595 matches
-
o carieră atât de îndelungată, și "sărbătoarea măgarului" erau celebrate de clerul inferior în incinta mănăstirilor, ale căror porți fuseseră deschise publicului larg. Nimic nu mai rămânea secret o dată ce se declanșau risus paschalis adică râsul de Paști, permițând rostirea din amvon a glumelor, zicătorilor și anecdotelor destinate relaxării după perioada de privațiuni și abstinență a postului sau risus natalis, râsul de Crăciun. Grație celui dintâi au apărut numeroase narațiuni parodice; cel de-al doilea generează cântece sau imnuri parodice, îmbinând cultul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin paginații hibride și prin litere aruncate în dezordine... Zia rul dă educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scri s fr umos și corect.” G.Călinescu era considerat: „un gazetar al că rui ziar era catedra!” Un fel de amvon de la înălțimea căruia se adresa cititorului, adăugăm noi. Iar despre rolul pe care îl dădea ziarului la care lucra, el scria la 8 decembrie 1948 în chiar articolul care se intitula „Rolul ziarului nostru””: „... Ziarul înfățișează un curs continuu neadmițând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Privește-ndelung, dar să nu vorbim. S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul. Timpul preface cuvintele în "morminte"; acestea închizând anxietăți, tristeți, "suferințe", reamintesc inexorabil trecerea. O linie tonală oraculară imprimă unei meditații despre destin un aer solemn, de amvon: "Sub bolțile-acestea, sub sfintele,/ e bine, tu să știi, să vorbim mai puțin/ și mai rar. Să nu ne jucăm cu mormintele..." (Domnițele). Până și "Marelui Orb" îi e "frică de cuvinte". Totuși instalarea în ne-vedere, în ne-cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a fi ortodox, sunt creștin și m-am săturat să văd cum niște popi sfîrtecă în continuare trupul Mîntuitorului. În calitate de creștin, vreau înapoi trupul Mîntuitorului, întreg. Cer prea mult? Nu cred, deoarece Biserica e un dar de la Dumnezeu, nu un amvon politic. Ce ați făcut cu darul lui Dumnezeu pentru oameni? Vi se pare poate că ați cîștigat ceva..., dar nu vă gîndiți la pierderi. Asta nu spuneți nimănui? Lăsați Cezarul cu ale lui și reveniți grabnic la Dumnezeu. Căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mai vechi acte de erezie (cosmpolitism ș.a.). Confidentul maestrului, tânărul S. Damian ce aderase pripit la utopia revoluției, va realiza treptat manipularea la care erau supuși condeierii și primejdia "schizoidiei" în cazul celor ce n-aveau puterea să demisioneze de la amvonul ideologic. Fapt e că în anul plecării din țară, 1976, S. Damian era deja "copt" în privința convertirii tacite, dovadă cărțile sale amintite în preambulul comentariului nostru, în ciuda scoriilor de estetică marxistă. Confesiunea autorului nu ocolește punctele nevralgice ale "acomodării" din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ci prin faptul că exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi<footnote Ibidem, p. 208. footnote>. Tot atunci a combătut pe eretici, îndeosebi pe anomei și pe iudeo-creștini, și s-a străduit pentru formarea morală a credincioșilor săi. Acum comentează, de pe amvon, Geneza, Evangheliile după Matei și Ioan și Scrisorile Sfântului Pavel. Stilul său este unul oratoric. Nu este făcut pentru a fi citit, ci pentru a fi zis. Marea majoritate a discursurilor Sfântului Ioan a fost prinsă din zbor de către tahigrafi
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Ioan abordează predica în plinătatea vârstei: se apropia atunci de 40 de ani. Avea deja în spate o experiență personală foarte bogată și o reputație de scriitor. Cu o abordare puțin rece și distantă cu străinii, el se schimbă odată cu amvonul. Acolo se arată aspru, cu o ardoare veselă. Amvonul era Taborul său. Acesta este programul său, aceasta este misiunea sa: să păstreze turma creștină și să adune oile rătăcite. Minunată muncă de preot, pe care el încearcă să o realizeze
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
de 40 de ani. Avea deja în spate o experiență personală foarte bogată și o reputație de scriitor. Cu o abordare puțin rece și distantă cu străinii, el se schimbă odată cu amvonul. Acolo se arată aspru, cu o ardoare veselă. Amvonul era Taborul său. Acesta este programul său, aceasta este misiunea sa: să păstreze turma creștină și să adune oile rătăcite. Minunată muncă de preot, pe care el încearcă să o realizeze după înclinația înnăscută. Căci, dacă vreodată s-a născut
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
de Dumnezeu și de oameni, este o totală conformare cu predica sa. El nu a rămas doar simplu teoretician sau analist al milosteniei, ci și practicantul ei prin excelență. Ideile frumoase despre milostenie, pe care el le promulga din înălțimea amvonului, erau cu exactitate transpuse în viață de Sfântul Vasile cel Mare. „Cum putea el să ceară ascultătorilor săi să facă fapte de milostenie, dacă n-ar fi fost el, în primul rând, trăitorul acestei virtuți, dacă ascultătorii săi n-ar
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
pe malurile Irisului, păstrând însă aceeași atitudine și de-a lungul episcopatului său pe când încerca să rezolve cele mai delicate probleme care tulburau Biserica”<footnote G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., pp. 125-126. footnote>. Prin faptele și cuvântările rostite fie de la amvon sau în particular, Sfântul Vasile a dus o luptă neobosită împotriva tuturor inegalităților sociale și a îndemnat pe creștini la milostenie. Milostenia este una dintre cele mai frumoase virtuți cu care s-au încununat mulți dintre sfinți și ea are
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ci prin faptul că exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi<footnote Ibidem, p. 208. footnote>. Tot atunci a combătut pe eretici, îndeosebi pe anomei și pe iudeo-creștini, și s-a străduit pentru formarea morală a credincioșilor săi. Acum comentează, de pe amvon, Geneza, Evangheliile după Matei și Ioan și Scrisorile Sfântului Pavel. Stilul său este unul oratoric. Nu este făcut pentru a fi citit, ci pentru a fi zis. Marea majoritate a discursurilor Sfântului Ioan a fost prinsă din zbor de către tahigrafi
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Ioan abordează predica în plinătatea vârstei: se apropia atunci de 40 de ani. Avea deja în spate o experiență personală foarte bogată și o reputație de scriitor. Cu o abordare puțin rece și distantă cu străinii, el se schimbă odată cu amvonul. Acolo se arată aspru, cu o ardoare veselă. Amvonul era Taborul său. Acesta este programul său, aceasta este misiunea sa: să păstreze turma creștină și să adune oile rătăcite. Minunată muncă de preot, pe care el încearcă să o realizeze
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
de 40 de ani. Avea deja în spate o experiență personală foarte bogată și o reputație de scriitor. Cu o abordare puțin rece și distantă cu străinii, el se schimbă odată cu amvonul. Acolo se arată aspru, cu o ardoare veselă. Amvonul era Taborul său. Acesta este programul său, aceasta este misiunea sa: să păstreze turma creștină și să adune oile rătăcite. Minunată muncă de preot, pe care el încearcă să o realizeze după înclinația înnăscută. Căci, dacă vreodată s-a născut
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Gonzáles, op. cît., p. 310-311.} Aur, nu întreaga Liturghie care poartă astăzi numele Sfanțului Vasile constituie opera personală a acestui Sfânt Părinte. De la el sau din epoca să provine numai partea cuprinsă între lecturile biblice (Apostol și Evanghelie) și rugăciunea amvonului, parte care reprezintă elementul originar, de provenința antiohiană (siriană) și capadociană în Liturghia noastră. Partea de la inceput (până la Apostol) și cea de la sfârșit, precum și unele cântări și rugăciuni din partea centrală a Liturghiilor Ortodoxe de astăzi (că imnul Unule-Născut, Sfinte Dumnezeule
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
celor 12 ani de preoție la Antiohia, Sfântul Ioan a desfășurat o prodigioasă activitate misionară și predicatorială. A combătut pe eretici, îndeosebi pe anomei și pe iudeo-creștini, și s-a străduit pentru formarea morală a credincioșilor săi. Acum comentează, de pe amvon, Geneza, Evangheliile după Matei și Ioan și Epistolele Sfântului Pavel. La moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului, în septembrie 397, Ioan a fost ales patriarh al Capitalei. Nu era însă ușor ca această alegere să se și concretizeze. Cel ce avea
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
nici o cruțare răul, ori din ce parte ar fi venit. Eutropiu stăruise pentru aducerea Sfântului Ioan la scaunul patriarhal al Constantinopolului și-l ajutase în lucrările sale de început. Dar Eutropiu era lacom și vicios. Sfântul Ioan îl critica de pe amvon. Eutropiu voise să suprime Bisericii dreptul de azil, Ioan însă i s-a opus. Când, în anul 399, acesta căzu în dizgrație și ceru azil Bisericii, Sfântul Ioan îl primi în Biserică și îl apără de poliția imperială care venise
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
decât două luni. Cu prilejul inaugurării unei statui a împărătesei în fața senatului și a Bisericii Sfânta Sofia, unde Sfântul Părinte săvârșea Sfânta Liturghie, s-au făcut serbări mari, cu muzică, dansuri și spectacole teatrale. Când Sfântul Ioan a protestat, de la amvon, împotriva zgomotului care deranja atmosfera de rugăciune din catedrală, adversarii săi au spus împărătesei că înaltul ierarh ar fi făcut remarci destul de acide, cu directă trimitere la casa regală. Fără să verifice autenticitatea acuzelor aduse, Eudoxia, la sfatul lui Teofil
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
marchiza păienjeniță/ luni solie mi-a trimis/ cavaleri cu zapis scris;/ marți,/ pilaștrii zăceau sparți;/ miercuri,/ eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon./ Prin tălmaci de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar:/ sunt un păcătos morar/ într-un crin lângă eden/ și-al fantasmelor polen/ macin, doamnă, din amor/ pentru-ocnașii din Alcor/ și-n cățuie iau uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
adecvat" reușește să pună în evidență "sarcasmul și mimica batjocoritoare a naratorului" din anume secvențe ale istorisirii. În ce-l privește, "scriitorul aude țara"; în povestire "se aude pulsul țării și al cetății de scaun". Dacă Antim "striga apocaliptic din amvon: "Doamne, mântuiaște-ne, că perim", la Neculce, prin suprasolicitare, "cuvântul pare să-și fi epuizat puterea de comunicare a dezastrului" și "vocea strident-exclamativă a naratorului se istovește". În dicția expresivă a Profesoarei, dramatismul pasajelor citate depășește cadrul narațiunii propriu-zise, reprezentat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prin sublinierea continuității dintre modul de argumentare retoric și alte modalități de argumentare rațională nu a fost suficientă pentru istoria retoricii care a urmat (de exemplu, Kant considera încă retorica o "artă a amăgirii", nerecomandată nici pentru barou, nici pentru amvon, și în nici un caz pentru discursul de tip filosofic, deoarece tinde să câștige din start acceptul interlocutorilor, fără a le lăsa timpul suficient pentru analiza rațională a subiectului propus). Astfel, retorica a fost de cele mai multe ori redusă fie la funcția
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și pentru a protesta împotriva restricțiilor impuse de englezi față de emigrarea evreilor în Palestina. În sală se afla și unul din viitorii mari criminali comuniști ai României, Gheorghe Gheorghiu-Dej care, fără să fie invitat de cineva, s-a urcat la amvonul destinat rabinilor și i-a gratulat pe evreii din sală cu apelativul „dragi tovarăși evrei pe drumul democrației românești”. În treacăt, a amintit că va lua ființă o „organizație evreiască reprezentativă”. Zis în Templul Coral și făcut prin cine știe ce cârciumi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în cele două spații a devenit o preocupare atât pentru mediile ecleziale, cât și pentru mediile de comunicare. Asistăm astăzi, (la peste douăzeci de ani de când în România s-a reinstalat libertatea cuvântului), la o necesitate a comunicării spirituale din amvon, dublată de necesitatea comunicării prin diferite alte mijloace. Vechile Epistole, ca mijloace de propovăduire, sunt astăzi continuate de televiziune, de presa audio și de cea scrisă, însă toate acestea au tendința de a fi înglobate de internet, ca mijloc de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
anunța inaugurarea emisiunilor postului de radio "Renașterea", scria: În contextul nou de după 1989, Biserica se găsește în situația și în posibilitatea de a-și lărgi sfera misiunii, concretul acestei posibilități constând în ieșirea cuvântului Evangheliei din biserici, coborârea lui din amvoane și propagarea lui și pe calea undelor". Printre primele cuvinte emise în eter la inaugurarea postului de radio "Renașterea" al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, în anul 1999, au fost și cele rostite de vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Arhiepiscop
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
decât cu prețul contradicției, trebuie să fie gândit atunci ca etern și necesar. Dezvoltată cu coerență și rigoare, această luare de poziție a început se contureze din ce în ce mai clar prin ceea ce era, cu alte cuvinte ca o ontologie "neoparmenidiană", care, din pricina amvonului de la care era profesată și a personalității celui care o profesa, nu a putut să nu provoace mai întâi stupoare, apoi scandal și pe urmă anatemă. Aceasta a fost condamnată în mod oficial de Congregația pentru doctrina credinței ca speculație
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mulți credincioși trebuiau să-și ducă biletele membrale conform procesului verbal din data de 1 ianuarie 1969. În interviu Leric Gheorghe amintește faptul că fratele diacon se impunea în biserică pentru respectarea “reglementării” din 1954. Impunerea consta din anunțarea de la amvon la sfârșitul serviciilor de dimineața că după-masa nu se deschide clădirea bisericii dar biserica dorea să se bucure și în serviciile de după-masa. Gaga Gheorghe și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că Ioan Leric ia cuvântul la studiu biblic, în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]