725 matches
-
fascina atât de mult, Încât exercițiul devenise un adevărat cult, astfel că, aproape fără să-și dea seama cînd și cum, oglinda de pe hol se transformase Într-un altar. Nu lipseau nici sfeșnicele cu trei brațe, nici bețișoarele parfumate, nici amforele pline de petale și de vin, În care Noimann Își Înmuia cu grijă buricul degetelor pentru a și le trece peste față. „Orice ritual inițiatic”, Îi spuse odată, nu se știe de ce, Bikinski, „presupune pătrunderea Într-o Încăpere tăinuită: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Într-un mod atât de eficace de agricultură. Ar trebui să vă notați acest lucru și, cu obiceiul dumneavoastră de a lua totul În perspectivă istorică, să vedeți ce surprize de interpretare mai aveți când descoperiți, alături de săbii și topoare, amfore cu boabe de grâu carbonizat. O să mai credeți că e vorba doar de provizia de război a soldaților sau veți admite și ipoteza că o catastrofă i-a surprins În timp ce se ocupau cu recoltatul grâului? Lăsând deoparte reproșul meu constant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pictat în ulei Drumul Crucii și ușile de lemn, ca la mânăstirile noastre. Vitraliul a fost tot opera mea. Clopotul de bronz, care cântărea o tonă, fusese adus de la München... Pe afară - scările ca se lor vopsite în culori calde, amfore autentice. Aveam peluze, flori minunate mov și pini superbi. Vederea se deschidea spre mare. Era splendid. — Cine îngrijește acum acel loc? — Din Lipari n-au mai rămas decât amintirile, în sufletele noastre și ale prietenilor care se bucuraseră cu noi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pictat în ulei Drumul Crucii și ușile de lemn, ca la mânăstirile noastre. Vitraliul a fost tot opera mea. Clopotul de bronz, care cântărea o tonă, fusese adus de la München... Pe afară - scările ca se lor vopsite în culori calde, amfore autentice. Aveam peluze, flori minunate mov și pini superbi. Vederea se deschidea spre mare. Era splendid. — Cine îngrijește acum acel loc? — Din Lipari n-au mai rămas decât amintirile, în sufletele noastre și ale prietenilor care se bucuraseră cu noi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
erau naturale, de ghips sau de piatră... Se Întrezărea o naiadă Îmbrățișată cu un taur cu coada solzoasă de pește biblic uriaș, culcat În drumul unui torent care curgea din cochilia pe care un triton o ținea ca pe o amforă. „Aș vrea ca dumneavoastră să sesizați semnificația profundă a acestui lucru, care altminteri n-ar fi decât un banal joc hidraulic. De Caus știa bine că dacă se ia un vas, se umple cu apă și se Închide În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
că broscoi mai ești! rage Baronu’ și, râgâind, îi ordonă unui așchilopat să-l ajute cu maieul. Pe talia uriașă are înfășurată o bandă lată de pungi negre - să slăbească. Se crăcănează cât poate, pune brațele-n șolduri, ia poziția amfora - să-i iasă dorsalii. Unii, mai lingăi, strigă: ești mare, mă! ești cât Casa Poporului! Fericit, Baronu’ sloboade o bășină enormă cu care îi împrăștie pe uscații veniți să-și arate pătrățelele de pe abdomen. - Guzgan jegos mai ești, Baroane, pișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ca Domnul, pe care-l invocă, implicit sau explicit, necontenit, să-i remodeleze inima: Doamne, / remodelează-mi inima toată /(...) Ascultă mi cererea, / Cerescule Tată. Și ruga îi e ascultată, din moment ce făuritorul de petale îi dă înapoi inimă-soare, / inimă-stea, transformată în amforă albastră / frântă pe cruce, încât, după un lung periplu, în care se umple de măreția Creației, el însuși parte conștientă a ei, care se oferă celorlalți drumeți ca apă și se răstignește pe cruce, văzând în actul crucificării marele privilegiul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fereastră. Prima aventură Eva o avusese la șaisprezece ani. La optsprezece, avea experiență. A fost sedusă, iubită, înșelată, trecută din mână în mână. Pentru ea s-au tras focuri de armă, chiar se vorbea de o sinucidere. Cu siluetă de amforă vie care, din creștet până în vârful degetelor, unduia sub priviri, cu chip din rotunzimi desăvârșite și urechiușe lucrate în arabesc, cu frăgezimea pielii care trezea irezistibil pofta masculilor în uniformă, cum să nu se întâmple atâtea ? Târgul era mediocru iar
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
început să cercetez cu grijă biblioteca. Conținea cărți de muzică, psihiatrie, cele mai multe dintre ele fiind științifice. Erau de asemenea cărți de filozofie, de botanică, în franceză, germană și engleză. În vitrina bibliotecii, se aflau fotografii, obiecte de valoare, amfore, o narghilea minusculă. M-am uitat apoi la ceas. Era din bronz auriu și avea în centru o femeie goală. Orele nu erau înscrise cu cifre, iar secundarul mângâia ritmic sânii rotunzi ai doamnei care arăta foarte tânără, picantă chiar
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
spuse femeia care fusese aplecată și acum se îndrepta. — Mda, bine. Așteaptă, vin într-un minut. Se traseră deoparte și șușotiră. Amîndouă aveau păr arămiu, cu permanente identice. Greta era îmbrăcată într-o rochie strîmtă, care-i scotea în evidență amfora șoldurilor. Era închisă în față cu nasturi din care cutele îi înfășurau corpul ca liniile imaginare ale latitudinii. — Noapte bună, Greta, zise cea mărunțică. Noapte bună, băiete, și se depărtă. Cealaltă îl luă de braț. Nările îi fură izbite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sufletul când simte nostalgia trupului părăsit. 17. Vă rog să recapitulați aceste sumare date privitoare la disponibilitatea mea pentru o anumită „arheologie mediumnică“ din pricina căreia am avut neplăcerea de a fi citat într-un opuscul despre inscripții pe torți de amfore grecești ca descoperitor al unei ipotetice Apollonia, cetate greu de găsit, spun și eu ce se poate spune în momentele când micul idol își ia degetul de pe buze și nu mă interesează nici urnele funerare, nici ciocanele negre, nici falusurile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
în care ardeau flăcările curcubeului, încercai dinții pieptenilor înalți, scobiți în fildeș și tăișul lamelor flexibile, de Toledo. Darurile lui! Pun rămășag că n-ați văzut în viața voastră așa ceva! Zei mici de os, la care nu se închina nimeni, amfore ciudate de aramă, cutiuțe căptușite cu oglinzi, fructe de cactus, ploști de piele din care lichidul gâlgâia cald, trezit, ca apa din pântecele dromaderilor... Bătrânul oftă frecîndu-și ochii: ― Sosea cam pe vremea asta... Spre Crăciun. Și dintr-o dată, n-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă. Descoperirea altor numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.), toate ornamentate cu semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor lucruri semnificative ținutului vestic și nord pontic. Materialul arheologic constă în obiecte de factură tipic romano-bizantină: ceramică, vase de lut și de sticlă (frecvente în morminte), opaițe (cu o singură excepție, toate aparțin secolului IV), căni, vase pentru unguente, amfore, un urcior, fibule, centuri și catarame (ornament în formă de pește, secolul V), obiecte de podoabă din aur (pandantive, coliere, cercei simpli, secolul IV), din argint (cercei, secolul IV) și bronz (cercei, secolul V) tipice regiunilor pontice de nord-est; brățări
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
-V (dromosul la est, camera funerară la vest). Mormântul a fost profanat și distrus încă din antichitate. Pe podeaua camerei s-au descoperit două baze și trei fragmente de mici coloane de marmură. În interior, între alte obiecte (fragmente de amforă, pe unul fiind un început de inscripție greacă și semnul crucii; fragmente de sticlă; un mic vas de argint etc.), s-au descoperit patru monede de bronz: una de la Constantin cel Mare (306-337), două de la Constantius II (337-361) și o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
diferită de cea eretică din secolele V-VI, și, tot la Tomis, Paul Sirianul, hipodiacon. Concepția religioasă a populației din regiunea noastră poate fi ilustrată și prin invocațiile din formulele creștine întâlnite atât în inscripții, cât șipe alte obiecte, precum amforele, capacele de vase etc. Pe o arhitravă de la o bazilică din Tomis a fost scris în limba latină: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă. Pe o amforă descoperită la edificiul roman cu mozaic din Tomis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
atât în inscripții, cât șipe alte obiecte, precum amforele, capacele de vase etc. Pe o arhitravă de la o bazilică din Tomis a fost scris în limba latină: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă. Pe o amforă descoperită la edificiul roman cu mozaic din Tomis, întâlnim monogramul lui Cristos, iar pe alta, monograma Maicii Domnului. Adoptarea creștinismului are drept consecință schimbarea concepției despre viața de dincolo de moarte. Interesantă din acest punct de vedere este inscripția în limba
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
castrului, este de factură modestă și în stare de conservare precară. Ceramica reprezintă circa 80% din totalul lucrurilor recuperate (fragmente sau porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore și chiupuri). Platourile și fructierele bine reprezentate au fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Constanța) Cele mai vechi urme creștine la Sucidava, datează din secolul IV; dintre acestea menționăm o buză de albie de lut pe care găsim o cruce simplă interpunctată între brațe, imprimată în relief. Au mai fost descoperite și multe amfore de import sau de producție locală, precum și unele cruci pictate. Răspândirea creștinismului timpuriu în teritoriul dobrogean nu a reușit să oprească persistența urmelor vieții păgâne la Sucidava, manifestate cu precădere prin cultul cavalerului trac. Cu toate acestea, există anumite mărturii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inhumație; erau orientate spre V-E. Amintim și descoperirea în mormântul D a unei cărămizi pe care era trasată o cruce. Tot pentru secolul VI a fost datat și fragmentul unei lucerne cu ansa cruciformă; în partea superioară a unei amfore sub gâtul căreia sunt scrise cu vopsea două însemnări, de unde rezultă că acest vas a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe întreaga suprafață a cetății s-au mai descoperit printre altele și unele amfore care aveau niște formule epigrafice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în partea superioară a unei amfore sub gâtul căreia sunt scrise cu vopsea două însemnări, de unde rezultă că acest vas a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe întreaga suprafață a cetății s-au mai descoperit printre altele și unele amfore care aveau niște formule epigrafice creștine, dintre care amintim: 1) Maria a născut pe Isus; 2) Maica Domnului; 3) Lumina lui Dumnezeu; 4) Dumnezeu preastrălucitor etc. În afară de blocul marcat cu o cruce adâncită, descoperit în puțul unei fântâni secrete, s-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Dumnezeul Întrupat, și altul în dărâmăturile de la colțul de S-E al cetății, unde, pe brațul superior al crucii, întâlnim cuvântul Cristos. S-au descoperit numeroase catarame, decorate în mijlocul lor cu câte o cruce. Numeroase sunt cazurile când, pe amforele de producție locală, expresiile creștine și indicația capacității este făcută către un preot, care semnează la finele textului. 12.7. Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea) Poetul latin Ovidius (43 a.Chr.-17 p.Chr.) menționează în anul 15 p.Chr. existența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele simple cu groapă rectangulară, descoperite între 1987-1992, unele prezentau urme de sicriu, marcaje de una sau mai multe țigle, altele nici măcar atât. Absența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
m x 1,46 m) cu o scară cu trepte din blocuri de calcar, a cărei boltă de cărămizi s-a fragmentat. Se remarcă prezența unor elemente paleocreștine evidente precum: orientarea V-E a defuncților, obiectele de inventar (fragmente de amforă, de sticlă; un mic vas de argint etc.), motivele hagiografice, inscripțiile grecești simple sau cu monogramul lui Cristos pe o masă monolită de calcar cu două picioare, semnul crucii etc., prezența a 4 monede de bronz din secolul IV. 3
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cultul cavalerului trac (secolul IV). În acest caz, asistăm la sincretismul unor culte păgâne cu elementele prezenței paleocreștine din zona rurală, culte care au rezistat noii religii multă vreme; 2) prezența la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii (secolul IV); 3) existența la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a materialului ceramic; 4) descoperirea la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]