354 matches
-
între 65-74 de ani și 23% respectiv 30% după 75 de ani. În SUA DZ afectează 18% din persoanele între 65-75 de ani și peste 40% din persoanele peste 80 de ani, prevalența fiind mai mare la afro-americani, hispanici și amerindieni (61). La aceștia se adaugă încă 20% cu TAG și încă aproximativ 10% nediagnosticați. Deci, se poate spune că peste 40% din americanii peste 65 de ani prezintă un grad de alterare a toleranței la glucoză. Studiul NHANES III (45
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
Primul tip de dezvoltare pare caracteristic evoluției multor țări vestice și în special Statelor Unite, unde valurile de imigranți au schimbat caracterul structurii grupale de bază. Al doilea tip a caracterizat recent mai multe țări latino-americane, îndeosebi cele cu o populație amerindiană numeroasă. Grupurile religioase pot fi privite ca fiind mai "moderne". În particular, ele au o veche tradiție în formarea de asociații dependente, de la cluburi sportive la sindicate. Acest lucru este valabil mai ales în cazul bisericilor organizate ierarhic, cum este
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a schimbării centrului din Asia în Europa, Dussel distinge două modernități în cadrul a ceea ce el numește "primul sistem mondial", ambele văzute ca generatoare ale poziției centrale a Europei în sistem. Prima este "modernitatea hispanică, umanistă, renascentistă", care a dominat periferia amerindiană prin limbă, religie (creștină, catolică), ocupație militară, organizare birocratică și politică, expropriere econo-mică și dezvoltare demografică. Cea de-a doua este modernitatea anglo-germanică, a cărei administrare a Amerindiei periferice constă în "simplificare" sau "abstractizare" (descrise ca preferință pentru cantitate în detrimentul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scenă o expoziție intitulată sugestiv "Mining the Museum", avînd ca scop o atitudine critică față de instituțiile muzeale dezinteresate în a cuprinde în cîmpul cercetării inegalitățile etnice și rasiale, dezechilibrele care apar între valorile culturii dominante și cultura grupurilor afro-americane și amerindiene. Atragerea publicului către aceste teme ca prezențe în spațiul muzeal tinde să devină un fapt obișnuit. Dincolo de aceasta trebuie să acceptăm neliniștea, "tensiunea" unui public care în premanență așteaptă ceva nou, care în același timp poate șoca, nedumeri, sau chiar
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
profectice jalonează povestirile și învățăturile textelor sfinte. Numeroase referiri se fac și în Biblie, de exemplu visul cu cele șapte vaci slabe și cele șapte vaci grase, al lui Faraon și interpretarea înțeleaptă pe care o face Iosif. În credințele amerindiene, reacția la un eveniment trebuie să fie aceeași, indiferent dacă acesta a avut loc în realitate sau în vis. Când un indian cherokee visează că este mușcat de un șarpe, este tratat ca și cum ar fi fost într-adevăr mușcat; altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mai onorabil să se scrie fără cratimă; dar cei mai mulți cetățeni americani de culoare neagră nu vin totuși din Africa! Semantica istorică și studiile culturale au aici o temă inepuizabilă, care însoțește simptomatic procesul modernizării în America. Nici „indienii”, „pieile roșii”, „amerindienii”, nu au fost soluții eterne: acum sunt numiți Native Americans, iar în Canada treaba e și mai complicată. În plus, „fețele palide” le-au acordat puținilor aborigeni nord-americani care au supraviețuit brutalei colonizări albe un statut juridic excepțional, acela de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
San Blas Kuna, din nord-estul regiunii Panama, se spune că "le place să se păcălească unii pe alții" (Howe și Sherzer 1986:684). De asemenea, Basso (1987:355-356) scrie despre "preocuparea pentru înșelăciune" existentă în cultura populației Kalapalo, un grup amerindian care trăiește în centrul Braziliei, și despre modul în care acestor oameni chiar le place să fie păcăliți. Unul dintre primii etnografi care au acordat mai multă atenție tipurilor de minciună a fost Bruno Gutmann, care a lucrat în mijlocul populației
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
făcând observații științifice și cartări asupra acestei spectaculoase creații a naturii. Zona canionului atrage nu doar prin frumusețile naturale. Aici au fost descoperite și numeroase urme de locuire preistorică a populației pueblo, iar în prezent, în canion trăiesc cinci triburi amerindiene. Marele Canion este una dintre cele mai mari atracții turistice naturale din lume, inclus și în lista Celor 7 Minuni ale Naturii, vizitat anual de peste 5 milioane de turiști. Cei mai mulți dintre aceștia (83%) sunt turiști interni care provin din statele
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
anul 766; Marea Piramidă (cu o înălțime de 32 m, situată în complexul Mundo Perdido. Plajele pe pe coasta pacifică sunt valorificate turistic mai ales în zona stațiunii Likin. De un mare interes în rândul turiștilor se bucură și târgurile amerindiene: Chichicastenango, Totonicapán, Chiquimula, peșterile Naj Tunich (cu fresce datând din jurul anului 800 î.Hr.), Actun Kan (Grota Șarpelui), parcurile naturale. I.3.3. Panama este un alt stat din America Centrală Istmică ce înregistrează o creștere spectaculoasă a numărului de turiști străini
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
suprafață de 39.000km2, fiind printre cele mai mari ca suprafață de pe Glob. Parcul a fost înființat la 5 iunie 1991 în scopul protejării bazinului superior al fluviului Orinoco și a tuturor elementelor naturale incluse aici, dar și a populației amerindiene Yanomani care se găsește aproape exclusiv pe teritoriul acestui parc. Amerindienii Yanomani se numără printre cele mai bine studiate grupuri amerindiene. Ei trăiesc în mici comunități care numără între 50 și 400 de oameni (de cele mai multe ori grupând persoanele din
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în scopul protejării bazinului superior al fluviului Orinoco și a tuturor elementelor naturale incluse aici, dar și a populației amerindiene Yanomani care se găsește aproape exclusiv pe teritoriul acestui parc. Amerindienii Yanomani se numără printre cele mai bine studiate grupuri amerindiene. Ei trăiesc în mici comunități care numără între 50 și 400 de oameni (de cele mai multe ori grupând persoanele din aceeași familie). Toți locuitorii din sat locuiesc sub același acoperiș (numit shabono) care închide o incintă ovală interioară. Indienii Yanomani supraviețuiesc
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
importante centre turistice din Ecuador includ: zone urbane cu centre istorice bine păstrate (Quito, Cuenca); zona de coastă (Esmeraldas, pe țărmul de nord-vest și Guayaquil, Playas, Salinas în zona Golfului Guayaquil); Arhipelagul Galapagos din Oceanul Pacific; centre montane (cunoscute pentru civilizațiile amerindiene și carnavaluri: Ambato, Ibarra, Otavalo, San Pablo). Orașul Quito este amplasat la poalele vulcanului Pichincha , în partea central-nordică a țării, într-o zonă depresionară din bazinul râului Guayllabamba și la estul acestei văi se înșiră aparate vulcanice importante: Cotopaxi, Antisana
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
bazinul râului Guayllabamba și la estul acestei văi se înșiră aparate vulcanice importante: Cotopaxi, Antisana, Cayambe etc. Quito este de fapt singura capitală din lume care este amenințată direct de vulcanii activi din jur. Istoria orașului pleacă de la o așezare amerindiană, atașată ulterior Imperiului Incaș, cucerită apoi de spanioli (1533). Spaniolii numesc așezarea San Francisco del Quito și construiesc un oraș ce și-a păstrat aerul colonial până azi. Orașul vechi este inclus în lista Patrimoniului mondial UNESCO încă din anul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ajungând la concluzia că ergativitatea este un epifenomen care rezultă din interacțiunea dintre trăsăturile lexicale specifice unei limbi și principiile universale. Această autoare este cea care a impus tradiția "nominalistă" în studiul diacronic al ergativității. Franchetto (2007) analizează situația limbii amerindiene kuikuro, folosind teoria formulată de Alexiadou (2001) − situația din limbile ergative este similară cu cea a nominalizărilor din limbile acuzative − și cea propusă de Gildea (1998)85 − o analiză istorică a limbilor din familia cariban, în care ergativitatea morfosintactică este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se poate stabili o relație de corespondență. Faptul că noțiunea de tranzitivitate scalară este aplicabilă unor sisteme lingvistice diferite, deci și limbilor ergative, este susținut de studii rezervate acestei probleme. Hagège (1981: 67)64 arată că în comox lhaamen, limbă amerindiană, există două paradigme de conjugare obiectivă, însoțite de indici de tranzitivitate forte și de indici de tranzitivitate slabă. Kachru (1987: 224) analizează problema tranzitivității în hindi. Pentru definirea acestui concept potrivit cu realitățile limbii investigate, este nevoie de câteva trăsături sintactico-semantice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi vorbite în vestul Braziliei și în Peru. Vezi JARAWARA. ARAWAK Familie de limbi amerindiene din ramura ecuatorială, vorbite în America de Sud, Antile, pe cale de dispariție. Partiție foarte complicată. Scindarea subiectului intranzitiv. ARCHI Limbă caucaziană, vorbită în sudul Daghestanului, înrudită cu AVAR sau cu LAK. Circa 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă, fără pivot sintactic. ARMEANĂ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
foarte variată. CHAIBASA − Vezi KURMALI. CHAL − Vezi RUTUL. CHAMORRO Limbă din familia austroneziană, grupul filipinez, vorbită în Insulele Mariane și Guam. 60 000 de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu acord verbal de tip ergativ. CHAN − Vezi LAZ. CHIBCHA (CHIBCHAN) Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. CHINOOK Pidgin/limbă din mica familie chinookan, vorbită în Oregan. CHOCTAW Limbă austroneziană din familia muskogean, vorbită în SUA. Limbă cu partiție morfologică ergativ/acuzativ. CHOL Limbă din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în partea de nord-est a Munților Caucaz. DAGVA Limbă din familia DAGHESTANEZĂ, vorbită în Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
suplimentară de nominalizare. KOIARI Limbă papua, vorbită în Munții Koiari din Noua Guinee. 1 800 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Două sisteme de acord, unul de tip acuzativ, celălalt de tip (parțial) ergativ. KUIKÚRO (LAHATUÁ OTOMO/IPATSE OTOMO) Limbă amerindiană CARIB(AN), vorbită în trei sate din nordul statului brazilian Mato Grosso. 500−600 de vorbitori, dintre care peste 50 locuiesc în același sat cu vorbitori de ARAWAK și de TUPI, într-o societate multilingvă, așa cum este, de altfel, întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna un So, marcat și prin sufixul verbal, sufix identic cu sufixul care se referă la O din construcțiile tranzitive; (b) pentru cealaltă clasă se manifestă partiția timp−aspect. MAYAN (MAYA) Familie de limbi amerindiene din America Centrală (Mexic, Guatemala, Honduras): CHOL, CHORTI, MAYA, QUICHÉ, MAM(E), TZELTAL, TZOTZIL. 2 milioane de vorbitori. Caracteristici ergative puternice. Prezintă acord: un set de afixe verbale conține informații despre A, și alt set conține informații despre S și O.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ) și Georgia (BATS). Topică SOV și modificator-cap în structurile nemarcate. NASS-GITKSAN Grup de două limbi amerindiene (nass, 700 de vorbitori, și gitksan, 1000 de vorbitori) vorbite în Canada. La imperativ sunt tratate identic S și O. NAVAREZ ~ DE SUS; ~ DE JOS. Dialecte ale BASCEI. NDANI − Vezi DANI. NDJEBBANA Limbă australiană. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o tradiție scrisă. Limbă pro-drop, cu centru final și cu morfologie ergativă. A poartă cazul ergativ, iar S și O, cazul absolutiv. Predicatul se acordă cu argumentul în absolutiv, cu excepția verbelor care înseamnă 'a continua' și 'a începe'. TSIMSHIAN Limbă amerindiană vorbită SUA (Alaska) și Canada (Columbia britanică), aparținând grupului de limbi penutian. 10 000 de vorbitori. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: marcare ergativă în propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Povești fără țară, Madrid, 1957; Ultimul învins, pref. Vasile Posteucă, Cleveland, 1965; Cetăți sfărâmate, Hamilton (Canada), 1973; Sturm und Feuer, München, 1982. Ediții: Poeme din închisori, Madrid, 1970 (în colaborare cu Vasile Posteucă și Nicholas Dima). Traduceri: Tălmăciri din lirica amerindiană, introd. George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
societate de consum. Am făcut ca tinerii noștri să-și piardă mândria pentru moștenirea lor, aruncând ceea ce a adus omenirea acolo unde se află în prezent. Cred că mă refer mai mult la tinerii afro‑americani și la tinerii nativi amerindieni, în special. Culturile lor au avut o contribuție foarte mare și au o istorie impresionantă. Plantele medicinale m-au făcut să mă gândesc la insectele din natură. Și ele joacă un rol în lanțul trofic. Trebuie să încetăm folosirea pesticidelor
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
complexe de atingere a stării optime (Îngurgitarea de substanțe halucinogene, muzică și dansuri ritmate, starea de transă și viziuni mistice etc.). Actele de divinație pot implica un aparataj simbolic foarte complicat (ca În cazul riturilor anuale de divinație-vindecare din societățile amerindiene) sau unul extrem de banal (ca În cazul ghicitului În cafea). Ele pot fi asociate exclusiv cu unele momente calendaristice și complexe ceremoniale (ca În cazul actelor divinatorii din noaptea de Anul Nou specifice folclorului românesc: aflarea ursitului din obiectele ascunse
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]