395 matches
-
Am notat peste 25 de titluri și ne-am bucurat că tema formează de pe acum și obiectul unui studiu sistematic și chiar o promițătoare teză de doctorat: Gulagul în conștiința românească, de Ruxandra Cesereanu. Autoarea propune și o tipologie: Cruciați, amorali și decăzuți. Riscul idealizării, al acceptării literaturizării inocente, involuntare sau programate, păcatul originar al acestor mărturii, neeliberate de complexul literar și fără nici o noțiune de autenticitate, singura care le salvează de fapt rămâne însă real. El ar trebui, pe cât posibil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu discreție, tocmai acest fenomen regretabil. Exacte și pătrunzătoare sunt, în esență, și observațiile lui Constantin Dumitrescu despre aparatul cultural al acestei culturi totalitare, a treia sa notă fundamentală. A fost o adevărată mașină a propagandei oficiale, depersonalizată, cinică și amorală. Un amestec de servilism și frazeologie, de complexe și iresponsabilitate, de insuficiență și vid intelectual au constituit trăsătura de bază. Am cunoscut-o cu toții. A fost expresia cea mai caracteristică a omului nou în cultură, instrumentul cel mai docil și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic (Cluj, Apostrof, 1995), pp. 5-6. 16 Iordan Chimet, Pavel Chihaia, Rezistența culturii românești, Asociația Mihai Eminescu, in: Luceafărul românesc (Montreal), 6, 61-62, ianuarie-februarie 1996. 17 Ruxandra Cesereanu, Schiț ă pentru Gulagul românesc. Cruciați, amorali și decăzuți, in: România literară, XXIX, 1, 10-16 ianuarie 1996; recent și amintirile lui Alexandru Zub, Despre rezistența spirituală anticomunistă, in: Memoria, 15, 1995, pp. 8-11; de consultat întreaga colecție a revistei. 18 Virgil Ardeleanu, Adevăruri inutile?, in: România liberă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
25 februarie 3 martie 1993; 9, 4-10 martie 1993; 10, 18-24 martie 1993. 1 22, 4, 1993, p. 10. 2 Corneliu Coposu, Dialoguri cu Vartan Arachelian (București, 1992), p. 19. 3 Am evocat ulterior această situație in: Convertirile unui talent amoral (Titlul original: De ce Pactul cu diavolul?, în legătură cu Petru Dumitriu), in: Cuvîntul, I (VI), 3 aprilie 1995. 4 Situația este scoasă ulterior, în mod independent, în evidență, și de H.-R. Patapievici: Orice ai face, nu există alternativă, în: Două măsuri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Revue des Etudes Sud-Est Europăennes, XXX, 3-4, 1992, pp. 209-216. 4 Timișoara, Helicon, 1993. 5 București, Humanitas, 1995. 6 22, 7 10, 1993; în acest volum, pp. 104-118. 7 România liberă, 19 august 1995. 8 Adrian Marino, Convertirile unui talent amoral (titlu originar: De ce Pactul cu diavolul?), in: Cuvîntul, I, (VI), 3, aprilie 1995. IV. O nouă cultură română 1. Rănile revoluției culturale, in: România literară, 23, 1, 6 ianuarie 1990. în acest sens și articolele: Speranțele culturii libere, in: Tribuna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
întâmplă cu ea, deliberează, ia decizii și acționează. Omul devine conștient de importanța naturii și încearcă să nu îi aducă prejudicii. Dar au asemenea acțiuni ale omului un caracter moral? • A urma natura în sens etic imitativ. Comportamentul naturii este amoral, doar comportamentele oamenilor sunt morale sau imorale. În acest sens, a urma comportamentul naturii nu duce la moralitate. Dar asta nu înseamnă că natura este rea. Naturalizarea moralei, ca posibil proiect filosofic, ar putea duce cel mult la o metaforă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
gândită astfel încât să poată oferi repere în judecarea scenariilor propuse, experimentate și exersate la nivel internațional de către teoreticieni, instituții și entități socio-economice. Cu toate acestea, admit că nu am fost echidistantă și că adesea a evidențiat poziționările care penalizează comportamentele amorale ale mediului de afaceri. Ca oi concluzie, subliniez faptul că filozofia afacerilor etice a devansat cadrul metafizic; activarea strategiilor responsabile social de către afaceri permite legitimarea lor socială și consolidarea reputației acestora, atât la nivel organizațional, cât și la nivel de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
realizat de profesorul Bakan în scenariul "Corporația, obsesia patologică pentru profit și putere". Folosind criteriile Organizației Mondiale a Sănătății și ale DSM-IV de diagnosticare a patologiei, el conchide că multinaționalele sunt personalități antisociale: "sunt interesate doar de ele însele, inerent amorale, insensibile și necinsite; își sapă breșe în standardele sociale și legale pentru a-și deschide calea; nu suferă de vinovăție, deși pot mima calități umane de empatie, grijă și altruism"18. Iar acest proces de manipulare de către corporatocrație prin îndatorare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
corecte și derapajele în acțiunile de selecție, în cele de remunerare sau declarațiile de misiune profund morale, postate pe site-urile și blogurile companiilor și onorate în mare măsură în locațiile de origine a companiilor și conduitele lor fără echivoc amorale din Ciad, Singapore sau Africa de Sud. Deși ironic, societatea civilă și legislația din țările dezvoltate economic iau atitudine și presează concernele să adopte nediscriminatoriu și voluntar standardele morale, să fie onest "glocals". Ca exemplu de ecologizare morală a afacerilor transnaționale poate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
din țările dezvoltate economic iau atitudine și presează concernele să adopte nediscriminatoriu și voluntar standardele morale, să fie onest "glocals". Ca exemplu de ecologizare morală a afacerilor transnaționale poate fi dat cazul J&J amendat de statul american pentru conduite amorale aplicate în vânzarea medicamentelor în România, Grecia și Polonia. RSC nu are un cadru precis definit (prin corp de legi), nici măsurători universal agreate, ci este un sistem de reprezentări colective referitor la filozofia morală a afacerii care trebuie să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
își permit să comercializeze produse mult sub standardele acceptabile în țări maturizate economic, să ofere servicii îndoielnice la prețuri care nu ar fi achiziționate nicicând în țările în care își au sediile decidenții afacerilor ș.a. Reacțiile societății civile față de conduitele amorale ale acestora (cazuri de corupție, de poluare a mediului, de comercializare a unor produse cu conținut dăunător sănătății oamenilor), limitate doar la articole de ziar și talk-show-uri, sunt neglijabile sau neglijate. În ceea ce privește datoria morală a antreprenorilor români de a se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
instituțiile internaționale guvernează politic lumea, iar societatea este setată pe valori consumatoriste. "Globalizarea" creată de acestea, pe lângă multiple beneficii a subminat fundamente, paradigme și idealuri sociale statuate illo tempore. Între statul, perceput ca inadecvat timpurilor, și companiile multinaționale, etichetate ca amorale și stimulatoare a darwinismului social, individul a simțit nevoia de a protesta social atunci când crede că îi sunt flagrant încălcate interesele. Clienți, furnizori, angajați, organizații ecologice etc., ca părți neimplicate voluntar în acorduri comerciale, dar participanți la crearea profitului părților
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
impredictibil (de ex. corupția din țările de pe continentul latino-american sau din fostele țări comuniste) ridică costurile de a face afaceri și grevează, în ultimă instanță, dezvoltarea economică a țării respective, a regiunii sau a continentului chiar (ex. Africa). Consecințele afacerilor amorale sunt resimțite deopotrivă și de către țările cu mediu economic solid reglementat. Falimentul unor companii mari (Enron, numeroase instituții bancare) a creat seisme transversale în viața socială, economică și politică a Americii și a întregii lumi și a repus în discuție
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
simbol al puterii, și de asemenea o marcă a recunoașterii și a excluderii. Prin urmare, atunci când flirtează, o fată tânără face să cadă acel zid de conveniențe care separă categoric purtările burgheze de purtările populare, considerate ca fiind vulgare și amorale. În mod straniu, flirtul nu evocă în niciun fel în spiritul contemporanilor practicile țărănești folclorice, evantaiul larg al apropierilor permise uneori în zonele rurale. Aceste rituri cât se poate de reale par să le rămână complet necunoscute orășenilor, care au
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și în terorism, iar În stare de asediu (Under Siege, 1992) ne prezintă cîteva figuri de renegați din armată și serviciile secrete angajați în efortul de a prelua un submarin nuclear american, în timp ce oficialitățile guvernamentale apar ca persoane duplicitare și amorale. Un asemenea film codifică o critică radicală a politicii externe a Statelor Unite și a guvernului și servesc ca poli opuși ai filmelor conservatoare. În tot cazul, ambele tipuri de filme operează cu același maniheism de benzi desenate. Capitolul 3 PLEDOARIE
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sexuală, la fel cum face și Sister Souljah și alte cîntărețe de rap. Mai mult. Sister Souljah, în mod stupid condamnată de Bill Clinton, le cere cu multă pasiune oamenilor ei să înceteze să mai adopte un comportament destructiv și amoral. În unul dintre cîntecele sale, "Nigga's Gotta", ea spune: Negrii continuă să moară, mamele continuă să plîngă Vă întreb de ce De ce nu deschidem ochii pentru că Negrii continuă să ucidă, să se-mbolnăvească, să se teamă Nu mai e mult
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întregul serial și care consideră identitatea postmodernă ca ambivalentă și dincolo de modelele de roluri tradițional categorisite drept "bun" și "rău". Căci adesea identitatea în cultura și societatea media este construită împotriva convențiilor și a moralității dominante; ca urmare, există ceva amoral sau amenințător din punct de vedere moral în aceste euri postmoderne, fluide, multiple, supuse unor schimbări rapide. Din această perspectivă, Crockett este un erou cu o natură ambivalentă, caracteristică pentru cultura americană: apare adesea neras, nu poartă niciodată cravată și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
numai cei puternici și capabili reușind să supraviețuiască și să prospere (capabili să-i exploateze pe alții și să corupă), în timp ce o masă numeroasă se zbate să supraviețuiască în universul violent al orașelor. Această imagine a unei societăți capitaliste total amorale se conturează în Simulations de Baudrillard, care descrie aici capitalul ca fiind "imoral și lipsit de scrupule", "esența sa" fiind constituită din "cruzime instantanee, ferocitate lipsită de sens, imoralitate funciară... nu este decît o întreprindere monstruoasă și fără principii, nimic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală, nod al unor deșirante și agresive pulsiuni contrarii, surse de fapt nu numai ale „viului tipologic”, dar și ale Viului, tout court! Doar la divinul Shakespeare, În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să le spunem astfel! -, dar m-a și apărat de unele boli de care suferă nu puțini contemporani ai mei, dotați cu reale și Înalte calități morale și profesionale: depresia, de exemplu, ca s-o cităm doar pe cea mai „amorală”. Depresia care este sursa Îmbogățirii multor companii farmaceutice, dar și sursa unor boli sau derapări secundare, cum ar fi scepticismul ca program sau forme diferite și adesea ascunse ale „prostituției morale”, forme observabile nu numai În dictaturi, dar și În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ar fi implementat trei: virtuozitatea, talentul și geniul. În baza lor s-ar constitui scuadrele de virtuoși plus genioși, pe genuri și specii literare. La treaba cu (i)moralitatea, încopitând încă o dată "Dicționarul" lui Zaciu, aș răspunde așa: Morali, imorali, amorali, dar s-o știm și noi, soro! Altfel, degeaba răsfoim lexiconul, unde toți răsar ca ibovnici ai formei, fani ai autonomiei esteticului, spirite dezincarnate, chiar de-au fost auxiliari zeloși ai diverselor Puteri Puturoase, simple persoane de sprijin ale Organelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
calitate, chiar înnobilată cât a lui Nelly Sachs), de parcă ar fi vorba de Herder, pe care îl lua până și Hoișie-Corbea, din rațiuni estetice, cu siguranță, că nu i-l vor fi dăruit din considerente etnice, nici pentru că figurează pe amorala listă a "persoanelor de sprijin" de la Casa Patrată a țâțoasei Ghițulica! Esteticul și imoralul, o pubelă de dânșii inventată? Nici nu merită problematizată afacerea. Un Nobel, belit prin 1930-1940-1950, fie și de Blaga, ar fi însemnat ceva: o încurajare, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Literatura sovietică ne învață să fim modești și pasionați slujitori ai poporului, ea ne învață să oglindim la un înalt nivel artistic viața nouă a poporului, ea ne învață, în sfârșit, să fim intransigenți față de rămășițele culturii și ideologiei burgheze amorale și putrede, împotriva marasmului și decadenței artei occidentale.“ („Literatura realismului socialist, prieten scump“, Glasul Roșu, 18 octombrie 1959) „Țara mea cu sufletul torid, Neclintită-n piatră, demnă pe pământ, Porțile vieții largi ți se deschid, Cu partidu-n frunte, mândră, eu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a eroilor lui Preda, Breban, Buzura (nu mai vorbesc de Paler), viața lui Abagiu e o suită de eșecuri, și acelea mediocre, fără pic de tragism. Personajele „care se respectă“ sînt etaloane morale, Daniel e cu totul și cu totul amoral : își descrie pînă și pe cei mai apropiați semeni, părinți, prieteni, iubite, nu cu mai multă empatie decît pe gîndacii de bucătărie din cunoscutul său tratat. În fine, sfidarea supremă a lite raturii este ignorarea totală, deliberată, a carac te
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
minciuna convingătoare (chiar dacă toată lumea știe că e vorba de un neadevăr) nu mai este pusă la zid, ci premiată și catalogată drept „campanie de succes“. Lucrurile sau încurcat și mai mult de când publicitatea trece drept artă. După cum știm, arta este amorală, dincolo de bine și de rău, de adevăr și de fals. Problema este, deci, a publicului needucat, care ia tel quel tot felul de metafore (așa cum făcea mama mea, care, după ce șia cumpărat prima dată Axion, încerca să desprindă în fâșii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]