388 matches
-
Cauzele care înlătură răspunderea penală Articolul 152 Efectele amnistiei (1) Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită. Dacă intervine după condamnare, ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării. Amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie. ... (2) Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate. ... Articolul 153 Prescripția răspunderii penale (1) Prescripția înlătură răspunderea penală. ... (2) Prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul: ... a) infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, indiferent
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
sau printr-un act autentic notarial de către cel care lasă moștenirea. Fără o declarație expresă, nu constituie înlăturare a efectelor nedemnității legatul lăsat nedemnului după săvârșirea faptei care atrage nedemnitatea. (2) Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, grațiere sau prin prescripția executării pedepsei penale. ... Articolul 962 Vocația la moștenire Pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament. Titlul II Moștenirea
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273205_a_274534]
-
guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzând să-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice și americane, regele Mihai a renunțat în cele din urmă la opoziția sa față de guvernul comunist, încetând să-i mai ceară demisia. Nu i-a amnistiat pe Ion Antonescu sau pe liderii opoziției, victime ale proceselor politice comuniste, deoarece, potrivit unei interpretări, constituția îl împiedica să facă aceasta fără contrasemnătura ministrului comunist de justiție. Alte surse, precum memoriile mătușii regelui, principesa Ileana de Habsburg, citându-l
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
exodului. Milošević a negociat Înțelegerea Dayton în numele sârbilor bosniaci, punând capăt conflictului. În urmă înțelegerii și a sfârșitului războiului din Bosnia, Milošević a fost creditat de Vestici drept unul dintre stâlpii păcii din Balcani. Însă, Înțelegerea Dayton nu garanta și amnistia pentru crimele de război comise în timpul conflictului. În 1997 o rebeliune armata izbucnește în Kosovo împotriva stăpânirii sârbe. Armata separatistă de Eliberare din Kosovo (KLA) a început să lanseze atacuri împotriva forțelor sârbe și iugoslave, dar și asupra oficialilor sârbi
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
un alt preot care va deceda o săptămână mai târziu. Deși Villon va susține ulterior că a acționat în legitimă apărare, pentru a evita să fie prins și judecat a fugit din Paris, unde a revenit în anul următor, fiind amnistiat în ianuarie 1456 de către regele Carol al VII-lea. La sfârșitul aceluiași an, în ajunul Anului Nou este arestat, în urma unui denunț sub tortură, pentru participarea la jefuirea capelei colegiului Navara. Întemnițat la Châtelet, a evadat, părăsind din nou Parisul
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
a fugit și timp de 17 ani a trăit ascuns în beciuri și prin poduri până ce, la data de 13 februarie 1965, a fost descoperit de către organele de miliție. Dar cum între timp, cu un an în urmă, acesta fusese amnistiat prin decretul de grațiere colectivă, i s-a dat din nou Parohia Boroaia, trebuind să ia viața de la capăt, pe care a reînceput-o cu construcția bisericii din Boroaia. Cu binecuvântarea mitropolitului Iustin Moisescu, părintele Ioan Argatu a pus prima
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
anul 1945 Tribunalul Poporului din București l-a declarat criminal de război și l-a condamnat la moarte, degradare și pierderea drepturilor civice. Sentința i-a fost comutată la închisoare pe viață iar după un an, în 1956 a fost amnistiat și eliberat din închisoare. A fost arestat la 20 octombrie 1944 sub acuzarea de crime împotriva populației civile evreiești în 1941. Judecat și condamnat la moarte de Tribunalul Poporului, la 22 mai 1945, condamnarea la moarte i-a fost comutată
Constantin Trestioreanu () [Corola-website/Science/307505_a_308834]
-
în așezări din Munții Altai. Deportările din țările baltice (Lituania, Letonia și Estonia) și din regiunile anexate ale României (Basarabia și Bucovina de Nord) au avut loc în perioada mai-iunie 1941. În 1941, un mare număr de polonezi au fost amnistiați și nu au mai fost reținuți în așezările obligatorii, dar nu li s-a permis să se întoarcă în regiunile de frontieră. Aceste depotrtări i-a privit pe cetățenii sovietici membri ai unor etnii "inamice național". A fost vorba de
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
la închisoare pe viață, condamnare din care a ispășit 13 ani. A ispășit în temnițele grele din București, Râmnicu Sărat, Pitești, Jilava, Dej și Gherla, timp de 13 ani, din care doi ani și jumătate în izolare totală. A fost amnistiat la 4 august 1964. În primul său drum, direct din temniță, s-a dus la Mănăstirea Maria Radna. Timp de 41 de ani, statul comunist i-a interzis exercitarea funcției de episcop, astfel că a slujit până la pensionare la parohia
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
a fost examinat de profesorul Paolo Tassinari, iar la 23 noiembrie profesorul Ferdinando Zannetti a extras glonțul după metoda avansată de Nélaton. Garibaldi nu și-a mai revenit la capacitatea normală decât în august 1863. În octombrie, generalul a fost amnistiat împreună cu oamenii săi de către Victor-Emmanuel al II-lea la recomandarea lui Napoleon al III-lea, pentru a nu-l transforma în martir. Între timp, Garibaldi a susținut revolta polonezilor împotriva Imperiului Rus. În martie 1864, Garibaldi a plecat în Regatul
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
au fost executați sau au murit în închisorile comuniste iar aproximativ șase milioane de polonezi (cam o treime din populația țării) au fost clasificați ca „elemente criminale sau reacționare”, find supuși diferitelor abuzuri ale organelor statului. În 1956 au fost amnistiați și eliberați din pușcării aproximativ 35.000 de veterani AK. În regiunile rurale au mai supraviețuit un număr de veterani Armatei Teritoriale, care nu au dorit sau nu au mai fost capabili să se alăture comunităților locale, ei fiind cunoscuți
Armia Krajowa () [Corola-website/Science/311382_a_312711]
-
al Odesei. La 27 martie/9 aprilie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România. După 1945 este urmărit de regimul de "democrație populară" și la 1952 este condamnat la 10 ani de detenție, dar în anul 1955 a fost amnistiat. În 1968 a murit în circumstanțe misterioase (a căzut mort după ce a băut o ceașcă de cafea într-o cafenea). În prezent numele său îl poartă o stradă din sectorul Rîșcani din Chișinău.
Gherman Pântea () [Corola-website/Science/308953_a_310282]
-
aprecierile publice ale lui Ion Iliescu despre Sorin Roșca Stănescu sau posibilitatea susținerii politice viitoare a lui Ion Iliescu. Sergiu Nicolaescu, inițiatorul și președintele primei comisii și membru în ce-a de-a doua, a propus cu acest prilej o amnistie privind toate faptele care privesc revoluția română din 1989, ca un gest care ar da curaj oamenilor să vorbească. Ion Iliescu i-a răspuns explicîndu-i limitele constituționale ale puterilor președintelui, care poate face doar grațieri individuale, problema amnistiei putînd fi
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
mișcării de rezistență. Acțiunile militare violente au eliminat o bună parte a luptătorilor antisovietici din regiunea baltică. Mulți dintre „frații pădurii” care au supraviețuit luptelor, au depus armele atunci când, după moartea lui Stalin din 1953, autoritățile sovietice au oferit o amnistie tuturor celor care capitulau. În păduri a rămas un număr redus de guerile antisovietice, care au supraviețuit luptelor, nu au fost capturați și nu s-au predat. Prezența lor a fost semanlată chiar și în deceniul al nouălea, în anii
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
Cultură era controlată. Napoleon al III-lea înțelese că avea nevoie de Biserica Catolică și a luat-o drept aliat. Catolicii din Franța doreau însă eliminarea Statului Papal și unificarea Italiei. Din 1859 este adoptată o lege de amnistie, fiind amnistiați toți cei care s-au opus loviturii de stat din 1851. Napoleon consideră că Franța era pregătită pentru liberalizare. După 1860 a luat măsuri prin care întărea puterea legislativă. Deputații aveau în sfârșit drepturi de a elabora legi, de a
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
arhiepiscop. În anul 1922 este arestat ca urmare a rezistenței arătate la confiscarea odoarelor bisericești, fiind condamnat la opt ani de închisoare. S-a îmbolnăvit de tifos și a fost dus la un spital-închisoare. În anul 1923 a fost amnistiat și transportat la Moscova. Acolo este arestat din nou și trimis într-un lagăr din stepa Turkestanului (în apropiere de Krasnovodsk) pentru o perioadă de doi ani. În anul 1926 este eliberat din nou, dar este rearestat la scurt timp
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
și oamenii sai. Toți cei din cazul Pătrășcanu au fost condamnați, unii la moarte, alții la închisoare. Tătărescu n-a fost judecat sau condamnat și, totuși, a rămas în închisoare. Când a fost, mai târziu, eliberat, aproape concomitent au fost amnistiați de restul pedepsei și condamnații din “Procesul Pătrășcanu” . Cu două zile înainte de moartea sa, pe 18 martie 1957, la Spitalul Panduri, Gheorghe Tătărescu, i-a spus fiicei sale, Sanda Tătărescu-Negropontes: “ Cumplite vremi mi-a fost dat să trăiesc, copilule!”.
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
fermitatea atitudinii sale să lupte împotriva puterilor care înăbușiseră în Europa mișcarea democratică de la 1848. În acest context el publică la 30 august 1859 articolul "Protestation contre l'Amnistie" („Protest împotriva amnistiei”) în care el refuză (ca și Victor Hugo) amnistia acordată de Napoleon al III-lea exilaților politici. El scria: „"Nu sunt nici acuzat, nici condamnat, sunt un exilat. Nu recunosc nimănui dreptul să mă exileze și să mă cheme înapoi după bunul lui plac. [...] Nu mă pot preta la
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
Lupta sub comanda lui Soult în marea bătălie de la Toulouse. În timpul celor „o sută de zile”, Clauzel este comandant al "corpului de observație al Pirineilor Orientali", iar după Waterloo se autoexilează în Statele Unite, fiind ulterior condamnat la moarte în contumancie. Amnistiat în 1820, se reîntoarce în Franța iar în 1830 susține venirea pe tron a lui Ludovic-Filip. Acesta îl numește Mareșal în 1831 și guvernator al Algeriei în 1835. După o serie de bătălii câștigate, Clauzel eșuează în fața orașului Constantine și
Bertrand Clauzel () [Corola-website/Science/314160_a_315489]
-
perioada 1959-1964 a fost condamnat politic pentru convingerile sale pro-occidentale. În timpul detenției în lagărele de exterminare a cunoscut o serie de personalități ale intelectualității române, așa cum ar fi Alexandru Paleologu, academicianul Alexandru Zub, poetul Alexandru Ivasiuc, arhitectul Crașoveanu. A fost amnistiat prin decretul din primăvara anului 1964, impus de organismele internaționale ale Dreptului Omului și ONU.
Radu Bercea () [Corola-website/Science/314201_a_315530]
-
-lea trimite în tabăra rebelilor aflată la Nicomedia o solie a senatului compusă din Teodor Alopos, Constantin Lichudius și Mihail Psellos, promițându-i lui Isaac să-l adopte ca succesor și acordându-i titlul de caesar, iar celorlalți generali rebeli amnistie și importante avantaje. La 31 august 1057 după o acceptare formală a ofertelor imperiale de către rebeli, la Constantinopol izbucnește o răscoală populară împotriva împăratului, inițiată de partizanii lui Isaac I Comnenul și sprijinită în secret de patriarh, care îl proclamă
Mihail al VI-lea Bringas () [Corola-website/Science/314800_a_316129]
-
nici nu ar fi putut acuza pe ea și pe soțul ei de a fi îndepărtat pe arhiepiscop, toată lumea din sală a semnat proiectul de lege de îndepărtare a lui Gustav Trolle ca urmare a revoltei iar Christian a promis amnistie tuturor implicați în revoltă. "Avem dovezi", a adăugat ea, "documentul este aici." În acest sens, documentul cu semnăturile tuturor care au susținut îndepărtarea arhiepiscopul a fost adus înaintea regelui. Dar Christian a găsit o portiță de scăpare. Îndepărtarea unui episcop
Christina Gyllenstierna () [Corola-website/Science/332978_a_334307]
-
și completările ulterioare, Regulamentul de organizare a licitației. ---------- Art. VI a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 103 din 23 mai 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 24 mai 2016. Articolul VII Se amnistiază obligațiile de plată reprezentând amenzi civile stabilite prin hotărâri judecătorești rămase irevocabile/definitive ca urmare a neexecutării unor obligații de a emite titluri de despăgubire, în condițiile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 24 iunie 2015 (*actualizată*) privind modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Rom��nia, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, a art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, precum şi alte măsuri în domeniul restituirii proprietăţilor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272131_a_273460]
-
o poziție fără autoritate executivă în cadrul formațiunii, creată special pentru el. În 2009 a apărut într-o scenă a filmului Medalia de onoare. Prin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, când încă nu fusese ales președinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infracțiunile săvârșite care se încadrau la mai puțin de 3 ani pedeapsă. Astfel au scăpat de pușcărie toți cei care au bătut revoluționarii arestați. Ion Iliescu a grațiat și pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnați
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
de o așa numită "amnestie prezidențială" care are loc atunci când președintele și Adunarea Națională sunt alese din cadrul aceluiași partid politic. Aceasta este o lege ce autorizează președintele să desemneze anumiți indivizi, ce au comis anumite infracțiuni, cărora să le fie amnistiate pedepsele. Se consideră că astfel de legi permit reducerea suprapopulării închisorilor, dar totodată metoda este criticată deoarece se consideră că încurajează comiterea de infracțiuni rutiere înaintea perioadei alegerilor. Diferența dintre amnistie și pardon prezidențial este că prima elimină consecințele următoare
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]