566 matches
-
cum a fost marcat Wolfe de anii șaizeci în cartea din 1968, ce prezintă cu simpatie experiențele psihedelice ale lui Kesey și ale altor promotori ai acid testelor și cum promovează, un deceniu mai târziu, noul jurnalism în mult mai "americana" The Right Stuff (1979), despre admirabilii astronauți americani, pionieri ai programelor NASA, croiți din "stofa potrivită" pentru niște eroi ai noii frontiere a epocii spațiale. NEW LEFT Noua stângă, atât în Statele Unite cât și în Marea Britanie, a fost o orientare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ceea ce se va numi Op Art este revendicat de spațiul american, unde o serie de artiști germani s-au refugiat după ascensiunea nazismului, punând bazele acestei noi școli artistice la Chicago și ca o formă de răspuns polemic la foarte americana Pop Art. Dacă aceasta din urmă este figurativă, reciclând și recontextualizând obiecte promovate de societatea de consum contemporană, Op Art (optical art) este eminamente nonfigurativă, precum contemporanul ei artistic pentru o vreme, expresionismul abstract, și se bazează pe efecte de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
western, revolverul Colt). În această formulă, cei răi pot fi WASP (dar totuși negativi, în esență), însă preferabil amerindieni sau bandiți mexicani (desperadoes). Lee Clark Mitchell încearcă să înțeleagă fascinația exercitată de acest gen asupra unei culturi post-industriale, precum cea americană a ultimelor decenii. Răspunsul pare a fi dat de nostalgia dispariției marilor spații sălbatice și a virtuților celor ce supraviețuiesc acolo. Vastele perspective ale vestului sălbatic sunt imaginate ca alternativă a monotoniei vieții în birourile din aglomerațiile urbane, alternativă în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
artiștilor americani de a se raporta critic la Visul American (vezi AMERICAN DREAM). WINFREY, OPRAH (1954 ) Oprah Winfrey a devenit, pe lângă un icon cultural important, cea mai influentă personalitate feminină afro-americană, unul din cele mai vândute brand-uri (vezi BRAND) americane. Această "firmă" de succes pune în mișcare o întreagă industrie culturală prin The Oprah Winfrey Show, ce se bucură de succes de la debutul său în 1986. Oprah impune un anumit stil de viață, o anumită atitudine, și influențează gustul unei
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pe de altă parte, pe acela al unei cartografieri dintre cele mai cuprinzătoare a creației literare și artistice postmoderne” (Liviu Petrescu). A doua carte a eseistei, Post/postmodernismul: cultura divertismentului (2001), are ca obiect cultura („populară”, în sensul de nonelitară) americană, cultura divertismentului și „imperialismul” ei implicit, tendința de a-și anexa și de a înlocui celelalte culturi și viața „reală”, tangibilă, extramediatică. Bine documentat, vehiculând sintetic o informație interesantă, studiul păcătuiește prin oarecare pasivitate sau lipsă de reacție (nu neapărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
se produce o expansiune mondială a investițiilor străine: Între 1983 și 1987, britanicii cheltuiseră 25 miliarde de dolari achiziționând mari firme americane; germanii Îi urmează Îndeaproape, Însă sunt atrași mai ales de companiile mai ușor controlabile. La rândul lor, multinaționalele americane câștigă teren În Europa Occidentală (Drucker, 1987, p. 102). Firmele mici și mijlocii intră În competiția globală sub forma „comunităților de interese interne”, prin intermediul strategiilor relaționale (societăți mixte, asociații de cercetare sau de marketing, acordarea reciprocă de licențe). Astfel, un
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
CMN americane, chiar și atunci când acest lucru este dorit de guvernele locale. Restricțiile privind comerțul cu inamicii sunt aplicate și acestor filiale. Exemplu ilustrativ 1-2 (Walters și Blake, 1992, p. 121) De exemplu, În 1969, filiala belgiană a unei multinaționale americane a fost prevenită de Departamentul Comerțului din SUA să nu exporte echipamente agricole În Cuba, chiar dacă acel contract fusese semnat Înainte de preluarea firmei belgiene. Resentimentele țării-gazdă față de aceste extinderi extrateritoriale ale politicii țărilor de origine sunt amplificate și de teama
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Într-un raport de 3 la 1 În favoarea celor străine. Majoritatea statelor sunt atrase de posibilitățile de creare de noi locuri de muncă oferite de investițiile străine. Exemplu ilustrativ 1-4 (Walters și Blake, 1992, p. 125) În Marea Britanie, filialele multinaționalelor americane aveau, la finele anilor ’80, peste 800.000 de angajați. Statisticile Departamentului de Comerț al Statelor Unite arătau că filialele CMN americane aveau aproximativ 6,4 milioane de angajați În Întreaga lume, veniturile obținute de acestea fiind estimate la 1.000
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
autonome decât cele japoneze. Analizând conținutul coloanei A-B, se observă că influența filialei este mai importantă decât cea a sediului În fiecare eșantion. Repartiția influenței Între filială și sediu În Întreprinderile multinaționale suedeze este aproape identică, În timp ce În multinaționalele americane diferența de putere pare a fi cel mai puțin marcantă. În studiul lui Neghandi și Welge (1984, p. 64) există detalii ample asupra influenței relative a filialei În luarea deciziei. Tabelele de mai jos arată unele diferențe Între multinaționalele americane
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
menționate anterior, Egelhoff a constatat că Întreprinderile multinaționale americane exercită asupra filialelor din străinătate un control axat În principal pe domeniul producției, În timp ce tendința Întreprinderilor europene este aceea de a pune accent pe controlul comportamentului; cu alte cuvinte, filialele multinaționalelor americane se supun sediului mai curând decât să se concentreze asupra propriilor rezultate, ceea ce nu fac filialele multinaționalelor europene; acestea, la rândul lor, tind să utilizeze În producție și comercializare un procent important de personal provenit din țara firmei-mamă, ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sediului mai curând decât să se concentreze asupra propriilor rezultate, ceea ce nu fac filialele multinaționalelor europene; acestea, la rândul lor, tind să utilizeze În producție și comercializare un procent important de personal provenit din țara firmei-mamă, ceea ce nu fac multinaționalele americane. Întrucât lista de decizii examinată de Hedlund În studiul menționat anterior conține, după Egelhoff, mai multe variabile relative la controlul producției decât la controlul comportamentului, se pare că diferențele de autonomie observate țin mai puțin de variațiile de intensitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1%, cu 3.139.995 de autoturisme (Maxcy, 1982, p. 99). În America Latină, producția a crescut, de asemenea, considerabil. Totuși, aceste țări au dus o politică total diferită de cea europeană. Până la sfârșitul anilor ’50, Întreprinderile multinaționale de automobile (majoritatea americane) trimiteau În cele mai mari trei țări ale acestei părți a lumii (Mexic, Argentina și Brazilia) piese dispersate, fabricate În SUA și care erau montate la fața locului. De altfel, taxele vamale practicate erau foarte mici În comparație cu cele pentru produse
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
plăți, aceste țări au impus taxe vamale foarte ridicate asupra tuturor produselor, cu excepția echipamentelor care permiteau construirea la fața locului a unor linii tehnologice de producție. În plus, fiecare autoturism fabricat În țară trebuia să conțină 99% piese autohtone. Multinaționalele americane au acceptat aceste condiții draconice din două motive: pe de o parte, Își conservau partea de piață, iar pe de altă parte, guvernele le acordaseră drepturile de repatriere a tuturor beneficiilor. Chiar dacă era realizată de filialele multinaționalelor străine, producția de
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Silviu Brucan, acești suspecți de terorism s-au volatilizat, au dispărut, reapărînd peste noapte sub chipul unor "respectabili antreprenori sau oameni de afaceri, ofițeri și chiar miniștri" (Ibidem). Isprava aceasta, pur românească, este, trebuie s-o recunoaștem, infinit superioară celei americane din cazul Kennedy și chiar altor practici occidentale similare. 7. Teroriștii au fost deținuți de drept comun Această variantă a explicării enigmei teroriștilor apare și în deja amintita carte a lui Valentin Raiha despre Revoluția română din '89. Susținînd și
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
tip de diversificare, fapt dovedit de crearea de către Ilie Carabulea a unei companii aeriene pentru care s-au achiziționat deja avioane ATR, de fabricație franco-italiană. Mutații interesante pot să apară și printr-o reglementare a industriei trasnporturilor, similară cu cea americană din anii ’30, prin care s-a împiedicat războaie ale prețurilor, devastatoare pentru firmele din domeniu. Dacă Uniunea Europeană ar interveni în favoarea dereglementării, împiedicând o astfel de limitare, rămâne posibilitatea unor alianțe strategice sau parteneriate de tipul celor din transporturile aeriene
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
vom adopta tale quale aceste ipoteze și modele de analiză, care, de multe ori, ignoră organizarea "idiomatică" a textemelor în favoarea designațiilor cuvintelor. Totodată, e important să precizăm că "metafora conceptuală centrală" pe care Lakoff și Kövecses i-o atribuie "englezei americane" (FURIA ESTE UN FLUID ÎNCĂLZIT ÎNTR-UN CONTAINER) se întâlnește destul de rar în textemele diasketice aparținând limbii române (doar în expresii precum a fierbe în suc propriu sau a-i da oala în foc). Deși, după cum vom arăta, schema imaginativă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu fermitate, că, în cazul unui atac din partea R.P. Chineze, Statele Unite erau pregătite să apere Taivan-ul. Conducerea de la Pekin a ripostat prin angajarea soldaților săi în lupta împotriva trupelor O.N.U. din Coreea. Și pentru că flota a 7-a americană patrula în strâmtoarea taivaneză, liderii chinezi au trimis mesaje la Washington și la O.N.U., exprimându-și îngrijorarea față de manevrele forțelor navale ale S.U.A. în apropierea teritoriului R.P. Chineze și cerând Consiliului de Securitate să dispună retragerea navelor americane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
International Security, Polity Press, Cambridge, United Kingdom, 2008. Smouts, Marie-Claude; Battistella, Dario; Venesson, Pascal, Dictionnaire des relations internationales. Approches, Concepts, Doctrines, Editions Dalloz, Paris, 2003. The New Encyclopedia Britannica, Knowledge in Depth, volumul 18, 15th Edition, London, 2010. The Encyclopedia Americana, International Edition, Grolier Incorporated, Connecticut, S.U.A., 1995. VAISSE, Maurice; MORELLE, Chantal, Dictionnaire des relations internationales de 1900 à nos jours, Troisième édition, Armand Colin, Paris, France, 2000. C. Articole științifice în reviste de specialitate Allbright, Madeleine, "The Right Balance Will
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Paris, 1990, p. 3. 2 Sylvie Mesure, Patrick Savidan, Dictionnaire des sciences humaines, Presses Universitaires de France, Paris, 2006, p. 373. 3 The New Encyclopedia Britannica, Knowledge in Depth, volumul 18, 15th Edition, London, 2010, p. 472. 4 The Encyclopedia Americana, International Edition, Grolier Incorporated, Connecticut, S.U.A., 1995, p. 517. 5 Hervé Barreau, op. cit., p. 12. 6 The New Encyclopedia Britannica, op. cit., pp. 475-476. 7 Idem, pp. 472-474. 8 Sylvie Mesure, Patrick Savidan, op. cit., p. 374. 9 Emanuel Adler, "Constructivismul și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
dezvoltările constituționale și politice din noua republică 26. Așa cum remarca și Friedrich A. Hayek, "oricât de reușit a fost experimentul american în constituționalism iar eu nu cunosc vreo altă Constituție scrisă care să fi rezistat nici pe jumătate cât cea americană el este, totuși, doar un experiment într-un mod nou de a ordona guvernarea și nu trebuie să-l privim ca și cum ar conține toată înțelepciunea din lume. Principalele trasături ale Constituției americane s-au cristalizat într-un stadiu atât de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre, oferindu ne - sacrificându-se pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două vorbe pe care le folosea zilnic de zeci și poate chiar de sute de ori. Când flecărea pe românește cu mine, le folosea de zeci de ori. Le folosea neîndoielnic de alte zeci de ori și când dialoga, în americana molfăită a emigranților, cu grecii, cu ucrainenii și cu polonezii din cartier. Dar cum se traduceau ele în alte limbi și dacă erau numai vorbele lui Dinu sau ale întregului cartier n-aveam cum să știu. Partea proastă e că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
valoare o mare capacitate de observație și de generalizare. Putem urmări cu câte vigoare se dezvoltă organele vegetative ale unei plante, care se arată în toată măreția și splendoarea sa până la apariția florilor. Un exemplu edificator îl poate reprezenta Agave americana; plantă ce înflorește o dată la 60-80 de ani. Organele vegetative au vigoare impresionantă, cu frunze uriașe, suculente. Tulpina floriferă Țâșnește și se înalță văzând cu ochii, dar după înflorire și fructificare planta are o cădere totală, se usucă și moare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și până astăzi „apărarea și siguranța proprietății și a plasamentelor (acțiuni bancare și de altă natură)". Aceasta se baza pe „Legea bunului familial" (Homestead), care a fost opera lui Lincoln, ce a permis colonizarea rapidă a imenselor Întinderi ele continentului americano 5) A cineea linie conducătoare care a favorizat progresul american a fost „echilibrata diviziune a muncii În sectoare economice”, care au avut măsura de a cuprinde activitatea economică cea mai productivă și cea mai mare parte a populației În această
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de finanțare pentru proiecte românești de dezvoltare în variate domenii, a organizat și participat la programul vizitei în S.U.A. a ministrului de externe Ștefan Andrei. La începutul anilor '80, se putea distinge tendința de diminuare continuă a relațiilor bilaterale româno americane, îndeosebi în domeniul politic, datorată întăririi cultului personalității și a regimului dictatorial din România, dar și în alte domenii printre care cel economico-financiar (trecerea la încetarea împrumuturilor și reeșalonarea datoriilor externe). Perioada activității în Venezuela a fost marcată, printre altele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]