4,270 matches
-
albastru-verzuie, iar în timp se depune un precipitat albastru (morfina). Determinarea cantitativă a componenților 1. Alcool: cel puțin 65.0%. 2. Determinarea morfinei Reactivi: 1. Hidroxid de calciu (R) 2. Cloroform (R) 3. Hidroxid de calciu-soluție (R) 4. Sulfat de amoniu (R) 5. Benzen (R) 6. Alcool (R) 7. Acid clorhidric 10 g/l 8. Nitrit de sodiu 10 g/l (R) 9. Amoniac 100 g/l (R) 10.Clorhidrat de morfină-soluție etalon, soluția B (R) Mod de lucru: 6 g
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
într-o altă pâlnie de separare și se spală de două ori cu câte 5 ml hidroxid de calciu-soluție care se adaugă la soluția apoasă din prima pâlnie de separare. In soluțiile apoase reunite se dizolvă 1 g sulfat de amoniu și se agită de două ori, timp de câte 5 minute, cu câte 15 ml benzen care se îndepărtează. Soluția apoasă se agită de trei ori, timp de câte 15 minute, cu un amestec de alcool și cloroform, folosind la
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
ca impuritate. • Identificarea componentelor. • Dozarea componentelor. CALCULE SI REZULTATE 1. Acid salicilic 2. Acid acetil salicilic Proprietăți: Comprimate de formă rotundă, cu suprafața plată, pe una din fețe cu inscripția 3/Mg, de culoare albă. Identificare Reactivi: 1. Clorură de amoniu 100 g/l (R) 2. Fosfat de disodiu 50 g/l (R) 3. Amoniac 100 g/l (R) 4. Clorură de mercur 100 g/l (R) 5. Acetat de cupru (II) 50 g/l (R) 6. Iod-iodurat 40 g/l
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
Mod de lucru: 0.500 g pulbere de comprimate se amestecă cu 40 - 50 ml apă, se încălzește ușor sub agitare și apoi se filtrează (soluția A). • 5 ml soluție A se tratează cu 2 ml soluție de clorură de amoniu, 1 ml soluție fosfat de disodiu și apoi cu amoniac până la reacție alcalină. Trebuie să se formeze un precipitat alb, cristalin (ionul de magneziu). • 5 ml soluție A se tratează cu 1 ml clorură de mercur (II) și se încălzește
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
ionilor metalici din soluție se poate face sub formă de hidroxizi metalici sau sub formă de sulfuri metalice. În analiza clasică se folosește mult precipitarea hidroxizilor metalici cu amoniac, în mediu bazic asigurat de folosirea soluțiilor tampon amoniac - clorură de amoniu. La o valoare a pH-ului de 6,5 - 7,0, în soluție fierbinte, se pot separa ionii Fe3+, Al3+, Cr3+ de ionii Mg2+, Ca2+, Sr2+ și Mn2+. În metoda precipitării acetaților bazici, precipitarea se execută în mediu tamponat de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unui agent chimic (de obicei un electrolit) numit peptizator. Dispersarea precipitatului sau gelului se face prin spălarea repetată a acestuia cu apă sau prin adăugarea unor cantități mici de soluții diluate de electroliți (acid clorhidric, citrat de sodiu, hidroxid de amoniu etc) la precipitatele bine spălate. Prin această metodă de dispersare chimică se obțin în special hidrosoluri ale sulfurilor și hidroxizilor. 2.3. Metode de purificare și analiză a solurilor Soluțiile coloidale obținute prin oricare dintre metodele descrise anterior conțin două
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electrolitici sau polielectroliți de asociație 2. neelectrolitici sau neionici. Polielectroliții de asociație pot fi la rândul lor: a) anionici: săpunuri (-COO-), sulfați acizi (-HSO4-), acizi sulfonici și esteri sulfonici (-SO3-) sau fosfați (-PO43sau =PO42-); b) cationici: derivații sărurilor cuaternare de amoniu (-NH3+), alte baze organice cu grupări dietilamino (-N(C2H5)2), chinolină etc.; c) amfionici: cu grupări: -N(R)COOH, -N-(CH2COOH)2 etc. Coloizii de asociație neionici au ca grupări active (hidrofile) radicalul (-OH) sau lanțul polietilenoxidic. Din această clasă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
uneori nici tensioactivi, sunt totuși utilizate într-un scop asemănător. Agenți cationici și amfoteri Agenții cationici sau săpunurile invertite, numite astfel pentru că gruparea lor lipofilă face parte dintr-un cation, având legat la extremitate un radical organic bazic (în special amoniu), reprezintă o clasă ulterior apărută de coloizi de asociație. Importanța acestor agenți a fost recunoscută după 1928 când s-a fabricat primul detergent cationic și mai ales după 1933 când au fost remarcate proprietățile lor bactericide și dezinfectante. Din această
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de asociație. Importanța acestor agenți a fost recunoscută după 1928 când s-a fabricat primul detergent cationic și mai ales după 1933 când au fost remarcate proprietățile lor bactericide și dezinfectante. Din această clasă fac parte aminele, sărurile cuaternare de amoniu (substituite cu catene hidrocarbonate) sau alți compuși cum sunt imidazolinele (compuși heterociclici cu doi atomi de azot), sărurile de sulfoniu etc. Dintre agenții amfoteri, care formează în anumite condiții ioni bipolari (amfioni), fac parte polipeptidele, produșii de degradare ai proteinelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. Sau în reacția ionului Mg2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH), când se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO2, săruri de amoniu și în exces de reactiv. Un alt ion care formează geluri prin reacții chimice este ionul silicat. Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de ioni cu grupări sulfonice și se culege apa dedurizată la ieșirea din coloană; se efectuează din nou reacțiile de identificare ale celor doi ioni pentru verificarea eficacității metodei. Reacțiile specifice ionilor magneziu și calciu Ionul magneziu (Mg2+) Clorura de amoniu se adaugă pentru a împiedica precipitarea ionului Mg2+ sub formă de Mg(OH)2, care apare la adăugarea hidroxidului de amoniu. Precipitarea Mg2+ este cantitativă: (NH4Cl + NH4OH = amestec tampon). Este reacția specifică folosită pentru recunoașterea Mg2+. Tehnica lucrării: 2 cm3
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ale celor doi ioni pentru verificarea eficacității metodei. Reacțiile specifice ionilor magneziu și calciu Ionul magneziu (Mg2+) Clorura de amoniu se adaugă pentru a împiedica precipitarea ionului Mg2+ sub formă de Mg(OH)2, care apare la adăugarea hidroxidului de amoniu. Precipitarea Mg2+ este cantitativă: (NH4Cl + NH4OH = amestec tampon). Este reacția specifică folosită pentru recunoașterea Mg2+. Tehnica lucrării: 2 cm3 soluție sare de magneziu se tratează cu câteva picături de NH4OH. Precipitatul format se dizolvă în NH4Cl ce se adaugă cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu picătura și prin continuă agitare. După dizolvarea completă a precipitatului, se adaugă Na2HPO4. Amestecul: Mg2+ + NH4OH + NH4Cl se numește mixtură magneziană. Reacția se poate executa microcristaloscopic, obținându-se cristale sub formă de stele strălucitoare. Ionul calciu (Ca2+) Oxalatul de amoniu, (NH4)2C2O4 precipită în soluții neutre sau acetice, oxalatul de calciu alb cristalin; precipitarea este cantitativă. Oxalatul de calciu este solubil în acizi minerali diluați și foarte greu solubil în acid acetic. Este reacția specifică a ionului Ca2+ și este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
etalonare înscriind pe ordonată valorile extincțiilor obținute, iar pe abscisă, concentrațiile corespunzătoare de NaNO2. Determinarea fotocolorimetrică a ionului fosfat Principiul metodei Metoda se bazează pe reacția de culoare ce are loc în mediu acid între ionul fosforic și molibdatul de amoniu, în prezența unui amestec reducător format din clorură stanoasă și acid ascorbic. Rezultă un complex de culoare albastră (MoO2·4MoO3)2·H3PO4·4H2O iar intensitatea colorației variază direct proporțional cu concentrația soluției. Se determină colorimetric această concentrație la lungimea de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrația soluției. Se determină colorimetric această concentrație la lungimea de undă de 650 nm. Soluția se folosește după 15 minute și se prepară pentru fiecare determinare. 2. Soluție molibdenică în acid sulfuric diluat Se cântăresc 16,67 g molibdat de amoniu (NH4)2MoO4·4H2O apoi se trec într-un pahar și se adaugă 200 ml apă distilată cu temperatura de 500C. Într-un balon cotat de 1000 ml se măsoară 500 ml apă distilată peste care se adaugă cu ajutorul unui cilindru
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un balon cotat de 1000 ml se măsoară 500 ml apă distilată peste care se adaugă cu ajutorul unui cilindru gradat 187,6 ml acid sulfuric concentrat (d=1,84 g/ml). După răcirea amestecului se adaugă soluția de molibdat de amoniu și se aduce la semn cu apă distilată. Această soluție se păstrează la întuneric și la rece, fiind stabilă în aceste condiții. 3. Soluție stoc de fosfat (1 mg P/ml) Se dizolvă 0,4394 g KH2PO4 p.a. în apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și la plantele superioare, produșii finali ai metabolismului azotului îi sunt alcalini [56], deci reducători [7]. Reducerea nu este însă prea avansată, ea nedecurgând nici măcar până la NH3 [56]. Dacă sursele de nitrat, nitrit și amoniac (sub formă de carbonat de amoniu) sunt tolerate bine de către alge [56], ureea, mai reducătoare prin grupele −NH2 pe care le posedă, le este nefavorabilă [56]. Plantele superioare însă, tolerează azotul numai în forme de oxidare superioare ca nitratul [57] sau compușii organici oxidați de azot
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
neînsemnat în aer nepoluat, apă, acizi neoxidanți dezaerați. Aliajele de cupru rezistă în majoritatea soluțiilor saline, a soluțiilor alcaline și a chimicalelor organice. Totuși, cuprul este susceptibil unui atac mai rapid în acizi oxidanți, săruri oxidante ale metalelor grele, sulf, amoniu și anumiți compuși al sulfului și amoniului. 1.3. Stare naturală In natură cuprul se găsește în stare nativă sub formă de combinații (în special ca sulfură) în diferite minerale, care sunt în majoritate polimetalice. Cuprul nativ s-a format
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
dezaerați. Aliajele de cupru rezistă în majoritatea soluțiilor saline, a soluțiilor alcaline și a chimicalelor organice. Totuși, cuprul este susceptibil unui atac mai rapid în acizi oxidanți, săruri oxidante ale metalelor grele, sulf, amoniu și anumiți compuși al sulfului și amoniului. 1.3. Stare naturală In natură cuprul se găsește în stare nativă sub formă de combinații (în special ca sulfură) în diferite minerale, care sunt în majoritate polimetalice. Cuprul nativ s-a format în decursul diferitelor procese geologice, prin reducerea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
azida de cupru CuNз, sub formă de precipitat roșu-brun, care are stabilitate redusă și se descompune cu explozie. Cu metalic se dizolvă in HNO3, in H2SO4 conc. la cald , în soluțiile cianurilor alcaline , în amoniac sau în soluțiile sărurilor de amoniu sau de fier trivalent. 1.6. Întrebuințări: Cuprul și aliajele sale se utilizează în numeroase aplicații, dintre care se menționează generic cele mai reprezentative: -în industria electrotehnică, cuprul electrolitic servește la confecționarea de cabluri electrice; -construcții, pentru utilizări ce solicită
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sărurilor cuprului divalent, deoarece în soluție se deplasează de la stânga la dreapta echilibrul ecuației. Datorită acestei deplasări în soluție apoasă, sărurile cuprului monovalent se formează întotdeauna în prezența reducătorilor. Prin dizolvarea combinațiilor greu solubile în exces de amoniac , săruri de amoniu, hidracizi, cianuri alcaline,amine organice ( piridina, piperidina,chinolina etc.) rezultă combinații complexe solubile care în majoritate sunt incolore.În combinațiile complexe, ionul de cupru monovalent poate avea numărul de coordinație 2, 3 și 4. Oxidul cuprului monovalent Cu2O se găsește
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în soluții concentrate de cloruri,bromuri sau tiosulfați alcalini cu formare de combinații complexe. Multe din proprietățile chimice ale monobromurii de cupru sunt analoge cu ale monoclorurii de cupru. Monobromura de cupru cu bromurile metalelor alcaline sau cu bromura de amoniu formează bromosăruri. Monoiodura de cupru CuI se întâlnește în natură ca mineral denumit marshită și poate fi obținută prin tratarea cuprului metalic cu iod (în stare de vapori sau în soluție), prin acțiunea acidului iodhidric asupra monoxidului de cupru sau
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în prezență de SO2 gazos. Combinația CuCN se prezintă sub formă de cristale clinorombice albe,care se topesc la 473°C, se descompun la încalzire puternică,sunt greu solubile în apă și se dizolvă în HCl,H2SO4, amoniac, săruri de amoniu,cianuri alcaline etc. Prin dizolvarea monoclorurii de cupru în soluțiile cianurilor metalelor alcaline se formează cianuri complexe. Acetatul cuprului monovalent CuCH3COO rezultă prin încalzirea acetatului de cupru divalent la 270°C și se prezintă sub formă de cristale aciculare albe
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de cupru divalent. Combinația CuO se prezintă sub formă de pulbere neagră de densitate 6,45g/cm3,are duritatea 3-4 în scara Mohs ,e greu solubilă în apă și se dizolvă în acizi concentrați la cald sau în iodură de amoniu ;este redusă la cupru metalic de hidrogen, carbon, monoxid de carbon, fier, aluminiu, siliciu,bor ,beriliu,magneziu,calciu ,sodiu, diferite hidrocarburi etc. La cald (în atmosferă oxidantă) monoxidul de cupru se dizolvă în sticlă, în emailuri etc. imprimându-le o
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
colorație albastră spre verde. Sticlele care conțin în compoziție cupru coloidal sunt colorate în roșu-purpuriu. Soluțiile fierbinți ale diclorurii de staniu,ale sărurilor de fier divalent si ale arseniților reacționează cu monoxidul de cupru . Sub acțiunea polisulfurilor alcaline sau de amoniu, monoxidul de cupru se transformă în monosulfura de cupru, CuS. Oxidul cuprului divalent servește în industria sticlei și a emailurilor ca pigment verde și la dozarea carbonului, a hidrogenului și a azotului din combinațiile organice. Hidroxidul cuprului divalent Cu(OH
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]