1,497 matches
-
gloata. Căci dacă Într-adevăr silueta cenușie care urca spre nori, În cer, era Simon, atunci minunea Lui, deci adevărul credinței creștine, era doar unul dintre adevărurile aceste lumi, nu și singurul; atunci lumea era o taină, atunci credința era amăgire, atunci viața lui nu mai avea nici un temei; atunci omul era taina tainelor, atunci denecuprinsul era tăgăduit. Dacă era să-și creadă ochilor, ceea ce trebuia să fie trupul muritor al lui Simon Făcătorul de Minuni răzbise pînă-n nori; o pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
care cei mai bogați dețin puterea de a informa, a distra, a cunoaște, a supraveghea, a îngriji, a educa, a orienta, a decide și a acumula. Noii ideologi vor demonstra că, la fel ca și piața, democrația parlamentară este o amăgire, un instrument la dispoziția forțelor armate și a marilor întreprinderi și că ea produce inegalități, distruge natura și minează valorile morale. Vor pretinde chiar că aceasta nu e decât un pretext comod, invocat de americani pentru a rămâne în posesia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în seama liberului vostru arbitru și a capriciilor voastre libere, veți fi în stare să vă organizați mai bine și mai bine să vă apărați viața decât am făcut-o noi, cu metodele vechi și cu vechile legi. Teribilă e amăgirea voastră. Mai degrabă mai devreme decât mai târziu veți fi obligați să vă luați șefi care să vă conducă, dacă nu vor fi ei aceia care să izbucnească în mod bestial din haosul inevitabil în care veți cădea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
În Cap, destrăbălat bătrân? — ‘Citări. — Felicitări ție. Aud că ai o gașcă bună. Când barul s-a Închis, petrecerea s-a spart În grupulețe și s-a scurs, cântând, pe tot campusul Înveșmântat În zăpadă, cu un fel de stranie amăgire că În sfârșit se terminase cu snobismul și Încordarea, că În următorii doi ani vor putea face exact ceea ce le place. Mult timp după aceea, Amory s-a gândit la primăvara anului doi ca la cea mai fericită perioadă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a duce undeva, imaginea pe care o reprezintă nu se ivește încă. Ar mai fi și ideea că poate nu sunt în stare să văd ceea ce eu însumi construiesc, dar cred că acest lucru este improbabil, este mai mult o amăgire a mea, care mă fură precum sentimentul fals al liniștii senectuții pe care, în sinea mea, o resping cu hotărâre. M-a chinuit toată adolescența nebunia infinitului, idee care nu stă în picioare, căci trăim într-o lume extrem de finită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mai adevărată și mai înflăcărată îmbrățișare. Îmbrățișarea de „adio”! N-am să găsesc niciodată cuvinte suficiente pentru a descrie grandoarea acestei îmbrățișări. Și niciodată nu voi putea descrie prăbușirea mea într-o cumplită și agonică suferință... Ești singur în fața durerii. Amăgirea e zadarnică. Fariseii vor încerca să se scuze, să invoce timpul pentru a se ascunde de propria lașitate. Existența este o căutare continuă care cere un preț mult prea mare. Oare drumul către fericire trebuie să-ți transforme sufletul într-
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
venit în țară plecase tineretul Ce-și căuta de lucru colindând Occidentul. Au plecat la căpșuni medicii și chirurgii, Spitale, ca și școli, piereau la umbra crucii. Cum am venit acasă cu gând la re-ntregire Refuz să retrăiesc o nouă amăgire Când am venit în țară ne sufoca teroarea Că marile puteri ne-au injectat tumoarea De cancer, să ajungem un popor fără glie În secret veneticii primesc cetățenie. De s-o trezi poporul feriți-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
Acasă > Poezie > Cântec > COȘMAR Autor: Lăcrămioara Stoica Publicat în: Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce coșmar trăit-am în aceste zile... Se făcea că timpul pe loc, s-a oprit Să-și mai pună amăgirile-ntre file, Într-un vis aievea de iarnă troienit. Doar tu și eu eram pe un câmp de stele, Și fără grijă, le împărțeam zâmbind, Dănțuind frenetic ca-ntr-un joc de iele, Pasiune pură ruptă din cuvânt. Codrii seculari
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
-mi-l, Doamne Și îi dă putere, Limpede-i Auzul Cerului când scriu Și-i ascult porunca Dintru Înviere... Simt cum mă cuprinde În întreg cuvântul, Dacă port povara Unui nume sfânt Până când mă duce Peste lume vântul Iartă-mi amăgirea Prafului ce sunt... El, cel milostivul, Era drept și bun, Darul lui să fie Cel întru ființă, Eu acestui nume Vrednic mă suspun Și respect botezul Dat spre folosință... Referință Bibliografică: Nicolae... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NICOLAE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364491_a_365820]
-
mea Era gata să mi se dăruie El mă descoperise și voia Să-și lipească viața de a mea Credea că eu sunt Aleasa Mă cunoscuse în zori când proaspăt înflorisem Când pe mine erau impecabil așezate toate florile Ce amăgire se afla în spatele lor nici măcar nu bănuia Era flămând , prea flămând de mine Era încrezător, prea încrezator în norocul lui Dar n-a venit nici măcar seara Când petalele îmi căzură el mă privi îngrozit Unde ești tu frumoasa inimii mele
SUFLETE PERECHE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364527_a_365856]
-
un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor ajunge și ei, prin lacrimi, să câștige neplăcerea față de lucrurile văzute și nestatornice, îndreptându-se spre Dumnezeu, sensul și rațiunea lor supremă 35. Prin osteneli și necazuri
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
viciate, a celui ce crede că niciodată nu va mai avea vreo scăpare de a se vedea împlinit. Este un timp bolnav al celor ce cred că toți trebuie să se privatizeze, să-și caute o meserie de rob în amăgirea existenței și a fiindului debusolat. Câțiva, care au luat din fugă totul, fiind reali în dospirea unui aluat clăbucit și smuls din fața celor mulți, cu mâinile lor murdare, de la cei ce așteptau cuminți o lege normală de conviețuire umană, fac
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
bune. Revenind acum în contemporaneitate, cu toții suntem încântați de frumoasele decorațiuni puse de administrații în localități și de asemenea ne bucurăm acasă în jurul unui brad frumos ornat care ne amintește mereu de copilărie. Dar, dragii mei, acestea sunt doar niște amăgiri dacă nu simțim sărbătoarea cu adevărat în ființele noastre. Crăciunul și Anul Nou sunt ocazii foarte frumoase de socializare, de comunicare și întâlnire dintre oamenii comunităților pentru crearea unui climat de cooperare și cunoaștere reciprocă. Personal, apreciez progresul privind epoca
BUCURIA DRAGOSTEI E O ETERNĂ SĂRBĂTOARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363825_a_365154]
-
ruptă-n fân, În carnea lemnului ucis, În rodul necules, uscat, În negrul doliului din vis, În piatra de izvor secat, În clopotul a foc bătând, În frunza codrilor de jar, În fumul satelor arzând, În flacăra din felinar, În amăgirea fără leac, În sacrificiul fără sorți, În lumânări fără colac, În cimitire fără morți... În cer, în apă și-n pământ, În Prut, în Tisa și în Jiu, În câte-au fost și-n câte sânt Am fost și sânt
ÎN TOT CE FACI ŞI EŞTI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363895_a_365224]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > SCUMPĂ CASĂ Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Ce monoton; câtă liniște și câtă amăgire; Singur mă culc, mă trezesc, și nu ești lângă mine! Ah! Ce dor m-a cuprins, și ce durere sufletească, Totul e pustiu, și fără tine-i goală-a noastră casă. Stau la fereastră în speranța că am să te
SCUMPĂ CASĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363963_a_365292]
-
-a-ntâmplat pentru prima oară. Să nu gândiți că ne-am pierdut, sau că ne-am și uitat Chiar dacă trecerea timpului rănește ne-ncetat; E dureros să pierzi colegi și prieteni și iubiri, E foarte greu să treci ușor de-atâtea amăgiri. Ce bănci aveam! În ele-am stat atâția ani și ani! De multe ori noi ne-am certat din bârfe, pentru bani, Nici noi n-am fost uniți deloc, dar astfel este omul; E rece, rău și e zgârcit dar
AI MEI DRAGI COLEGI de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364005_a_365334]
-
secolul al XVIII-lea, ulterior și în alte numeroase studii. Se știe că acest dans magic, este un dans ritual care are puterea de a atinge forțe benefice nevăzute care ajută la la vindecarea celor bolnavi. Dar cum din momentul amăgirii Evei de viclenia șarpelui, binele este în permanență pândit de rău, jucătorii se tem de forțele răului, de zânele rele, de ielele din Carpați, de Necuratul, de Nefârtatele, despre care sunt multe basme și povești populare românești care ne-au
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
ARDEALULUI DACIC câte-ai răbdat - Ardeal pe frunți de daci crestat! te mângâiai: ești viu - nu-i totul scăpătat... e tare greu - pentru cezàr să-ți lùcri vìa dar încă și mai rea ar fi ce nu-i: sclavìa... ...viclene amăgiri - dospite prin hrisoave în lanț te-au potrivit - cu-mpărătești voroave! doar Hòrea și crai Iancu ți-s lumina cu care-ai spăimântat - la rădăcină - vina! și-ai ars - Ardealule - pe munți și la câmpie zorii-unei lumi ce va mereu să
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
și-ncerc să descopăr în cristale înghețate imagini trecute în prezent și aruncate în viitor. Orbită de întunericul alungit în neant, printre fire sticlos de dureroase adâncite în carnea cu miros de eternitate, asist, neputincioasă, spectator fără voie, târându-mi amăgirile în cocoașă, la un cortegiu plouat. Referință Bibliografică: TRECEREA / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TRECEREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363482_a_364811]
-
Acasa > Poezie > Familie > O AMĂGIRE... Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În cuvinte ipocrite Ai știut să mă amăgești. Cu falsele-ți jurăminte, Inima să mi-o cucerești. Nici tu, nici eu nu mai gândeam, Orbiți
O AMĂGIRE... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362409_a_363738]
-
rămas cu acest coșmar, Ce nu mă lasă să te uit? Timpul trece și-o să șteargă O amintire din trecut, Dar ființa ce mi-a fost dragă, Din inimă s-o scot n-a vrut. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: O AMĂGIRE... / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O AMĂGIRE... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362409_a_363738]
-
peste coclauri de-nțeles, peste cărări de frig, sau peste vers să-mi redescoper firea. Și mă zăresc iar tânăr, iar ferice, iar nemuritor, ca-n vremea de demult, vremea iubirilor sau vremea zborului desprins din zbor- patimilor, dorului și amăgirilor. Și în acest timp, se scurge peste timp o sarcină cu semn schimbat din noi protonul care s-a înfipt cu sarcina de infinit ce sparge vidul sau se rupe de înapoi. Știu, nu ma recunoști! În fața neânțelesului rămân o
ADNOTARI CU SEMN SCHIMBAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362508_a_363837]
-
ostenită// De-atâta zbucium și de umilință.../ Sărut cu-ardoare firicel de floare/ Și mă hrănesc cu muguri de credință/ Lăsând de-o parte orice-ncrâncenare.// Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire/ Din nuferi gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate”. Caut în mine liniștea râvnită, Oradea, 10 august 2010). Lirica Georgetei Resteman respiră iubire prin toți porii. Și chiar dacă, după spusa poetei, „se-nghesuie în juru-mi atâtea discrepanțe” - ea biruiește pentru că: „sufletul
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
nr. 943 din 31 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Suflet unic nemuritor ca semeni îți suntem datori năpăstuiți între răsărit și apus de soare trăim în timpul dintre aceste două momente în clipa intermediară lor continuăm a căuta fericirea o mare amăgire ascensiune înșelătoare vântul continua să bată suflet influențat închizi ochii o frunză pică fără să plângă o doare iubește tot ce a trăit și simțit omul ca frunza senin precum cerul bucurându-se de viață se-ntreba continuu de ce s-
TRĂIM ÎN TIMPUL DINTRE ACESTE DOUĂ MOMENTE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361211_a_362540]
-
constituie adevărata pregătire pentru împărtășanie. Părintele Alexander Schmemann - Culmea umanului rămâne sfântul, nu geniul. Nichifor Crainic. - Un sfânt este o întrebare de viață și de moarte adresată celorlalți. Paul Evdokimov - Prin Iisus Hristos tot pământul a fost eliberat din întunericul amăgirii. Sf. Ioan Gură de Aur - Fapta bună este o întâlnire cu Dumnezeu, deoarece ea nu ne aparține, ci este manifestarea lui Dumnezeu prin noi. Preasfințitul Ioachim Băcăuanul - Cine-și petrece vremea privegherii în vorbe deșarte, acela ar face mai bine
CITATE MEMORABILE (2) de ION UNTARU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360923_a_362252]