398 matches
-
lor s-a supărat foarte tare și a spus că toate trei sunt niște proaste. „Hm! E tare molâie, cu adevărat o «curcă plouată», nimic n-o mișcă, dar tânjește și câteodată se uită cu tristețe la mine! De ce-i amărâtă, de ce?“ Uneori îi punea această întrebare lui Ivan Feodorovici, după cum îi era obiceiul, isteric, amenințător, așteptând un răspuns rapid. Ivan Feodorovici făcea: „hm!“, se încrunta, strângea din umeri și, în fine, își dădea cu părerea, desfăcându-și brațele: — Are nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
repetiții anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
dădea ca model de limbă română poema lui V., precizând că a fost culeasă de la lăutari. Cum nu se știe când a fost compusă, iar circulația ei lăutărească este un fapt cert, greu se poate clarifica problema interferențelor. La noi, Amărâtă turturea a fost publicată cu mici schimbări de Anton Pann în ediția din 1837 a culegerii Poezii deosebite sau Cântece de lume, apoi, amplificată cu cincisprezece strofe, în Spitalul Amorului (1850). La V. impresionează siguranța cu care paralelismul dintre om
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
o viață În serviciul Bisericii și al credinței sale! A fost un moment În care mi-am pus problema, foarte serios (și nu era prima dată), dacă merită să mai fac această penibilă meserie de istoric, În condițiile În care amărâtele de cuvinte pe care le pun pe hârtie sunt capabile să provoace asemenea reacții În mințile unor oameni pe care nici nu Îi cunosc, cu care nu am nimic de Împărțit și dintre care unii sunt demni de tot respectul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suport [+ Uman], fie ele calificative sau categoriale 8. Unitățile pot desemna însușiri pozitive (inteligenții, frumoșii, cochetele) sau negative (avarul, proștii, lașii, urâții), anumite aspecte fizice (pistruiatul, ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social/profesional (săracii, bogatul, amărâta, publicitarii), rase umane (albii, negrii), orientări și ideologii (liberalii, regaliștii, comunistul)9 etc.: Blondele și roșcatele din concurs au fost devansate de o frumoasă brunetă Social-democrații erau prezenți la conferința de presă Bogații planetei au pus ochii pe țara noastră
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
s-a dus la prefectură cu alina. (IVLRA: 119). O situație specială de focalizare o reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
stau cu copiii pe sub poduri. Ca la comandă copiii, toți cu muci la nas, încep a boci și nevasta urîtului îi trăsnește cu pumnul drept în cap, cu dușmănie. Urletele cresc în intensitate pe măsură ce eu pun întrebări. Ce locuință? O amărîtă de căsuță. Ce adresă are? Îmi spune adresa și eu văd negru în fața ochilor. Era casa profesorului Dragotescu! Mă calmez. Dar este casa profesorului... Dar este goală, dom' primar. Dar nu auzi că are proprietar? Dar este goală. Noi ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Între stânci e, Într’adevăr, albastru și oligotrof. Lipsit de nutrienți, Moti. Miau Adică de acord și mulțam de precizare. Dar apa erodează și dizolvă din jur și cară În lac, Îmbogățindu-l În nutrienți; pentru autotrofe. Care’s abia amărâtele de alge, iar lacul Începe să capete orice altă culoare: verde, roșu, după feleșagul algelor adică, În amestecul lor, brun. Și capătă alt nume: eutrof, adică bogat În nutrienți. Miau Motiv ca să tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l captează melanina din blăniță, dar nu Îndeajuns, ci doar cât să-mi asigure porția de vitamină D... Dar sunt alții care captează mai bine Soarele. Ai dreptate. Am băgat de seamă, chiar pe pereții blocului, nu doar ai unei amărâte de case, licheni și mușchi, În care mișună gâze. Altfel spus, acei alții constituie o biocenoză menită ca, prin propriul trai, să degradeze, În cele din urmă să distrugă substratul care e chiar casa mea. Vezi că Începi să Înțelegi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un țânțar? Încercați la noapte... Ambii sunt, până la urmă, acceptați. Dar sunt și unii care vă sar În ochi. Unul e câinele. Față de care sunteți cam „șpanchi“: Țineți În casă ditamai dulăul - de rasă - dar dați cu piciorul Într’o amărâtă de „javră“. E vorba, totuși, de aceeași specie... Vedeți voi? Cât de tehnologizați ați fi, n’ați putut niciodată să vă izolați total de Natură. Firesc, lângă voi s’au apropiat alții. Zisele specii antropofile, iubitoare de oameni, spuneți voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tiz cu feciorul „ăluia“ -, accept să trăiesc În nedreptatea de acum, pentru ca urmașii mei să poată cunoaște o altă nedreptate dar Într’un plan superior. Altminteri - așa cum În Univers nu există linie dreaptă, nici voi nu veți afla dreptate În amărâtele voastre de probleme - veți Îmbogăți pe avocați. Ăștia mai zic și eu draci, nu eu. La revedereeee 3. Experiment Îl știți pe amicul meu? Acela pe care-l aștept colocatar? Ei bine, m’am milostivit de el, mai ales că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
despre semantica discursivă și cea pragmatică, despre raporturile sintactice în cutare context situațional, fiindcă idioțenia sare în ochi oricui, de departe și oricând. Ei, și? Dacă prostul dă drumul bolovanului la vale, cine și cum să-l mai oprească? Această amărâtă prepoziție, care se trage, nu s-ar zice, din latinescul "contra", are ca primă funcțiune localizarea (spre, înspre, la), apoi, devenind locuțiune, primește și ceva atribuțiuni temporale. Când spui, cum l-am auzit pe un distins candidat la Senat, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de mult vreme, nu mai este etalon. Radioul este vinovat de neroada deplasare a accentului pe penultima silabă a numelor proprii ("Grădinaríu", "Pescaríu"), de eterna lipsă de acord gramatical cu numeralul 12, dar, mai ales, de lățirea altei gogomănii: dublarea amărâtei de CA (când prepoziție, când adverb) cu un stupid, ilogic și parazit ȘI: "ca și". Din câte am putut observa, prostia căci despre asta-i vorba s-a lățit ca (și!) pecinginea, cu uimitoare rapiditate. Am amici profesori universitari și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nave cu alimente pentru protestatari. Există chiar și un plan prin care copiii greviștilor, grav afectați de situația creată, urmau a fi trimiși în Anglia, dar autoritățle ecleziastice catolice l-au respins cu fermitate, provocînd reacția sarcastica a lui Larkin: "Amărîta e religia care nu poate să suporte o scurtă vacanță școlară altundeva decît în Irlanda." Grevă s-a sfîrșit în februarie 1914 prin înfrîngerea sindicatelor, care nu au obținut nimic din revendicările avute. Singurele cîștiguri obținute de sindicaliști au fost
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței; mai mult, femeia - prin frumusețea ei - e un fel de punct fix În amărâta de gară prin care trec trenurile din care călătorii privesc uluiți spre Mița: „... Apoi În gară la noi, e comedie! Toți pasagerii când trece trenul ziua, toată lumea, uite așa Întoarce capul și se uită la ea, la fereastră - că stăm
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai menționat de multe ori, chiar dacă repet la infinit această afirmație, sunt convinsă că În momentele grele, extrem de critice ale vieții mele m-a ocrotit Îngerul meu păzitor - forța divină care m-a ajutat să ies din impas. Stăteam foarte amărâtă, Îngândurată pe o bancă În fața căsuței unde stătea președintele. Deodată a apărut Mocanu care, văzându-mă, mi-a oferit un măr de toată frumusețea și mi-a spus să nu fiu Îngrijorată, deoarece a doua zi urmează să vină o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
căsătorit Înainte de ’40, a avut și copii, și era creștin... N-a trebuit să plece... S-au căsătorit În 1938... Celălalt frate a fost luat la muncă, undeva În Maramureș - pe el nici nu l-am văzut. Eram așa de amărâtă... Două cutii mari pentru păpuși erau pline cu medicamente, că evreii erau deja alungați din spitale și se pare că au pus paturile aici, unde acum s-a zidit un templu - eu n-am fost niciodată acolo. Și atunci au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au lăsat. În fine, au sosit și am coborât la parterul casei doamnei Csiki, bunica compozitorului Csiki (foarte talentat - el este, se pare, și directorul Filarmonicii). Ea a Început să plângă și soldatul a spus: „Ei, dacă sunteți așa de amărâtă după ei, veniți și dumneavoastră” - nu „dumneavoastră”, „vină și tu”, că nu a vorbit frumos. Și după aceea am plecat. Acolo În prima noapte am dormit afară - n-am avut nimic, un acoperiș sau așa ceva... A fost prima noapte când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și n-am fi avut... Noroc de un văr de-al meu, care era foarte agil și a putut să aranjeze lucrurile, că mama și cu mine... eu mai ales, că nici nu puteam să mă mișc, așa eram de amărâtă. Mama a trebuit să fie tare, deși ar fi trebuit să fie invers. După aceea s-au liniștit puțin lucrurile, au Început să facă mâncare, a trebuit ca fiecare să meargă să ajute. Puțin ne-am liniștit - că doar n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zic, e foarte vitreg: am rămas fără ei. Copiii mi-au spus, la prima deplasare, să rămânem acolo. N-am vrut, că trebuia să stăm pe spinarea lor - și nu vreau, nu vreau. Când am ajuns acolo, În Canada, foarte amărâtă am fost: nu mi-a plăcut clima, nu mi-au plăcut oamenii, nu mi-a plăcut... Și am stat la geam, nu știam o vorbă englezește. Și copilul a venit la mine, de trei ani, și a văzut că-s
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am fost: nu mi-a plăcut clima, nu mi-au plăcut oamenii, nu mi-a plăcut... Și am stat la geam, nu știam o vorbă englezește. Și copilul a venit la mine, de trei ani, și a văzut că-s amărâtă. Sufăr de o boală cronică, m-a durut, m-a durut și am spus: „Dumnezeul meu e Sfânta Maria”. Când a venit maică-sa acasă i-a spus: „Mami, maică-ta e evreică?”. Ce rol a avut religia În lagăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în revendicări de drepturi, obosite de o viață chinuită de obligația de a munci, precum și de dublarea zilei de muncă. De feminism le arde lor când n-au cu ce-și crește copiii și cu ce plăti întreținerea, deși muncesc amărâtele, muncesc până cad într-un somn care nici el nu mai are vise? De feminism îmi ardea mie în ’90, când eram atât de ocupată cu schimbarea manualelor de filosofie, cu mitinguri maraton, când intram încet în comunitatea filosofică internațională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fi condamnat pentru tăinuire sau complicitate. Superficialitate sau judecată părtinitoare pentru cei trei hoți. Să ieșim din dosar! Am fost la Jirlău de două ori. Păgubașii au rămas... păgubași. N-am mai fost la Făurei de zece ani, că sunt amărâtă, plânge bătrâna Căldăraru Anica. Mi-a murit omu’, mi-au luat băiatu’ la pușcărie, mi-a furat găinile... Era o sâmbătă de morți, când se împărțea. Am tăiat și eu o găină, am împărțit. Mi-au rămas arichili, chicioarili, căpățâna
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și moralizatorilor. în această ultimă ipostază, cel mai șfichiuitor îmi pare a fi fost Gala Galaction, preot cu idei socialiste, care a dat zeci de definiții anilor de „secetă și prăpăd” prin care înota: „vremuri de învălmășag și zăgazuri rupte”, „amărîte și falimentare”, „strîmtorate și necăjite”, „de arșiță sceptică și libertină”, de „vastă apostazie la modă”. Vremuri anormale, eronate, de zguduiri, excese, violențe: „Stridența și înfrigurarea vieții actuale - vitupera autorul romanului Papucii lui Mahmud în articolele sale duminicale - sînt minciună și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iliescu. Același stigmat iresponsabil a fost cultivat și împotriva basarabenilor, considerați un fel de români second hand, uitându-se prea rapid cum noi înșine stăteam în anii '90, încolonați ca vitele, câte o noapte sau două, pentru a primi o amărâtă de viză ca să mergem la universități din Europa, cu sentimentul revoltei că suntem, pe nedrept, tratați drept cetățeni de mâna a doua. De aceea, de regulă, nu mă sfiesc să le amintesc criticilor dezabuzați de curajul lor în timpul dictaturii sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]