495 matches
-
de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Tufărișuri cu specii subarctice de "Salix") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
întâlnesc plante aparținând provinciei est-europene, predominând elementele caracteristice stepei și silvostepei. Diferențierile covorului erbaceu de la un loc la altul sunt impuse de condițiile de sol, de ape, de terasă, lunca și dune de nisip. În zona luncii pe un sol aluvial și cu o pânză freatică aproape de suprafață apar porțiuni cu vegetație hidrofila. În porțiunile mai înalte ăla luncii apar pădurile din quernicee(Arhipoaia, Huzum). În ultimii 25 de ani s-a plantat mai mult plop canadian pentru a reîmpăduri lunca
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
și meandre încătușate. Sunt acelea care evoluează repede, care își schimbă des și uneori brusc poziția în spațiu și a caror formă nu se încadrează în cotiturile văii propriu zise. Ele se mai numesc și libere, rătăcitoare sau de câmpie aluviala. Astfel de meandre se găsesc în câmpii și aproape peste tot unde luncile sunt larg dezvoltate. Se pot cita în România, meandrele Someșului, Șiretului, Oltului, toate în anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
din însăși geneză ei. În fundament se află rocile în loc, retezate aproximativ la același nivel. Urmează un strat de aluviuni, heterogen din punct de vedere petrografic și granulometric. În partea superioară, albia majoră este acoperită de un strat de argilă aluviala. Aceasta este depusă de apele de inundație și provine mai ales din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
În partea superioară, albia majoră este acoperită de un strat de argilă aluviala. Aceasta este depusă de apele de inundație și provine mai ales din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
largi. În chei, cascade și praguri, lunca dispare de cele mai multe ori. În schimb, în unele depresiuni intramontane, pește zonele subsidențe și pește câmpiile din apropierea nivelului de bază ea se poate dezvolta mult în lățime, devenind ceea ce se numește o câmpie aluviala. În profil transversal, lunca este ușor bombata lângă albia minoră. La inundații, apele care au ieșit peste maluri își pierd viteza în mod brusc și sunt nevoite să depună. Cele mai intense aluvionari se fac imediat în apropierea mâlurilor, care
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
terasei este format dintr-un pat de roci „în loc”, retezat aproape orizontal; urmează un strat de aluviuni care conține mult pietriș și care în mod obișnuit poartă numele de pietriș de terasă; deasupra se separă un orizont de argilă fină aluviala. Afară de aceste orizonturi specifice, pește podul de terasă și în mod special la țâțâna, se suprapun ulterior materialele provenite de pe panta, coluvii sau conuri de dejecție; peste acest complex se află solul actual. În anumite regiuni stratul aluvial, mai suportă
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
argilă fină aluviala. Afară de aceste orizonturi specifice, pește podul de terasă și în mod special la țâțâna, se suprapun ulterior materialele provenite de pe panta, coluvii sau conuri de dejecție; peste acest complex se află solul actual. În anumite regiuni stratul aluvial, mai suportă și orizonturi de soluri fosile, alternând cu loessuri. Alteori terasă poate fi lipsită complet de pătură aluviala și atunci ea se numește terasă în rocă, spre deosebire de primă care este o terasă în aluviuni, sau aluviala. Un caz special
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
ulterior materialele provenite de pe panta, coluvii sau conuri de dejecție; peste acest complex se află solul actual. În anumite regiuni stratul aluvial, mai suportă și orizonturi de soluri fosile, alternând cu loessuri. Alteori terasă poate fi lipsită complet de pătură aluviala și atunci ea se numește terasă în rocă, spre deosebire de primă care este o terasă în aluviuni, sau aluviala. Un caz special îl formează terasele sculptate în aluviuni sau aluvionare. În mod obișnuit o terasă se formează prin două faze: în
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
anumite regiuni stratul aluvial, mai suportă și orizonturi de soluri fosile, alternând cu loessuri. Alteori terasă poate fi lipsită complet de pătură aluviala și atunci ea se numește terasă în rocă, spre deosebire de primă care este o terasă în aluviuni, sau aluviala. Un caz special îl formează terasele sculptate în aluviuni sau aluvionare. În mod obișnuit o terasă se formează prin două faze: în primă se dezvoltă albia majoră care va deveni terasă, iar în a doua râul se adâncește, retezând lunca
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
lunca sub formă de treaptă. Terasă este deci, înainte de toate, o formă rezultată din dominarea ritmica a eroziunii laterale cu cea de adâncime și nu o formă de acumulare. Terasele pot fi : eustatice, climatice și neotectonice. Terasele se împart în : aluviale (cu un strat subțire de aluviuni), în rocă (fără aluviuni) și acumulative sau aluvionare (tăiate într-o pânză groasă de aluviuni). Se clasifică în terase: a) paralele cu talvegul; b) convergente în amonte sau în aval; c)deformate neotectonice; d
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
omenești, având podul neted și uscat, ferit de inundații, apa în pânză de pietrișuri; fruntea terasei apară de vânturi și este folosită pentru cultivarea de pomi sau vită de vie, iar râul din apropiere oferă și alte avantaje. Când cuvertura aluviala este groasă și extinsă poate conține o importanță pânză freatică indicată în alimentările cu apă potabilă (prin puțuri sau captări de izvoare la baza pietrișului). Alungirea teraselor în lungul văilor, netezimea și pavajul de pietriș au dus la folosirea lor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
piemontane, pentru a le putea deosebi de cele obișnuite care nu evoluează spre piemont. Râurile mari dau conuri extinse și plate, iar cele mici, conuri restrânse și înclinate. În faza următoare conurile ajung la îngemănare și se construiește un glacis aluvial. Când glacisul acumulativ se formează pe suprafețe de mai multe sute de km piemontul devine în fapt, o câmpie piemontana, care se construiește în cea mai mare parte fosilizând câmpia anterioară. Panțele sale sunt foarte reduse, adesea sub 0.5
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
rogoz ("Carex pilosa"); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine și boreale
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.947 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală și stepică) de luncă (stepe, râuri, lacuri, mlaștini, pajiști naturale, terenuri cultivate, păduri aluviale, tufărișuri și zăvoaie) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și Isoëto-Nanojuncetea, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe). Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip. Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, influențat de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului); astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului); astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Tufărișuri alpine și boreale și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe de o parte din panta dealului dinspre sud-est, unde este așezată biserica ortodoxă din lemn, cimitirul românesc și cel săsesc, precum și cartierul locuit complet de țigani. Movilele de teren, șapte la număr, din stânga șoselei, la
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
salifere,apa fiind nepotabilă în cea mai mare parte a comunei. Apele freatice și de adâncime sunt dezvoltate în depozituri etajate pe orizonturi și suborizonturi sau aflate sub forma de structuri lenticulare.Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,aluviale de lunca și conuri de dejectie.În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului este mică (0-2 m)și crește o dată cu înălțimea relativă a teraselor,cu valoare maximă de 15-20 m.Apele freatice au,în general,mineralizare sulfatică ridicată.Daca apele subterane
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul acestuia au fost identificate 10 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
terenuri salinizate, vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri brune luvice și soluri brune acide, luvisoluri albice). Clasa cambisoluri: (soluri brune acide) Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate: (soluri aluviale de luncă, regosol) Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102, care o leagă spre nord de Slănic și (unde se termină în DN1A) și spre sud de , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). La Poiana Vărbilău, din acest
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bacău se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,19%). Pentru 8,6% din populație
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
în mediul rural pentru zona de locuințe este de 2m2/locuitor. Din punct de vedere pedologic, a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca și sol aluvionar. De asemenea, se întâlnesc și lacoviști. Că rocă de solificare întâlnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au dat naștere la
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]