490 matches
-
cu articol hotărît (pasagera, conducătorul auto) care trimite la cabrioletul introdus în titlu și la începutul articolului se explică prin aceea că prezența unui șofer și a unei pasagere este inferabilă pe baza cunoștințelor lexicale. În acest caz vorbim de anaforă asociativă. 1.2. Anafore pronominale 3 Elementele subliniate din T4 (litere majuscule și cu bold) ne permit să observăm modul în care continuitatea referențială a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
conducătorul auto) care trimite la cabrioletul introdus în titlu și la începutul articolului se explică prin aceea că prezența unui șofer și a unei pasagere este inferabilă pe baza cunoștințelor lexicale. În acest caz vorbim de anaforă asociativă. 1.2. Anafore pronominale 3 Elementele subliniate din T4 (litere majuscule și cu bold) ne permit să observăm modul în care continuitatea referențială a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lexicale. În acest caz vorbim de anaforă asociativă. 1.2. Anafore pronominale 3 Elementele subliniate din T4 (litere majuscule și cu bold) ne permit să observăm modul în care continuitatea referențială a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL AHILE, ei ÎL tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi ÎL azvîrliră. În schimb, pronumele ei, lipsit de referent textual, trebuie reconstruit prin inferență pe baza cunoștințelor enciclopedice
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Continuitatea referențială este asigurată prin diviziunea explicită a unei hiperteme trei tineri în două grupuri anaforice: unul, victima, care primește un nume propriu (Janinetti) reluat la sfîrșit prin pronumele îl; ceilalți doi, desemnați deasemeni prin pronumele ei, rămîn anonimi 4. Anafora pronominală poate fi eventual ușor imprecisă, ca în acest anunț al unui articol care va urma, aflat pe prima pagină a unui cotidian: T26 VOCEA MARIEI CALLAS A TĂCUT ACUM DOUĂZECI DE ANI [Ea] era adorată sau detestată. Tehniciană desăvîrșită
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
N2 (mit al artei vocale). Rolul pe care-l joacă determinanții posesivi în continuitatea referențială este adeseori neglijat 6. În T26, sintagmele nominale Fragilitatea EI sau în T5 mama LUI, păturica și ursulețul LUI sînt atașate anaforic de mica victimă. Anafora pronominală este, prin definiție, fidelă, căci ea nu indică în general nici o nouă proprietate a obiectului. Totuși, reluînd un substantiv propriu sau un prenume precum Gabi, pronumele el sau ea precizează sexul persoanei sau personajului. M.-E. Conte a mers
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de vedere, de atitudinile și sentimentele locutorului, pe care interpretul, la rîndul său, le poate infera din forma anaforică. Altfel spus, pronumele anaforice nu sînt doar niște semnale de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru a semnala punctul de vedere al personajului asupra obiectului discursului său: T27 Elle est fort gentille! se disait-il; elle est fort gentille, cette femme de médecin! De belles dents, des yeux noirs, le pied coquet
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
impersonală, en de ea). Așa cum comentează M.-E. Conte (1990:222): Este evident că nu genul natural, nici genul gramatical sînt cele care determină lanțul anaforic, ci atitudinea afectivă a protagonistului, așa cum o închipuie distanța ironică a naratorului. 1.3. Anafore definite Anafora definită apare în general în înlănțuiri de tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de ea). Așa cum comentează M.-E. Conte (1990:222): Este evident că nu genul natural, nici genul gramatical sînt cele care determină lanțul anaforic, ci atitudinea afectivă a protagonistului, așa cum o închipuie distanța ironică a naratorului. 1.3. Anafore definite Anafora definită apare în general în înlănțuiri de tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Anafore definite Anafora definită apare în general în înlănțuiri de tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă în acest tip de cazuri și de anaforă definită infidelă atunci cînd trecem de la un termen hiponim la un hiperonim: un băiețel [1] reluat de copilul [2]. În modul clasic de înlănțuire a enunțurilor, un obiect al discursului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tipul: introducerea unui referent sub formă nedefinită (cu articol nehotărît), apoi reluarea lexicală identică: Un bebeluș [1] < Bebelușul [2], sau aproape identică: un băiețel [1] < băiețelul [2]. Putem vorbi de anaforă definită fidelă în acest tip de cazuri și de anaforă definită infidelă atunci cînd trecem de la un termen hiponim la un hiperonim: un băiețel [1] reluat de copilul [2]. În modul clasic de înlănțuire a enunțurilor, un obiect al discursului este mai întîi introdus [1], apoi luat ca temă-topic într-
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întîi introdus [1], apoi luat ca temă-topic într-un enunț ulterior [2]. Așa se întîmplă în T5 cu mama victimei. Introdusă la începutul textului ca mama lui, putem avea o reluare de tipul mama fără să trebuiască să vorbim de anaforă asociativă (asocierea copil-mamă reiese de fapt din text). Principiul atribuirii progresive de referenți este foarte frecvent în proza narativă. De exemplu, în acest fragment din Parfumul lui Süskind: T28 Tocmai se gîndea să părăsească plictisitoarea serbare, pentru a se întoarce
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-UL din AdormitUL din vîlcea, desemnează nu atît personajul despre care va fi vorba, cît poemul însuși. Modul de funcționare peritextuală a titlului introduce un alt uz și reglaj al limbii care atenuează, ba chiar anulează, impresia de agramaticalitate. În loc de anaforă, avem un caz exemplar de cataforă care trimite totuși mai mult la poemul care urmează decît la personajul soldatului mort despre care este vorba în continuare. La fel se întîmplă și cu cataforele textelor narative ficționale. Se întîmplă destul de des
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cunoască identitatea obiectului discursului (Bégueli 1988: 38-39). El nu percepe acest tip de cataforă ca pe o eroare de gestiune a progresiei informației narative 11. Aici este vorba de un aspect codat generic al construcției progresive a reprezentării discursive (Rd). Anafora definită este posibilă atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt foarte mici.", folosirea anaforei definite este posibilă prin asocierea enciclopedică: un apartament cuprinde în general o bucătărie și un hol. În acest caz vorbim de o anaforă asociativă (Kleiber 2001). În faptul divers T12, asupra căruia vom reveni mai tîrziu, sintagma nominală care îndeplinește
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt foarte mici.", folosirea anaforei definite este posibilă prin asocierea enciclopedică: un apartament cuprinde în general o bucătărie și un hol. În acest caz vorbim de o anaforă asociativă (Kleiber 2001). În faptul divers T12, asupra căruia vom reveni mai tîrziu, sintagma nominală care îndeplinește funcția de concluzie a textului, "marchiză", este definită numai pentru faptul că este inferabilă prin asocierea cu "gară". Dicționarele de limbă o confirmă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sintagma nominală care îndeplinește funcția de concluzie a textului, "marchiză", este definită numai pentru faptul că este inferabilă prin asocierea cu "gară". Dicționarele de limbă o confirmă: "Marchizele unei gări [...], sticlărie care adăpostește peroanele, căile" (Le Robert)12. 1.4. Anafore demonstrative Modul de funcționare a anaforei definite și a anaforei demonstrative este departe de a fi identic. (Corblin 1987, Marandin 1986). De fapt, este vorba de două posibilități concurente generatoare de efecte de sens specifice. Astfel, în partea a doua
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
concluzie a textului, "marchiză", este definită numai pentru faptul că este inferabilă prin asocierea cu "gară". Dicționarele de limbă o confirmă: "Marchizele unei gări [...], sticlărie care adăpostește peroanele, căile" (Le Robert)12. 1.4. Anafore demonstrative Modul de funcționare a anaforei definite și a anaforei demonstrative este departe de a fi identic. (Corblin 1987, Marandin 1986). De fapt, este vorba de două posibilități concurente generatoare de efecte de sens specifice. Astfel, în partea a doua a lui T28, anafora demostrativă se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este definită numai pentru faptul că este inferabilă prin asocierea cu "gară". Dicționarele de limbă o confirmă: "Marchizele unei gări [...], sticlărie care adăpostește peroanele, căile" (Le Robert)12. 1.4. Anafore demonstrative Modul de funcționare a anaforei definite și a anaforei demonstrative este departe de a fi identic. (Corblin 1987, Marandin 1986). De fapt, este vorba de două posibilități concurente generatoare de efecte de sens specifice. Astfel, în partea a doua a lui T28, anafora demostrativă se situează în punctul strategic
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
funcționare a anaforei definite și a anaforei demonstrative este departe de a fi identic. (Corblin 1987, Marandin 1986). De fapt, este vorba de două posibilități concurente generatoare de efecte de sens specifice. Astfel, în partea a doua a lui T28, anafora demostrativă se situează în punctul strategic al ezitării asupra naturii parfumului și în momentul descoperirii unicității sale: T28 (urmare) [...] Aici se opri, se adună și mirosi. Îl prinsese. Nu-l mai lăsă. ParfumUL se întindea ca o panglică pe Rue
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parfum, de nedescris, de neordonat în nici un chip, nici nu s-ar fi cuvenit de fapt să existe. Și totuși [Ø] se afla acolo, cu o naturalețe cum nu se poate mai minunată. (Ed. cit., pp 49-50) După cele patru anafore demonstrative, odată ce parfumul excepțional a fost identificat ca atare, anafora pronominală apare din nou, dar ea trimite la un obiect de discurs al cărui caracter cu totul aparte tocmai a fost descris. Anafora demostrativă semnalează, desigur identificarea, punerea în raport cu un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
s-ar fi cuvenit de fapt să existe. Și totuși [Ø] se afla acolo, cu o naturalețe cum nu se poate mai minunată. (Ed. cit., pp 49-50) După cele patru anafore demonstrative, odată ce parfumul excepțional a fost identificat ca atare, anafora pronominală apare din nou, dar ea trimite la un obiect de discurs al cărui caracter cu totul aparte tocmai a fost descris. Anafora demostrativă semnalează, desigur identificarea, punerea în raport cu un segment introdus mai înainte în memorie, dar procedează printr-o
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ed. cit., pp 49-50) După cele patru anafore demonstrative, odată ce parfumul excepțional a fost identificat ca atare, anafora pronominală apare din nou, dar ea trimite la un obiect de discurs al cărui caracter cu totul aparte tocmai a fost descris. Anafora demostrativă semnalează, desigur identificarea, punerea în raport cu un segment introdus mai înainte în memorie, dar procedează printr-o reclasificare a obiectului discursului. Putem vorbi de introducerea unui nou punct de vedere asupra obiectului. Astfel se întîmplă în T27, atît cu Emma
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că-i tare prost. Și ea precis e sătulă de el. Are unghiile murdare și e neras de trei zile. În timp ce el bate drumurile pe la bolnavii lui, ea stă să cîrpească ciorapi. Cum Rodolphe abia a cunoscut-o pe Emma, anaforele demonstrative urmăresc mișcarea gîndurilor personajului și recategorizările succesive pe care acestea le impun viziunii sale asupra cuplului Bovary. Același lucru îl putem spune despre parfumul despre care este vorba în T28. Într-adevăr, el este prezentat ca un exemplar cu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Într-adevăr, el este prezentat ca un exemplar cu totul deosebit de clasa generală a parfumurilor și, între primele ocurențe ale "parfumului" și ultimele, punctul de vedere al naratorului s-a modificat, cunoașterea sa a progresat. Puterea de reclasificare (pe care anafora definită nu o are) este trăsătura esențială a anaforei demonstrative. Așa se explică de ce putem spune fără probleme în cazul unei înlănțuiri metaforice: Am citit recent Le Sun, maculatura AIA...", însă mai greu: "Am citit recent Le Sun, maculaturA...". Deoarece
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]