1,083 matches
-
de pastoralismul artificial neoanacreontic. Totuși, el nu este un folclorizant sau un imitator, ci un autor care selectează după un criteriu adânc personal elemente ce se înscriu într-o convenție, într-un scenariu; sentimentul este intermediat de fabulă. Motivul poeziei Amărâtă turturea poate fi găsit în Fiziolog, de aici a trecut în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, dar și în folclorul nostru și al altor popoare. La greci prototipul devine bocet; jalea turturelei fără soț, într-o versiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
femei goale, așa cum le-a lăsat Dumnezeu - și nu numai fete de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
hoți de animale veniți din Închisori În frunte cu un șef de post numit Guist Mihai... și alți oameni de nimic care au fost săraci și care tot au furat”30. „Primii comuniști aici În sat or fost ăi mai amărâți. Era un bătrân, un bețiv, unu’ Duicu Mikșa, era unu’ Gaiță, tot bătrân, toți ăia amărâți, săracii s-or băgat la comuniști și ăia or condus comuna.”31 Doctrina comunistă „este adversara creștinismului... Se vor dărâma biserici, rămânem fără preoți
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lumii. Iar după ce a pierdut-o, iar Odiseu îi vede umbra printre umbrele morților și îl crede rege al lor, Ahile îi spune: „Odiseu, nu-mi mai preamări moartea: Aș vrea mai degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, 119 și să se întoarcă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
finala NBA, adună în tribune staruri de Hollywood, plus Enrique Iglesias, plus pletele blonde ale Annei Kurnikova. Cît timp lumea americană încă nu se întoarce cu susul în jos, nu veți vedea nici măcar un om de serviciu de la cel mai amărît teatru al Broadway-ului luînd drumul Germaniei pentru a încuraja trupa lui Arena. Cine e, de fapt, Bruce Arena? Un tip cu față de tractorist, născut în Bronx din părinți imigranți. Un rudimentar ce bagă două dește în gură și fluieră după
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a fost la câteva blocuri depărtare de casa lui a zărit un parc mare și umbros, și s-a gândit să-și tragă puțin suflul Înainte de a porni iar la drum. S-a așezat pe o bancă langă un bătran amărât care se uita plictisit la porumbeii ce scormoneau și ei asfaltul, În speranța că or mai găsi cate ceva de ale gurii. Băiețelul și-a pus valiza În brațe și a scos din ea o sticluță de apă și când
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
alt complement predicativ: „Am văzut-o intrând furioasă.” Numele (pronumele)-regent poate fi: • subiect: „Și tu privești tăcută și nevinovată asupra acestei lumi.” (M. Eminescu, P.L., 94) • complement (direct, indirect, de agent): „Nu-i vedeam obrazul dar îl ghiceam încruntat, amărât.” (M. Eliade, 342) „Îmi place să stau ore, zile și nopți în atelierul tău, numai ca să mă uit la tine lucrând, mai mult în aer decât în materie, umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici.” (T. Arghezi), „Lui nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine. Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați. Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă, Tu, Christoase, o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă, Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci! Erau vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător... Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să-l ajute: "Vine măicuța plîngînd/ Doamne, de trei zile și trei nopți/ întreba jandarmii toți/ măi maică, măi militare/ mamă, care-i drumul cu cărare/ Doamne, care duce la-nchisoare". Ca și în Miorița, mama e o femeie bătrînă, amărîtă și dărîmată de durere: "Într-o casă biată mamă/ stă retrasă lăcrimînd/ șterge ochii cu-o năframă/ de durere suspinînd/ să-l mai vadă pe băiat/ o scrisoare iarăși scoate/ recitind-o, plînge-ncet/ și vorbind cu voce joasă/ dragul mamei
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-i că nu mai poți coborî nici măcar cu 10 dolari, pentru că ți-ai atins limita deja. Dar oponentul tău e deja supărat și se gândește: „Tocmai ai renunțat la 400 de dolari și acum nu vrei să mai lași niste amărâți de 10 dolari. De ce ești atât de dificil?” Așa că evită să faci ultima concesie una importantă, pentru că se crează o atmosferă de ostilitate. Nu renunța la tot din prima. O altă variantă a modelului este reducerea sumei cu 1000 de
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
dus-o pe unde a fost”, tatăl meu a răspuns prin psalmul “Pune Doamne pază gurii mele”, arătând cu degetul la gură. Tatăl meu a arătat că este mulțumit totuși că i-a dat și parohia de la Pochidia, “o parohie amărâtă”, spre deosebire de preotul Dămăceanu care încă din anul 1951 fusese scos din lege și nu mai primea salariu. După eliberare, tatăl meu primise o parohie la Pochidia, un sat aflat la aproximativ 60 Km de Tecuci. Ca să ajungă acolo
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
teatru-n ruină - pe perete În afiș actorii plouați Dan Norea Plouați poate fi Înțeles aici la propriu: actorii (imaginile lor de pe afiș) sînt plouați (uzi) realmente și, contaminîndu-se de prima imagine, teatru-n ruină, la figurat, sînt triști și amărîți pentru că teatrul lor e În ruină. Există aici o mică elipsă, nu se spune explicit că afară ar ploua, faptul fiind subînțeles doar din context (pe perete În afiș). Jocul este simplu și eficace, fiecare dintre contexte admite (actualizează) doar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
parte celelalte personaje (ficționale) din roman. Holden își începe narațiunea în felul următor: Dacă vreți într-adevăr să aflați ce s-a întîmplat, probabil c-o să întrebați în primul rînd unde m-am născut, cum mi-am petrecut copilăria mea amărîtă, cu ce s-au ocupat părinții înainte de nașterea mea și alte rahaturi d-astea gen David Copperfield, dar, dacă vreți să știți, n-am nici un chef să le înșir pe toate. Mai întîi pentru că mă plictisește, pe urmă pentru că, dacă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trăiește, au fost extrase din prima parte a romanului. Primul pasaj descrie plecarea lui David de la Dr. Strong și de la școala sa din Canterbury, la începutul capitolului al XIX-lea: Nu știu dacă în adîncul sufletului am fost bucuros sau amărît cînd, la sfîrșitul ultimului an de învățătură, a venit vremea să părăsesc școala doctorului Strong. Fusesem cît se poate de fericit acolo, îi purtam o afecțiune deosebită doctorului și eram în lumea aceea mică un personaj de vază, un personaj
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în anii tinereții, obsedat de ideea morții, a sinuciderii, reluată la personajele sale. Tânărul din Despre eroi și morminte spune la un moment dat, după ce "a suferit toate necazurile de pe pământ", stând acolo, închis într-o cămăruța dintr-un "hotel amărât": "Dacă Dumnezeu nu se prezintă, eu mă omor". Provocarea asta aroganță, plină de candoare, cum spune Sábato, nu culminează cu sinuciderea tânărului, Dumnezeu sau Absolutul, "că să folosim un cuvant mai puțin susceptibil de discuții", nu se prezintă în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe care cuvintele obișnuite nu pot să o redea cu ușurință. Cu cuvinte ca masa, vas, ploaie, trebuie să reconstruim fantezie. Ce misterios și puternic este limbajul! Am fost întrebat despre bogăția limbii. Toate limbile sunt bogate. Poporul cel mai amărât, cel mai analfabet, are exact limba de care are nevoie, cu care să-și exprime speranțele, necazurile, neliniștile, dorința să de Absolut. Nu e nevoie să inventăm cuvinte noi, Kafka nu a inventat cuvinte noi și uite ce a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta amărâtă și bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil și a avut necazuri și la Râmnic, pentru că era la unul care lucra la un darac de lână, pe care l-au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe nimeni, nicio rudă. La Râmnicu Sărat mama avea o rudă mai îndepărtată, pe care o chema Lucica, și așa le-a zis surorilor mele: "mergem la Lucica!" Nu mai știu cu ce trenuri am mers. Eram obosit și flămând, amărât. Îmi amintesc doar de faptul că mama întreba mereu în stații unde anume suntem ca să nu ratăm coborârea. C. I.: Ați fost însoțiți sau escortați de vreun militar, jandarm ori de vreun polițist? R. R.: Nu, nu! După triere am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ceva cadouri, că și copiii deportaților politici urmează să primească și ei ceva. Acest Greceanu, cred că era de prin județul Buzău și avea relații prin apropiere, a spus că o să ne aducă ceva de anul nou pentru deportații ăștia amărâți. Și am așteptat cu mare nerăbdare și cu mare dorință ce-o să-mi dea și mie. Și ce anume a putut strânge acest Greceanu: un coș de mere ionatan și vreo câteva kilograme de bomboane. S-a dus sora mea
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de foame iar mama a spus atunci: "copilul ăsta moare!" Eram și bolnav. A venit atunci o țigancă la noi, nu știu de unde o fi auzit țiganca aceea că-s bolnav. Erau niște geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte curați, mănâncă! Eu am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
început erau singuri, fără familie. Mai târziu a locuit acolo un căpitan care și-a adus și familia, că începuse să le dea voie. Dar colonelul era singur. Mi-a arătat poza cu nevastă-sa și cu băiatul: era slab, amărât copilul, semăna cu mine, într-adevăr. Colonelul mă chema la el și mă trimitea să-i cumpăr sticla cu vin. Avea țigări în niște cutii "Volga", cu o cămilă pe ele, și m-a învățat și să fumez. Zicea: "pajalusta
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate cu multă vervă de „patrioții” de la Chișinău este legat de numele lui Eminescu. Condeie vigilente, vitriolant-polemice i-au desființat în articole kilometrice (uneori desfășurate în foileton) pe „cosmopoliți”, „masoni”, „europeniști”, pe „agenții plătiți”, „nepatrioții amărâți și inconștienți” etc., care l-au „atacat „pe poetul național”. Ținta principală a blestemelor a fost revista bucureșteană Dilema, care a provocat disputa printr-un număr consacrat lui Eminescu; dar, cum „războiul”, pentru o mai mare credibilitate, trebuia mutat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
zece ani se reîntoarce cu una din nurorile ei la Betleem. Întregul pasaj în care ne este relatată istoria acestei femei este marcat de sentimentul de amărăciune de care este stăpânită Noemi în momentul întoarcerii acasă: Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins împotriva mea... La plecare eram în belșug și acum Domnul mă aduce înapoi cu mâinile goale... Cel Atotputernic m-a întristat...". Specialiștii în onomastică biblică sunt de acord că sentimentul de amărăciune
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Frumos cântă cucu-n tine Și mai gros și mai subțire Și arde inima-n mine. Eu spun cucului să tacă El se mută de pe cracă Taci, cucule, nu cânta Că mi-ai rupt inima. Cui îi cântă cucu sara Amărât îi toată vara Cui cântă dimineața Amărât în toată viața Nu mai bate doamne lumea Cum bate vântul pădurea Pe pădure-o bate vântul Iar pe om îl bate gândul Cucul și privighetoarea Mi-au fost mie ursitoarea Ursitoarea mi-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gros și mai subțire Și arde inima-n mine. Eu spun cucului să tacă El se mută de pe cracă Taci, cucule, nu cânta Că mi-ai rupt inima. Cui îi cântă cucu sara Amărât îi toată vara Cui cântă dimineața Amărât în toată viața Nu mai bate doamne lumea Cum bate vântul pădurea Pe pădure-o bate vântul Iar pe om îl bate gândul Cucul și privighetoarea Mi-au fost mie ursitoarea Ursitoarea mi-a fost bună Dar mintea mi-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]