586 matches
-
se realizează prin acțiunea corelată a analizatorilor: vizual, auditiv, motor. Excitațiile optice legate de perceperea imaginii literei sunt transmise în zonele corespunzătoare ale scoarței cerebrale, în timp ce mișcările globului ocular în direcția rândurilor din text favorizează o transmisie în lanț datorită analizatorului motor. Analiza și sinteza actului fizic este urmare și a auzului fonematic. În concluzie, realizarea actului complex al cititului se datorește celor trei mecanisme de recepție nervoasă: vizuală, auditivă și motoră, iar contactul acestora are loc în lobul parietal și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mână sau de tipar. După Ajuriaguerra (1971), dislexia apare prin blocaj de achiziție și o împarte ca tipologie după diverse criterii: encefalopatie; oligofrenie; schizofrenie infantilă; forma hiperactivă cu anxietate, cu dezinteres, lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca substrat disfuncția nervoasă centrală. După criteriul etiologic, autori de prestigiu (1, 2, 3, 4) , , , își axează cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
inegal, una fiind consecutivă celeilalte. Fiind total diferențiate de dislexie disgrafie sunt considerate tulburări anexe ale scris cititului, destul de rar întâlnite la copii, foarte adesea asociate cu cazurile profunde de disgrafie, cauzate de leziuni cerebrale localizate în capătul central al analizatorului vizual cât și în zona interferenței occipito-parietală, înnăscute sau dobândite, necesită tratament îndelung, combinat cu proceduri terapeutice similare alaliei, în general irecuperabile sau parțial recuperate. Acestea fiind aspectele caracteristice tulburărilor lexicografice, urmează să ne preocupăm în continuare de etiopatologia și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scrierea se realizează în același fel cu pronunția, adică scriem așa cum pronunțam (există și unele excepții). Acesta metodă are două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul analizei și sintezei fonetice este obținut dacă se realizează participarea simultană a multor analizatori pentru educarea atenției în actul de comunicare. Astfel, simultan cu analizatorul auditiv, trebuie exersata și antrenată și participarea analizatorului vizual. Acest lucru se realizează prin familiarizarea elevilor cu reprezentarea grafică a metodei. Copiii trebuie obișnuiți să utilizeze simbolurile grafice ale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pronunțam (există și unele excepții). Acesta metodă are două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul analizei și sintezei fonetice este obținut dacă se realizează participarea simultană a multor analizatori pentru educarea atenției în actul de comunicare. Astfel, simultan cu analizatorul auditiv, trebuie exersata și antrenată și participarea analizatorului vizual. Acest lucru se realizează prin familiarizarea elevilor cu reprezentarea grafică a metodei. Copiii trebuie obișnuiți să utilizeze simbolurile grafice ale acestei metode: • propoziția • cuvântul • silaba • sunetul .. ... ... .. ... .. ... . I. Etapă de analiză fonetica
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul analizei și sintezei fonetice este obținut dacă se realizează participarea simultană a multor analizatori pentru educarea atenției în actul de comunicare. Astfel, simultan cu analizatorul auditiv, trebuie exersata și antrenată și participarea analizatorului vizual. Acest lucru se realizează prin familiarizarea elevilor cu reprezentarea grafică a metodei. Copiii trebuie obișnuiți să utilizeze simbolurile grafice ale acestei metode: • propoziția • cuvântul • silaba • sunetul .. ... ... .. ... .. ... . I. Etapă de analiză fonetica 1. Separarea propoziției din comunicare Pe baza materialului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
elevii cu dificultăți de învățare realizează cu greutate asocierea fonem-grafem, analiza și sinteză la nivel de silaba, trecerea de la silaba la cuvânt. Se insistă pe pronunțarea clară, corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor, fiind necesară implicarea multisenzorială în actul citit scrisului: analizatorul vizual, auditiv, verbo motor. Concomitent cu prevenirea și corectarea greșelilor de pronunție și exprimare, se are în vedere și reglarea respirației prin efectuarea constantă a unor exerciții specifice (vezi perioadă preabecedară), precum și formarea unui ritm normal de vorbire. În perioada
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
facă luându-se în seamă silaba. De asemenea, pronunțarea cuvintelor se realizează pe silabe și nu pe sunete. Acesta este procedeul de bază prin care elevii își vor forma câmpul vizual de o silaba, prin solicitarea simultană a celor trei analizatori angajați în efectuarea actului lexic: vizual, verbo-motor, auditiv. Astfel, exersarea cititului implică și rostirea cu voce tare a celor citite pentru a fi percepute și pe cale auditiva. Un exercitiu fonetic complet și corect va pune elevii în situația de „a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
urmărește, apoi citește după profesor; exerciții de „citire în ritm propriu” prin exersarea corectă și completă a cititului, copilul trece de la citirea cu voce tare la citirea în șoaptă. Cu alte cuvinte, dacă la începutul activității sunt implicați cei doi analizatori vizual și auditiv, pe masura exersării se trece în mod treptat doar la analizatorul vizual, în condițiile în care elevii deprind procedeele de citire conștientă prin efort propriu; exercițiul de „citire în lanț” psihopedagogul citește un cuvânt, elevul altul. Se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și completă a cititului, copilul trece de la citirea cu voce tare la citirea în șoaptă. Cu alte cuvinte, dacă la începutul activității sunt implicați cei doi analizatori vizual și auditiv, pe masura exersării se trece în mod treptat doar la analizatorul vizual, în condițiile în care elevii deprind procedeele de citire conștientă prin efort propriu; exercițiul de „citire în lanț” psihopedagogul citește un cuvânt, elevul altul. Se poate citi și în perechi de către elevi; jocuri exerciții în care se selectează cuvinte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de către profesori Scrierea literei în aer, pe banca, în palmă Procedeul scrierii în palmă cu indexul mâinii dominante în palmă celeilalte mâini este explicat de psihologi prin faptul că forma literei se imprimă astfel pe scoarță prin antrenarea și altui analizator (tactil-kinestezic), fapt ce contribuie la înlăturarea fenomenelor de înlocuire/inversiune a literelor („b” în loc de „d” etc). ● Desenarea literei cu markerul la flipchart, pe coli cu creioane colorate, cerate, carioka. Scrierea în spațiul dat inițial pe fișe, apoi, în funcție de abilitățile grafo-motrice
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
înțelegerea globală a textului și pentru creșterea motivației elevilor de a descifra prin efort propriu textul. 3. Descifrarea textului de către elevi prin efort propriu (în șoaptă, în gând) Elevii vor fi solicitați să citească în șoaptă, folosindu-se și de analizatorul auditiv. Alături de procedeul anterior, această tehnică va ușura formarea automatismelor lexice la nivel mental. 4. Realizarea exercițiilor de citire Se utilizează de către elevi procedeele variate de citire amintite mai sus. 5. Analiza textului Ca metodă de bază în analiza textului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
percepția vizuală (reprezentarea grafică). Plecând de la sunete, se reconstituie silabele, apoi din silabe se reconstiuie cuvintele, iar cuvintele vor reîntregi propoziția, care se repetă de mai multe ori. Marcarea grafică pentru realizarea sintezei fonetice va respecta constantă culorilor, pentru antrenarea analizatorului vizual, a percepției și a capacității * Moment de relaxare se va intonă o strofa din cântecul „Toamnă”, copiii putând execută mișcări. „A, a, a! / Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, / Iarba-n câmp se vestejește / A, a, a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
disfuncții sau tulburări la nivelul analizatorilor principali (vizual și auditiv), deficiențele senzoriale au implicații deosebit de importante asupra desfășurării unei vieți normale. Deficiențele de auz se clasifică astfel (1, pp. 138-139): 1. în funcție de existența unor malformații sau dereglări anatomo-fiziologice ale structurilor analizatorului auditiv: deficiențe de transmisie, deficiențe de percepție și deficiențe mixte. 2. După gradul deficitului auditiv avem următoarele tipuri: hipoacuzie ușoară (pierdere de auz de 20-40 dB), medie (pierdere de auz de 40-70 dB), severă (pierdere de auz de 70-90 dB
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
valori sub 0,1): cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; cecitate absolută - fără perceperea luminii. 3. După gradul de scădere a AV în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. 4. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere se clasifică astfel: a) orbirea absolută - fără perceperea luminii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
serviciu religios pentru bolnavi și personalul medical. Tot după revoluție s-au reparat bisericile vechi și s-au construit și continuă să se construiască zeci de biserici, ultima fiind Catedrală Neamului. 37 ANALIZATORII ȘI BOLILE ACESTORA Organele de simt sau analizatorii au rolul de a pune omul în legătură cu mediul înconjurător prin culegerea diferitelor informații pe care le transmit creierului care le prelucrează. Sistemul nervos central selectează informațiile și dă semnale de “alarmă“ care sunt de cele mai multe ori benefice și utile vieții
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
respinge informațiile dăunătoare. Din categoria analizatorilor, fac parte: ochiul urechea nasul limba Cei doi ochi au rolul de a percepe senzațiile luminoase și a ajuta omul să descopere obiectele din jur, din punct de vedere al formei, culorii și distanței. Analizatorul vizual este alcătuit dintr-un segment central (nervul optic, neuroni etc) și altul, periferic, format din globul ocular și anexele sale. Globii oculari sunt situați în orbite și sunt protejați în fața de pleoape care sunt prevăzute cu niste perișori numiți
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
nervului optic. Mediile refrigente sunt reprezentate de corneea transparență, umoarea apoasa, cristalinul și corpul vitros. Ele au rolul de a refracta razele de lumină. Anexele ochiului: mușchii globilor oculari și anexele de protecție (sprincenele, pleoapele, conjuctiva și aparatul lacrimal). Funcția analizatorului vizual este optimă dacă există în jur lumină artificială sau naturală. Ochiul primește razele de lumină reflectate de un obiect oarecare. Lumină trece prin pupila și este focalizata de cornee și cristalin, formind pe rețină o imagine răsturnata. Deoarece cimpurile
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
interpretează și le transformă din nou în sunete. Cel de al doilea rol al urechii este de a ne informa despre poziția și mișcările corpului, asigurând menținerea echilibrului corpului în condiții statice și de mișcare care se realizează și prin analizatorul vestibular. Nasul sau cavitatea nazala este organ al mirosului, cu dublă comunicare cu exteriorul, prin nări și intern prin rinofaringe. Paranazal se găsesc fosele nazale (situate în oasele vecine) care sunt cavități pneumatice cu rol de cutie de rezonanță și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de substanță volatilă este mai mică în aerul proaspăt. 40 Fumătorii au capacitate crescută de a recepta cu exactitate atât mirosurile plăcute cât și cele neplăcute. Există și posibilitatea pierderii mirosului, secundar unor boli, când apar și tulburări ale gustului. Analizatorul gustativ își are drept sediu limba care este organul care deși aflat în interior (cavitatea bucală), se lasă, într-un procent mare, autoexaminată și examinată cu minime instrumente. Perceperea gustului se face cu ajutorul unor muguri gustativi formați din celule senzoriale
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
pierdere de auz profundă, la care, din această cauză, aptitudinile de învățare a limbajului verbal aproape că lipsesc. Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor situații chiar dacă ei nu capătă comenzile fluente ale limbajului curent. Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
nota de bază (numită prima armonică) generează sunete cu frecvențele multiple notei de baza, numite armonici (armonica întâi, armonica a doua, etc), care se combină cu nota de bază. 3.4.Durata reprezintă timpul cât excitantul sonor (zgomotul) acționează asupra analizatorului auditiv. Durata sunetelor este determinată de mișcările vibratorii. Se pot distinge între sunete cu durată redusă sau sunete cu durată normală, perceperea lor, în funcție și de frecvența lor fiind măsurată în Hz. Astfel, un sunet de 50 Hz necesită
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
respiratorii superioare - 50% dintre copii au avut cel puțin 3 episoade de otită medie acută până la vârsta de 3 ani, iar prevalența în populația generală este estimată la 10 %. Diagnosticul se stabilește în urma efectuării otoscopiei pneumatice și a timpanometriei . Disfuncțiile analizatorului auditiv central Disfuncțiiile analizatorului auditiv central sunt deseori semnalate de părinți și profesori, dar sunt puțin înțelese și recunoscute. Aparatul auditiv periferic evaluat prin audiometria tonală pură pare normal, dar receptarea vorbirii, care necesită prelucrare corticală este slaba. Nu există
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
copii au avut cel puțin 3 episoade de otită medie acută până la vârsta de 3 ani, iar prevalența în populația generală este estimată la 10 %. Diagnosticul se stabilește în urma efectuării otoscopiei pneumatice și a timpanometriei . Disfuncțiile analizatorului auditiv central Disfuncțiiile analizatorului auditiv central sunt deseori semnalate de părinți și profesori, dar sunt puțin înțelese și recunoscute. Aparatul auditiv periferic evaluat prin audiometria tonală pură pare normal, dar receptarea vorbirii, care necesită prelucrare corticală este slaba. Nu există nici o baterie de teste
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
zgomot. Este o prejudecată să credem că deficiența auditivă afectează doar oamenii în vârstă. 50% dintre cei cu deficiențe au vârsta sub 65 de ani, mulți dintre ei fiind copii. Atunci când există o leziune la oricare din părțile componente ale analizatorului auditiv, abilitățile auditive pot fi compromise. Numai câteva afecțiuni ale sistemului auditiv pot fi tratate cu medicamente sau chirurgical, în timp ce majoritatea pot fi remediate cu ajutorul unei proteze auditive. Anumi#i factori pot influența impactul pe care îl are pierderea de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]