722 matches
-
pueril să ȘTIE el cîtă valoare are poezia unuia sau a altuia! Nimeni nu poate ști cu precizie așa ceva! Am s-o sun pe Gabriela Negreanu, pentru vești, deși n-am să uit că ei sînt cei care m-au amărît tare mult ducîndu-mă la păcătosul ăsta de ulcer! Femeia asta, însă, mi s-a părut prea frumoasă ca să-i pot purta pică în vreun fel! Cetățeanul Eugen Barbu își dă-n petic, observ, fiindcă nu toți cei pe care-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nici în această VATRA-5. Se pare că-n iunie! Mi-a scris Băciuț! Explicînd niște chestii cu machetări aiurea! Și Mușina (Alexandru n. red.) mi-a scris. S-a lăsat de profesorat! Comercializează flori! Mi-a plăcut! Dar e tare amărît și el de multe prăpăstii bine știute! Cred că la Iași a fost fain cu acele gale ale AMFI TEATRU-lui! Mi-ar fi plăcut să fiu și eu pe acolo! Mă bate tot mai mult gîndul să plec de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Ai și pentru mine un DIALOG 100? Borca, 28 iunie 1984 Bună, dragul meu! Azi e prima zi de soare-soare, de vară-vară! Numai nu ninsese în ultimul timp; a fost un frig absolut anormal pentru luna aceasta! Sînt plictisit și amărît! Te-ai obișnuit cu plînsul meu! Mi s-a comunicat recent (Gabriela Negreanu) că există serioase probleme cu intrarea cărții mele în tipografie. Cică nu mi se mai fac "reproșuri ideologice", dar s-au luat de stil, că e "pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
lui Hans Castorp. N-am început anul prea bine. Tu. Apoi prietenul meu cel mai bun din București la patriarhie. În primele zile nu reușeam să ne înțelegem. Apoi boala lui Adrian (Alui Gheorghe n. red.). Durerile prietenilor mei mă amărăsc mai mult decît cele personale. N-a fost niciodată altfel! [...] Zilele trecute am fost iar la P. Neamț, la Săceanu. Trebuie să plec de aici. Nu se mai poate. Și iar sînt cu catedra în aer. Salutări Danei (Dospinescu n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dar bine că nu am probleme cu acea puștoaică! M-am reîntîlnit cu toți prietenii, chemați fiind de Săceanu. Și cu Genoiu m-am văzut. Mi-a comunicat că vor scrie în Ateneu 5 (sau 6) despre Furtuni. Nu sînt amărît de pamphletul lui Radu Călin, nici atunci n-am prea fost, numai lipsa de loialitate și argumente mă amărîse. E liber să spună orice, desigur. Nu pot purta pică unui om inteligent. Am văzut CRONICA în care mă citezi. Îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Și cu Genoiu m-am văzut. Mi-a comunicat că vor scrie în Ateneu 5 (sau 6) despre Furtuni. Nu sînt amărît de pamphletul lui Radu Călin, nici atunci n-am prea fost, numai lipsa de loialitate și argumente mă amărîse. E liber să spună orice, desigur. Nu pot purta pică unui om inteligent. Am văzut CRONICA în care mă citezi. Îți mulțumesc! Mi-a plăcut ceea ce spui acolo. E una din intervențiile tale cele mai bune! Liviu Antonesei a răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
uiumul, domnule morar-șef, zise Mircea. Ce uium, măi Mirciucă, ce uium? Ce să vă mai iau și ce să vă mai las? Cât să vă iau? Cu ce să mai ajungeți acasă, când aveți și voi aicea o baniță amărâtă de făină... Mergeți cu bine și Dumnezeu să aibă grijă de tinerețea voastră! Vă mulțumim frumos, domnule morar-șef, vă mulțumim din toată inima. Vă lăsăm cu bine! Și am pornit la drum cu Leu în frunte. Oamenii prezenți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Fără devotament, cumpătare, abnegație, sacrificiu și curaj, în medicină te așteaptă o viață penibilă. Arta și meșteșugul medicului, trebuie să izvorască din inimă. Omul vine la noi, nu din plăcere, ci împovărat de temeri, suferință și incertitudini. De ce să i amărâm sufletul și cu orgolii inutile și să nu-i dovedim de la început respect, înțelegere, omenie nemăsurată, răbdare și solicitudine? Cine se așterne la acest drum trebuie să știe că e lung și presărat cu sacrificii. Toată viața am învățat de la
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
urât în serile prea lungi de primăvară: se întâlnea cu inginerul și se plimbau ore în șir până la șosea și înapoi. Un lucru nevinovat... și acum, îl pierdea și pe acesta! Pe când el, Pierre, ce câștiga? Nimic! Un biet om amărât între două vârste, în căutare de angajament și cu o mamă bolnavă pe cap, fără casă (fără „coteț“, cum se zice) în care să poată să-și primească amicii (oful cel mare al lui Atti, pesemne...), temător de propria lui
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vorba. Într-o zi, la întoarcerea ei de la serviciu, Mama îmi povesti între altele și despre o convorbire cu totul întâmplătoare pe care o avusese cu cineva în tramvai. Nu știu cum veni vorba, dar Mama îi mărturisise persoanei respective că era amărâtă din pricina bolii fiului ei, ce părea că nu vrea să se mai termine odată. și persoana, bine intenționată, i-a dat un sfat băbesc, pe care mama mi l-a comunicat și mie, cu toate că era încredințată că nu-l voi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
luminoase și reclame peste tot, două linii de metrou și o zarvă nemaipomenită. Mie mi se părea și mai ciudat după liniștea din munți. Nu știu la câte încercări am fost supusă. Toate m au întărit, dar m-au și amărât. Gândește-te, eu, singură în Roma, spre un oraș necunoscut, să întâlnesc un preot necunoscut, cu care să ajung la un loc de muncă, într-o casă necunoscută. A trebuit de-a lungul timpului să-mi controlez bine emoțiile și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mult prin politică decât prin economia lor politică, pe doi din colaboratorii noștri la câte un scaun ministerial). „Preocupați“ - vorba vine! Să le zicem mai nimerit: interesați, fără nici o vocație, după o carieră oarecare, după o căpătuială În viața lor amărâtă cu neveste prea devreme pe cap și blagosloviți cu copii. Așa au sfârșit mai toți, fără merite deo sebite și fără urme. școala profesorului și filozofului C. Rădulescu-Motru Încă n-a dat vreo figură filozofică remarcabilă. Asta din vina lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
niște victime nefe ricite ale femeilor, ba Încă ale celor mai ispititoare dintre ele, dar de o natură inumană - cum am cunoscut atâtea și cum Îi spu neam uneia: „Acum Înțeleg de ce ajung bărbații pederaști“ -, femei În stare să ne amărască sufletul și carnea de pe noi, să ne dezguste de tot neamul lor muieresc prin dificultățile și complicațiile lor morale și fiziologice.) Nu-i nici o săptămână de când s-a mutat din blocul În care locuiesc un fabricant recent de romane cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aflat, bolnav pe d-l Vlahuță ; pe lângă altele face o gripă cu mare temperatură și poate o congestie pulmonară”. Ca la 24 noiembrie 1919 să aflăm dintr-o altă scrisoare (cota 26371, B.C.S.) că îi anunța moartea scriitorului-prieten : «Am fost amărât și sunt cu moartea lui Vlahuță », pe care, spune Ion Apetroaie, Vasile Voivulescu l-a asistat «ca medic în boala ce-i va aduce sfârșitul». Soarta țării, vârsta și boala, l-au doborât pe Vlahuță. Împreună cu ceilalți bârlădeni el editase
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Voiculescu la Casa cu nr. 34, din str. Dr. Staicovici care din toamna anului 1919, cu o anumită excepție, va deveni locul unde familia dar mai ales tatăl său va trăi, va gândi, va visa, va spera sau se va amărî, adică își va trăi viața, cu bune și rele, până la sfârșitul ei, în 1963: ... Aici, precum altădată la Bârlad, când Vlahuță sau Tutoveanu își primeau oaspeții literari, tot așa casa lui Voiculescu devenea de la o zi la alta tot mai
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
des Învinuit de tot ce se Întâmpla pe această lume. Poate c-ar fi ripostat și el cu vehemență, așa, ca să mai guste din dulceața certurilor conjugale, care făceau ca după ploaie cerul să fie mai senin, dar era prea amărât și fără chef. Deci ridică din umeri și porni s-o caute pe copilă, pentru a-i spu ne vestea cea nouă. Urmarea fu că În puține zile, exact la termenul stabilit de ducele Bertold, Adelheid porni spre reședința de pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
devoranta către artă plastică, o emoționantă dragoste filiala, semnele unei boli chinuitoare și dorul de locurile natale. Scrisorile în sine cuprind pagini dramatice despre o sfâșiere lăuntrica a artistului grijuliu, prins între două viituri: pe o cale să nu și amărască părinții, adică să studieze medicină și pe cealaltă cale să-și urmeze vocația de artist. Personal, confesiunile epistolare ale artistului Viorel Huși îmi par de o dramatică autenticitate, iar pictorul - un personaj dilematic, într-o dramă psihologică. Chiar în scrisoarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
precum părinții voștri, așa și voi!” (Fapte 7,51) Temele cheie se regăsesc În capitolul 63 din Isaia (LXX): exodul sub conducerea lui Moise; Învârtoșarea inimilor și, mai presus de toate, amărârea Duhului Sfânt. „Ei n-au crezut și au amărât Duhul Lui sfânt” kaˆ parèxunan tÕ pneàma tÕ ¤gion aÙtoà, 63,10). Nu există În Vechiul Testament un verset mai apropiat de logion-ul nostru decât acesta. Verbul paroxuneien descrie comportamentul rebel al israeliților, care provoacă amărăciunea lui Dumnezeu. Isaia 63,10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de logion-ul nostru decât acesta. Verbul paroxuneien descrie comportamentul rebel al israeliților, care provoacă amărăciunea lui Dumnezeu. Isaia 63,10 trimite la Ps. 105,22-23: L-au mâniat la apa răzvrătirii/iar Moise a fost pedepsit pentru ei,/fiindcă-i amărâseră duhul/și a grăit necugetat cu buzele lui (kaˆ parèrgisan aÙtÕn f' Ûdatoj ¢ntilog...aj. kaˆ ™kakèqh MwusÁj di' aÙtoÚj, Óti parep...kranan tÕ pneàma aÙtoà, kaˆ dišsteilen ™n to‹j ce...lesin aÙtoà.). Iată, pe scurt, rezultatele anchetei. Blasfemia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
slujbei de Sâmbăta Mare, cântarea a cincea, se spune: „Biruind Tu cu puterea Dumnezeirii, sufletul Tău de trup s-a despărțit; căci a rupt amândouă legăturile: a morții și a iadului, cu puterea Ta, Cuvinte. Iadul Întâmpinându-Te, Cuvinte, s-a amărât, văzându-Te om Îndumnezeit rănit de bătăi și Atotputernic; și de Înfricoșătorul Tău chip a rămas fără glas”. Iar În Cântarea a șasea: „Împărățit-a iadul peste neamul omenesc, dar n-a rămas În veci; pentru că Tu, Puternice, fiind pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
în zări aurii. Domol, ca-n spre munci silnice, pornesc apoi șiragurile spre câmpurile de exerciții la instrucție. Comenzi lungi trec prin aer, plutesc de-acolo de pe costișe până pe deasupra taberii; și de multe ori cu un gol sufletesc adânc, amărât de curgerea ceasurilor fără rost, rămân răzimat în sabie, privind spre tabără, spre nenumăratele corturi așezate regulat, în care stau grămădiți, ca sardelele-n cutii, peste șapte mii de soldați. Podișul întreg e plin de pânzele acestea de culoarea pulberii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reclamase și pe „Speculantul Zegrea (fost legionar acum membru al F.P.)” care „...a fost prins când cu camionul Federalei (cooperației, n.n.) scotea din județ 24 de porci, 2 boi și o vacă”. Unde Încăpuse atâta lămustie zootehnică Într-un camion amărât din deceniile 3-4 ale secolului trecut, nu putem ști dar, probabil, Terdiman avea informatorii săi de nădejde care chiar număraseră șeptelul hușean. Spre marea sa dezamăgire, a aflat că „...Zegrea a făcut numeroase intervențiuni timp de 3-4 zile Împreună cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stau În espectativă”. Dacă pe săraci Îi cumpăraseră cu un kil-două de făină de păpușoi și o jumătate de kil de fasole, cu cei ceva mai Înstăriți nu le-a mers șantajul celor din CDE iar șeful acestei organizații notase amărât următoarele: „O parte din populația evreească care (sic!, n.n.) se compune din comercianți, stau În espectativă cu teamă și neîncredere În noi și În ziua de mâine, privitor la zvonurile cu nouile legi economice ce vor veni”. Rămâne un mare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
modul lor de-a fi, să vorbim, să arătăm și să acționăm ca ele. Avem impresia că asta ne va contamina și pe noi cu ceva din condiția lor de supraoameni, din gloria și bogăția lor. În acelați timp, ne amărâm că, oricâte eforturi am face și oricât de mult neam strădui să le copiem, viața noastră e în continuare fără sare și piper, că nu avem abdomenul mai suplu și pectoralii mai vânjoși, că soția sau iubita nu arată ca
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
acela s-a arătat din nou lui Lot și i-a cerut să bea. De data aceasta Lot nu i-a dat și atunci i s-a descoperit lui Lot că este diavolul. Văzând pe cine adapă și fiind foarte amărât din aceasta pricina, Lot s-a rugat la Milostivul Dumnezeu să-l ajute. Și când a turnat apă pe cele trei surcele au crescut deodată. S-au făcut cât un copac. Era un copac anume, cu trei crengi deosebite, nici una
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]