobiologi), care le exploatează fiecare în felul său. II. Școala de la Palo Alto Inspirată de Bateson și von Foerster, școala de la Palo Alto se situează, fără îndoială, în metafora organismului, în filosofia expresiei. Comunicarea a proiectat în jurul ei mașini destinate să o susțină, să o amelioreze, să o conțină. Puțin cîte puțin, aceste mașini au invadat piața, astfel încît, în spatele acestui ecran, uităm
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
recomandată sistematic în anumite cazuri. Vom vedea mai tîrziu folosirea ei de către Ehrard și Shaw, și incredibila accelerație a terapiei rapide (quick therapy). C) Metaforele "will" și "self" Accentul este pus în toate cazurile și în toate disciplinele de la Palo Alto pe schimbarea imediată. Pragmatism, căci acțiunea posibilă care este considerată de către un individ determinat, într-o situație dată, individ căruia i se restituie capacitățile inventive și voința. Această schimbare nu funcționează, deci, decît prin discontinuitate: ea este bruscă, neașteptată, ilogică
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
masa consiliului nostru, aceste perspective mai vaste, care vor da din nou sistemului nostru sincronia sau armonia potrivite între rigoare și imaginație?"74. Se vede aici că ecosistemismul s-a întors fără înconjur la morala profetică. Dar efectele de la Palo Alto nu sînt numai morale. Putem menționa fără să le dezvoltăm aici, din pricina spațiului (vezi la acest punct Critique de la communication, Seuil, a II-a ediție, 1990), efectele undelor concentrice din ce în ce mai largi, de la boala mintală, trecînd prin relațiile culturale, efectele socio-politice
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un milion de exemplare. Să facem tabula rasa. Nu există semnificație ascunsă. Este ceea ce este. Sînteți dumnezeu (god, totdeauna cu g mic, în afară de atunci cînd este vorba de Dumnezeu). Trebuie doar să crezi. Amestec extravagant de Biblie, Nietzsche și Palo Alto combinate într-un ecumenism unde oricine este dumnezeu. Să parcurgem aforismele ehrardiene. Tabula rasa: "Se creează plecînd de la nimic" (p. 15). " Viața este un joc în care ceea ce nu este este mai important decît ceea ce este." (p. 16) " Ceea ce este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
organizațiilor / 55 Concluzia capitolului I: Reprezentarea, prima definiție a comunicării / 59 Capitolul II. Comunicarea expresivă / 60 I. Creatura / 60 1. De la linie la cerc / 63 2. Ruptura lui von Foerster / 65 3. Tabloul metaforei organistice / 67 II. Școala de la Palo Alto / 68 1. De la individ la orchestră / 69 2. De la teorie la experiență / 72 III. Auto-organizarea: demarcație și remedii / 75 1. Trei postulate / 75 2. Delimitarea Varela / 77 3. Atlan circumscrie problema / 79 IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă / 81 V.
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
On self organising systems and their environments", în Self organising systems yovits, lucrare colectivă sub coordonarea lui Cameron, Londra, Pergamo Press, 1960, p. 37. 55 Vezi Watzlawick, La réalité de la réalité, Ed. du Seuil, 1984 precum și toată Școala de la Palo Alto. 56 În "On constructing a reality", în Environmental design research, Preiser Dowden, Hutchinson & Ross, Stronberg, 1973, vol. II, pp. 35-46. 57 La nouvelle communication, texte prezentate de Yves Winkin, Ed. du Seuil, 1981. 58 Cum îl numește Yves Winkin. 59
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
esprit, Ed. du Seuil, 1977, vol. I, de la p. 38. 62 Pierre Bourdieu, Esquisse d'une théorie de la pratique, Droz. 63 Watzlawick face aplicație în psihiatrie, în "An anthology of human communication", Text and tape science and behavior books, Palo Alto, 1964, de la p. 7 și de la p. 143. 64 Principia mathematica, Cambridge University Press, a II-a ediție, vol. I, p. 37. 65 Watzlawick și alții, Logique..., p. 241. 66 La nature et la pensée, Ed. du Seuil, 1984, p.
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses, vol. 3, Thomson Gale, New York, 2005, pp. 362-364. Haff, Peter, "Eugen Bleuler", în N.J. Smelser și P.B. Baltes (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001, pp. 1255-1258. Halnon, Karen B., "Poor Chic: the rational consumption poverty", în Current Sociology, 50, 2002, pp. 501-516. Hamilton, Jean A., "Dress as a Cultural Sub-system: A unifying metatheory for clothing and textiles", în Clothing and Textiles Research Journal
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ferrandez, Valérie, Teoria proceselor de comunicare, traducere de L. Iacob, Editura Institutul European, Iași, 2006. Mühlleitner, E., "History of psychoanalysis", în Neil J. Smelser și Paul B. Baltes (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001, pp. 12315-12319. Mușatoiu, Alina, "O nouă specie de rețea socială: cea doar pentru bogătași", în http://life. hotnews.ro/stiri-acasa-2942013-noua-specie-retea-sociala-cea-doar-pentrubogatasi. htm, 2008. Nae, Diana, " Rolul vestimentației în comunicarea organizațională", în Săptămâna Financiară, http://www.sfin.ro/articol 8060/rolul vestimentatiei in comunicarea organizationala
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
traducere de A. Codoban, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Smelser, Neil J., Theory of Collective Behaviour, Routledge & Kergan Paul, Londra, 1962. Smelser, Neil J. și Baltes, Paul B. (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001. Smith, Thomas S., "Conventionalization and Control: An Examination of Adolescent Crowds", în The American Journal of Sociology, 74, 2, 1968, pp. 172-183. Solomon, Michael R., "The role of products as social stimuli: a symbolic interactionist perspective", în Journal of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conflict and ambiguity, Wiley, New York. Kalika, M. (1988). Structures d'entreprises, Economica, Paris. Kanfer, R. (1990). "Motivation theory and industrial and organizational psychology", in M. Dunnette și L. Hough (ed.), Handbook of industrial and organizational psychology, Consulting Psychologists Press, Palo Alto. (1977). Work and family in the United States: a critical review and agenda for research and policy, Sage, New York. Kets de Vries, M.; Miller, D. (1984), The neurotic organization, Jossey Bass, San Francisco. Klein, H. (1989). "An integrated control theory
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Apărării Naționale. Jacobini, H. B. (1987), "International law, defense and aspects of Romanian military doctrine", în International Journal of Romanian Studies, nr. 1, pp. 85-103. Johnson, Chalmers (1970), "Comparing Communist Nations", în Johnson, Chalmers (ed.), Change in Communist Systems, Palo Alto, Stanford University Press, pp. 1-32. Jones, Cristopher (1981), Soviet influence in Eastern Europe. Politicau autonomy and the Warsaw Pact, New York, Praeger Publishers. Jowitt, Kenneth (1970), "The Romanian Communist Party and the world socialist system: a redefinition of unity", document al
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ani, aceste IIT-uri au fost una dintre cele mai bune afaceri pe care le-a făcut America. E ca și cum cineva ar fi instalat un bazin de capacitate intelectuală care se umplea În New Delhi și se golea În Palo Alto. Aproximativ unul din patru absolvenți IIT ajungea În Statele Unite - un număr atât de mare, Încât expatriații IIT din America au propria organizație În Statele Unite și țin acolo convenții anuale. Apoi au apărut Netscape, liberalizarea telecomunicațiilor din 1996 și Global Crossing
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cea mai mare companie IT din Europa, din Rusia, din Orientul Mijlociu și din Africa de Sud. Mai poate fi numită HP o companie americană dacă majoritatea angajaților și clienților săi nu sunt din America, deși sediul central continuă să fie În Palo Alto? Corporațiile nu mai pot supraviețui astăzi ca entități limitate de granițele unui singur stat-națiune, fie el Statele Unite. Deci problema numărul unu a statelor-națiune și a cetățenilor lor este cum să trateze aceste corporații. Cui Îi sunt ele loiale? „America corporatistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]