1,733,188 matches
-
fost primul stat al comunității internaționale care a recunoscut independența fostei republici sovietice - n.n.) și o șansă ratată de a dezavua pactul prin care soarta acesteia fusese decisă în august 1939. Prezenta Armatei Roșii pe teritoriul Moldovei era la începutul anilor '90, în opinia regelui de, o dovadă incontestabila a unei situații grave, a unui îngheț geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
firească între granițele Comunității Europene, în contradicție cu modelul românesc; Mihai I concluziona că o eventuală unire nu poate veni decât din interiorul țării 21. Sintagma "Două Românii" este exclusă de către Regele Mihai din discuție. Acesta nu concepea, la începutul anilor '90, existentă a două state românești de o parte și de alta a Prutului. Regele vedea, în acei ani, o problemă colosală în atitudinea guvernanților, care gestionau "dosarul Basarabia", atât în relația cu noul stat creat, cât și cu Occidentul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
veni decât din interiorul țării 21. Sintagma "Două Românii" este exclusă de către Regele Mihai din discuție. Acesta nu concepea, la începutul anilor '90, existentă a două state românești de o parte și de alta a Prutului. Regele vedea, în acei ani, o problemă colosală în atitudinea guvernanților, care gestionau "dosarul Basarabia", atât în relația cu noul stat creat, cât și cu Occidentul, o problemă morală, gravă, care ținea de identitatea națională și de parcursul european al României: "Și până când la București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
european. Actul de la 23 august 1944 a rămas punctul strategic, de cotitură, în raportarea elitelor românești la cel de-al Doilea Război Mondial și asupra modului în care istoricii au ajuns să evalueze parcursul României din perioada 1938-1947. După ultimii ani de domnie dezastruoasă a regelui Carol al II-lea, România a iesit din familia europeană. Suspendarea Constituției de la 1923, desființarea Parlamentului și a partidelor politice, folosirea asasinatului politic pentru controlul și îndepărtarea adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dictatorul Antonescu a avut valente istorice, politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a fost provocat de neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a fost provocat de neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea implicații importante în politica externă și acest fenomen era în consonanta cu atitudinea lui Nicolae Ceaușescu atât față de Est, cât și față de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a Vestului în raport cu acordurile stabilite în urmă conferințelor de pace postbelice dar și în privința atitudinilor generale de dupa 1944 și, mai ales, după 1947. Acuzațiile și consternarea regelui de la începutul anilor '90 privesc dublul standard al Occidentului, atunci când vine vorba de compararea regimurilor politice: Dar când este vorba despre atrocitățile comise de comuniști, atunci Occidentul închide ochii, spune "să lăsăm lucrurile să meargă încet" și așa mai departe. Chiar și acum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia, plecând de la un asemenea exemplu, că tendința istoric-politică din acei ani a fost să reconstruiască mitul victimizării românilor în cel de-al Doilea Război Mondial pentru generațiile de dupa 198932. Astfel, în contrast cu Mihai I, mareșalul Antonescu era prezentat că un salvator care se luptase pentru binele țării, atât cu Estul, cât și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic. Congresul Statelor Unite ale Americii a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat de rege cu 50 de ani în urmă. Monitorul Oficial al Congresului a publicat în deschiderea să decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către SUA33. Mai mult, istoricul Ivor Porter 34 a relatat că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și propagarea memoriala a acestuia în politica de dupa 1989 este o temă simbolică esențială în înțelegerea importanței decriptării relației autorități-rege/Est-Vest și a orientării oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu cu sprijinul clasei politice, a avut rolul de a politiză o dezbatere istorică și de a o transforma într-o armă împotriva regelui și a unui demers identitar de recunoaștere a erorilor și ororilor istoriei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1991, pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 14. 5 Comitetul Național Român a fost un organism de coordonare și înlesnire a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fost ocupată de sovietici" - a fost blocat de Ana Pauker, în calitatea sa de ministru de Externe. Cea mai intensă activitate a fost aceea din timpul președinției fostului premier Nicolae Rădescu și a lui Constantin Vișoianu. În a doua parte anilor `60, CNR își va înceta activitatea în primul rând din cauza implicării Securității. (Cf. Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 118-119; pentru detalii legate de tentativa de reorganizare a CNR, vezi Armând Goșu, "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio", ed. cît., pp. 210-219; Roger Griffin, "A monarch for all seasons", în Ibidem, pp. 110-119. 26 Nicolae-Șerban Tanașoca, "La aniversarea Regelui", în Ibidem, pp. 202-209. 27 Arthur Gould
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004, pp. 569-570 ș.a. 28 Liviu Vălenaș, op. cît., p. 46. 29 Ibidem, pp. 52-53. 30 Vezi în acest sens, spre exemplu, "Mesaj adresat de regele Mihai Țării, cu ocazia împlinirii a 46 de ani de la actul de la 23 august 1944", în Liviu Vălenaș, op.cit, pp. 302-308. 31 Ibidem. 32 Maria Bucur, Heroes and Victims: Remembering War în Twentieth-Century România, Indiană University Press, Bloomington, 2009, pp. 232-234. 33 Vezi facsimilul în Andrei Bădin, "Congresul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Liberă, Serie nouă - nr. 1357, 12 septembrie 1994, p. 3. 34 Ivor Porter, "Un mare dar de la Dumnezeu" în Principele Radu al României (ed.), op. cît., pp. 132-141. Bibliografie "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990. BUCUR, Maria, Heroes and Victims: Remembering War în Twentieth-Century România, Indiană University Press, Bloomington, 2009. CIOBANU, Mircea, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992. CIOBANU, Mircea, Regele Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995. MURARU, Alexandru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Științe Politice, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, tom IV, anul V (2009). MURARU, Alexandru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015 RADU, Principe al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale unui proces de transformare a modului în care se face politică și în care arăta politică românească. Este o etapă dureroasă, accelerată de niște evenimente tragice, dar în cadrul unui proces la care ne-am angajat în urmă cu un an. Clasa politică va trebui să înțeleagă că nu are altă soluție decât să se ridice la înălțimea așteptărilor firești ale oamenilor și să răspundă unei realități. Această realitate este că societatea românească s-a schimbat. Cetățenii noștri vor lucruri foarte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al statelor vecine - Republică Moldova și Ucraina - în calea lor spre Europa. Sperăm că toți cetățenii Moldovei să vadă la rândul lor în România un partener de încredere, loial și de lungă durată. Cum ați caracteriza foarte pe scurt primul an de mandat? A fost un an dificil, cu multe provocări, cu o dinamică destul de complicată și în plan intern și în plan extern. Prima promisiune pe care am făcut-o în campanie a fost un alt fel de a face
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ucraina - în calea lor spre Europa. Sperăm că toți cetățenii Moldovei să vadă la rândul lor în România un partener de încredere, loial și de lungă durată. Cum ați caracteriza foarte pe scurt primul an de mandat? A fost un an dificil, cu multe provocări, cu o dinamică destul de complicată și în plan intern și în plan extern. Prima promisiune pe care am făcut-o în campanie a fost un alt fel de a face politică: fără scandal, cu seriozitate și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ci dialog și colaborare instituțională corectă. Sunt apoi o serie de alte proiecte care au fost duse la bun sfârșit și a caror adoptare nu era neapărat predictibilă, ținând cont de opiniile diferite din mediul politic dar și de experiență anilor trecuți, marcați de conflicte și de absență dialogului chiar și în probleme fundamentale pentru România. Avem o nouă Strategie Națională de Apărare, care a fost adoptată în termen de 6 luni, avem o nouă legislație electorală și o lege a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru România. Avem o nouă Strategie Națională de Apărare, care a fost adoptată în termen de 6 luni, avem o nouă legislație electorală și o lege a votului prin corespondență. Sunt angajamente pe care le-am asumat la începutul acestui an și care s-au realizat. Aș menționa totodată consolidarea statului de drept și faptul că în această perioadă lupta împotriva corupției a continuat, România devenind din acest punct de vedere un model în regiune. Fără îndoială, mai sunt multe de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lucrurile s-au mișcat și că procesul de reformare profundă a modului în care arăta politică românească intra pe o traiectorie ireversibilă. Interviu realizat de Sabin DRĂGULIN & Luminița KOHALMI VARIA The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture Bogdan TEODORESCU Dan SULTĂNESCU Abstract. For România, the 90's have been the decade of transition to a democratic political system (with everything it implies: more parties, free elections, the separation of powers, rights
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
without impact. Political România hâș been active only în election years, which is why the profile of stimulated civic participation is extremely fragile. Keywords: public communication, civic culture, civic participation, Romanian elections, Romanian history, electoral campaign. Introduction În search of an explanatory paradigm about the construction of the democratic Romanian society after 1989, we want to offer an alternative explanation, different from those who usually puț forth arguments related to political or economic power. The alternative vision that we propose refers
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stimulated civic participation is extremely fragile. Keywords: public communication, civic culture, civic participation, Romanian elections, Romanian history, electoral campaign. Introduction În search of an explanatory paradigm about the construction of the democratic Romanian society after 1989, we want to offer an alternative explanation, different from those who usually puț forth arguments related to political or economic power. The alternative vision that we propose refers to a feature of the Romanian participatory culture developed în this first post-89 democratic quarter century, respectively
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]