3,481 matches
-
dezvoltare și a atenției spre acele aspecte ale povestirii care reprezintă contextul esențial. Cu toate acestea, marea atracției pe care o exercită asupra copilului până la cinci ani orice eveniment, pe fondul unei funcționalități difuze, provocate sub influența excitanților din ambianță, determinată o mare instabilitate a atenției. De aceea, el poate să fie atras sau abătut spre altceva de către obiecte concrete, noi acțiuni posibile, acțiuni dorite, etc.”(U.Șchiopu,1967, pp. 158- 159). “La copiii preșcolari, datorită dezvoltării progresive a vorbirii
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
de la casetofonul dat la maxim (eventual purtat pe umăr) la discretele căști strecurate în urechi este un progres remarcabil. În mod sigur pasul următor va fi implantarea unui senzor pe creier care să transmită sunetul. A-ți purta cu tine ambianța sonoră preferată fără a le-o impune și altora reprezintă un progres tehnic de apreciat. Protejarea de zgomote e și ea bună. Dar dacă zgomotul îi survine individului tocmai prin căști? În plus, cel ce poartă căștile bănuiesc că are
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mod forțat lor, ne situează în vecinătatea lor în cadrul conceptului oameni, anulându-ne ceva din individualitate, dizolvându-ne. Și suntem părtași la acest gen de disipare a individualului prin recursul cotidian la este. În sunetele unei limbi răsună ceva din ambianța sonoră a locurilor în care aceasta s-a născut; iar cuvintele poartă cu ele ceva din sensurile la care cheamă acele locuri. ٭ Filosofia ca "rezervor" de explicații posibile pentru explicitarea existenței. Pe acest plan pare să fie la concurență cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de ceva de genul modei (un cuvânt de altfel gol de sens)? Ce generează aceste perspective a căror finalitate coincide cu sensul existenței celor care le afirmă? Suntem în fond în domeniul a ceea ce s-ar numi ontologie socială. Există ambianțe care nu îndeamnă la meditație; le-aș numi superficiale, însă prin acest cuvânt exprimăm de fapt starea pe care ele ne-o induc. Sunt ambianțele plăcute, ce te cheamă doar pentru a le trăi, care nu pun nicio piedică simplului
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
le afirmă? Suntem în fond în domeniul a ceea ce s-ar numi ontologie socială. Există ambianțe care nu îndeamnă la meditație; le-aș numi superficiale, însă prin acest cuvânt exprimăm de fapt starea pe care ele ne-o induc. Sunt ambianțele plăcute, ce te cheamă doar pentru a le trăi, care nu pun nicio piedică simplului fapt de-a exista. Ele sunt mai degrabă propice artei; cheamă spre a fi cântate ori pictate. Poate că profunzimea gândirii nu poate să apară
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
spus, limba este doar un mediator sau este și un intermediator? (Cu referire la o posibilă stratificare a realului, limba fiind cumva un strat intermediar.) Femeia este "mai exterioară" decât bărbatul; existența ei este construită în mai mare măsură pe ambianța pe care și-o creează în jurul ei, ce o învăluie devenind Ea. Casa, copiii, familia, sunt cumva o parte din ea, un interior dezvăluit, o interioritate exterioară. Astfel, își construiește profunzimea ființei sale în afară, sub ochii bărbaților, deseori fără ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vor să-și danseze viața? Putem vorbi de-o memorie a simțurilor noastre. Ea ni se dezvălui atunci când ne este dor în mod subit de un anume context; spre exemplu, de primăvara trăită într-un anumit colț al naturii. Această ambianță ni s-a întipărit în memorie fără a-i conștientiza existența. Și când conștiința își reașează conținuturile, unele dintre ele răzbat în sfera atenției, dezvăluindu-ne aspecte ale existenței noastre de care nu aveam habar. După o anumită vârstă nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
competițiilor olimpice. Spiritul olimpic de la München este prima atracție de felul acesta. Folosind cea mai recentă tehnologie, ea evidențiază valoarea educațională a Muzeului Olimpic și favorizează o mai bună înțelegere a JO de către public. Prin tehnologie interactivă și într-o ambianță care se folosește de beneficiile realității vizuale, vizitatorii vor învăța despre sport și despre devotamentul și antrenamentul necesare succesului în competiția olimpică. Physio Sport. Comisia medicală CIO a aprobat Physio Sport, prima linie de produse de îngrijirea corpului creată exclusiv
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în interacțiunea indivizilor: limbaj, obiceiuri și tradiții, ritualuri; norme de grup: standarde implicite și valori care se dezvoltă în grupurile de lucru; valori adoptate; filosofia formală: principii, politici; regulile jocului: modul cum facem lucrurile pe aici; climatul: modul de interacțiune, ambianța fizică; competențele transmise din generație în generație; modurile de gândire, modelele mentale, paradigmele lingvistice: cadre cognitive împărtășite, limbaj comun, sensuri împărtășite; metaforele și simbolurile: modul cum se caracterizează membrii grupului, simbolurile materiale; ritualurile și ceremo-niile137. Fiecare dintre aceste categorii, după cum
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lepăda de oameni după ce, timp de cîteva ore, te-ai frecat la propriu de pielea lor. În incinta clădirii, senzația de recluziune e sporită de picurul fîntînei din mijlocul peristilului, nimic din agitația metropolei nepătrunzînd printre coloanele lui. În această ambianța a avut loc colocviul dedicat împlinirii unui centenar de la nașterea lui Noica. Organizatorii întîlnirii au fost Institutul Cultural Român, Universitatea "La Sapienza" din Romă și Forul Intelectualilor Români din Italia. Două zile încărcate al căror program s-a axat exclusiv
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
n-ar fi atât de densă iar culoarea n-ar fi deliberat "arhaizantă", imaginile ambientale ar putea trece drept decupaje din lumea sonoră a satului maramureșean din totdeauna. În a treia categorie intră polifoniile de evenimente sonore - muzici și/sau ambianțe cu compoziții variate (unele din ele polifonice prin ele însele), suprapuse în cele mai "savante" chipuri. Categoria pune în evidență două branșe: cea a muzicilor sincronizate cu intenția clară a coagulării lor într-un tot (cu aceeași pulsație, în același
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
traducerea germană a textelor este semnată de Ernest Wichner, Gerhard Csejka, Edward Kanterian și Ewa Ruth Wemme), am regăsit memorabil formulat de Mircea Cărtărescu "oful" multor scriitori români provocat de dificultatea de a ține piept "acasă" vîrtejului turbulent, isteriei unei ambianțe în special "bucureștene" care distruge orice "efort creator". Aș îndrăzni să completez ideea: nici în apus nu mai pot fi aflate oricînd și oriunde acele oaze de liniște prielnice reflexivității și creației. Dar există aici, pentru gînditori, artiști și filozofi
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
degrabă aspectul unui decor de teatru expresionist și într-un timp aparținînd vag secolului XX, după cîteva indicii secundare de ordin material (este evocată fotografia unor piloți, este menționată existența unui aeroport, sînt folosite puști de vînătoare). Un roman de ambianță fantastică, o parabolă neagră și enigmatică, în genul prozei lui Franz Kafka, Dino Buzzati, Julien Gracq, Samuel Beckett și, dintre români, A.E.Baconsky. Și un roman sardonic, titlul fiind, era evident după numai cîteva pagini, în răspăr. O antifrază
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
pe spinările solzoase și tuciurii ale celor care l-au transformat pe Brâncuși fie într-un SRL cu aspirații internaționale, fie într-un furnizor neobosit de pietre postume, una mai caraghiosă decît alta. Ca poet, Barbu Brezianu vine direct din ambianța literară a lui Ion Barbu. Avîndu-l ca profesor de matematici în clasele de liceu, Barbu Brezianu s-a bucurat nemijlocit de îndrumarea celebrului poet, însă barbianismul său are o altă sursă decît aceea pe care ar putea-o presupune o
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
poza patetică, teatralitatea nu l-au atras cîtuși de puțin pe Petre Stoica. Aidoma lui Alberto Caeiro, heteronimul lui Fernando Pessoa, și, mai cu seamă, "microrealiștilor" francezi, poetul nostru a mizat pe o modestie antiretorică, pe autenticitatea percepției nemijlocite a ambianței. Gonflarea subiectului, recuzita de artificii pompoase, numărul ridicat de decibeli ai dicției i se par inanități, determinîndu-l a refuza zeflemitor poemele care au "strălucirea cozii de păun" ori "gust de migdale", "sonetele stropite cu eau-de-cologne", "poemele al căror sens e
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
din vol. Moarte citește ziarul), Simona Popescu (din vol. Juventus și alte poeme), Gabriel Liiceanu (Dans cu o carte), H.-R. Patapievici (Decizia originară; Lapsul și colapsul esenței; Poporul meu și cu mine; Viața inimitabilă) și Valeriu Butulescu (Veșnicie provizorie). Ambianța textelor literare o completează doi artiști plastici contemporani, optzecistul Petru Lucaci și ceva mai tânăra Andrea Elian, prin ilustrații pline de fantezie, în care figurativul se combină cu abstractul. În loc de concluzii nu putem decât să-i felicităm pe colegii noștri
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
desfășura activitatea în interimatul său ieșean, le aflăm din scrisoarea adresată filosofului Ion Petrovici; la 8 martie 1946: "De bună seamă, mă mai deosebesc de predecesorii mei, prin faptul că nu privesc nicidecum fenomenul literar ca pe un epifenomen al ambianței social-politice, iar pe de altă parte nu las niciodată în suspensie judecata axiologică. Operele literare ale curentelor tendențioase sau teziste nu-și află justificarea decât în măsura în care se realizează artistic, ŤIdeologiať rămâne așadar pe planul al doilea, spre dezamăgirea unei minorități
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
Iar dacă vreți să știți cum îl chema pe arhitectual care a stilizat "casa portugheză ca'n basme" (sau, mai curând, ca în cântecul Amáliei Rodrigues), atunci rețineți numele acestui Ion Mincu lusitan: Raul Lino (1879-1974). Portugalia oferă din plin ambianțe ideale pentru etalarea frumuseții artistice. De când sunt implicat direct în acțiunea de diseminare a culturii române în mediul lusitan, devin tot mai conștient de importanța acestui factor. Să dau câteva exemple recente: programul de muzică românească al ansamblului condus de
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
luciul lunii luntrii lunecînd/ tulbură cuvîntul care nu s-a spus" (U 49). în locul unei personalizări, al gestului de curentă restrîngere la sine, autorul preferă a plonja în anonimat, contopindu-se cu peisajul obiectivității. E un soi de complicitate cu ambianța ce concomitent îl rănește și-l consolează: "să mergi fără-ncetare pe iarba verde arsă de/ alte primăveri cînd peste drum din umeri/ pădurile ridică și fără părtinire de maluri leagă/ luntrii către aceleași zbateri că nu e loc mai
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-o jalonare stocastică la nivel micro- și macro-structural (în Juego de la Fuga), făurirea "ad-hoc" a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior de formare a unei ambianțe muzicale (în Prop a Vicmar). Dincolo de asumarea acestor "variabile conceptuale", interpretului îi mai este dat să releve variile straturi de percepție și accepțiuni ale unor atare lucrări: sensul finalității (ca scop al traseului temporal), sensul gramatical (ca dispoziție particulară a
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
sonor ori către aerul tare al contrapunctului serial, incitat de experimentele unui Edgar Varčse sau Herbert Eimert, și al "sound-ului" electroacustic. Au urmat, în mod direct, legitim spațializarea și stereofonizarea (re)surselor orchestrale ori corale (în Gruppen, Carrč, Momente), torturarea ambianței prin exerciții și tatonări eufonice de multe mii de herzi (în Microfonie 1,2), calofiliile și mixturile sonore (în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse (în Stimmung) ori plonjarea în oniricul premeditat și
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
ce se mișcă hieratic în imaginația regizorului Petru Poantă, ce descrie meticulos un Cluj oniric, o proiecție foarte personală a scenaristului, același cu regizorul ce vede bătălii, deplasări în spațiu și în timp, corporalități și abstracțiuni, frânturi de memorie și ambianță culturală. Vizionezi, parcă, fragmente dintr-un film ale cărui episoade le-ai mai văzut altădată proiecte tridimensional într-o realitate mai crudă și mai confuză.
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
exact formulată întrebarea, este reductibil certul levantinism al literaturii lui la ceea ce se cheamă exotism oriental? Căci nu e o literatură cu odalisce, cadîne și eunuci, cu spahii și ieniceri, cu viziri și cu sultani, cu intrigi de harem și ambianță de serai. Nu haremuri există la Istrati, ci mizerabile bordeluri. Nu cadîne fluturîndu-și ademenitor văluri mai mult sau mai puțin transparente, ci prostituate amărîte. Nu palate, ci cocioabe și spelunci. Nu opulență, fast și lux, ci sărăcie lucie. Levantinismul prozei
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
Santiago Calatrava rimează perfect cu podul lung de 17 km azvârlit peste estuar, cu futurismul edificiilor, dar și cu Parcul Națiunilor și surprizele sale (de pildă, "vulcanii" din ceramică policromă ejectând coloane de apă). Elogiile de mai sus nu exclud ambianța ușor vetustă, lipsită de obsesiile ipohondrice ale "lumii hipercivilizate". Nici străzile uneori la fel de accidentate ca la Cluj, Timișoara sau Iași. Pentru studioșii arhitecturii, dar și pentru orice om avid de frumusețea urbană necontrafăcută, Lisabona, și Portugalia în genere, merită să
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
justifică reciproc în pagina lui E. Lovinescu, într-un continuum viață-text definitoriu pentru întreaga sa creație (critică, epică, memorialistică). Completând, cu mijloace de "pitoresc anecdotic și psihologic", Istoria literaturii române contemporane, Memoriile sunt o operă de reconstituire a unor epoci, ambianțe, climate nu foarte îndepărtate; și una de configurare tipologică, pe un evantai uimitor, larg deschis prin experiența și talentul autorului. Istoria mare se conturează prin cea la scară "domestică", individuală, urmărită, aceasta, în cadrele experienței proprii, în fascicolul de lumină
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]