405 matches
-
pronaosul, naosul și altarul poligonal decroșat. Deasupra pronaosului se înalță turnul prismatic, încoronat cu un coif tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei, al crucii și al rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
găsește inscripția: „Această sfântă besearecă au fostă meste(r)u... Mihaiu” și „și la noi (t)ă dă să au fostă mest(eru) Nicoară”, reprezentând probabil numele primului constructor al edificiului și numele celui ce a refăcut biserica. Decorul sculptat: Ancadramentul ușii de intrare în biserică este decorat cu motive incizate, precum romburi, pătrate, dinți de fierăstrău și frânghia răsucită. Aceleași motive se repetă și la ușa de acces în naos. Grinzile bolții au fost decorate cu motivul rozetei. Pictura: Pictura
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
Pe fiecare travee se află câte două ferestre (câte una pe fiecare nivel). Ferestrele sunt dreptunghiulare, terminate la partea superioară în semicerc. Câmpul vitrat superior al acestora este decorat cu steaua lui David. Toate ferestrele au la partea superioară un ancadrament de piatră de culoare albă, terminat în arc frânt. Fereastra de la primul etaj al traveei centrale este dublă ca volum, având două canaturi Sinagoga are trei intrări: una centrală (pe fațada principală) și două pe fiecare fațadă laterală. Accesul la
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
face de pe o platformă cu patru trepte. Intrarea principală se face de pe fațada principală unde este o ușă de lemn cu două canaturi, având deasupra o supralumină de sticlă colorată decorată cu steaua lui David. Deasupra intrării se află un ancadrament terminat în arc frânt, pe care se află o inscripție cu litere evreiești delimitată la capete de câte o stea cu șase colțuri, de dimensiuni mici. Textul inscripției este următorul: "עבדו את ה' ביראה וגילו ברעדה" și reprezintă un verset
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
pivniță se pătrundea pe o intrare-tobogan (pe latura de nord) sau pe scări (pe latura de sud). Ultimele intervenții s-au efectuat în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Atunci au fost refăcute pivnițele, amenajându-se intrări boltite din cărămidă și ancadramente de piatră la uși. Curtea Domnească din Suceava a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. Istoricii presupun că încetarea existenței Casei Domnești a avut loc în iulie 1675, în timpul domniei
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca an al construcției. Prezența unor elemente decorative cum sunt ramele dreptunghiulare ale ferestrelor, cu rozete în colțurile superioare și muluri în arc ușor frânt, precum și ancadramentul ușii de intrare, de profil clasic și cu lintou deasupra, indică o refacere a bisericii în secolul al XVII-lea. În biserică au mai fost găsite și două pietre funerare din același secol, parțial deteriorate, care ar fi putut să
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
frânt la partea superioară, având deasupra lor mici nișe ogivale, iar deasupra lor un rând de ocnițe. În axul absidelor laterale este dispusă câte o fereastră dreptunghiulară, iar în axul absidei altarului este o fereastră terminată în unghi și având ancadrament dreptunghiular. Firida în care se află înscrisă această fereastră are la partea superioară un arc trilobat cu acoladă. Acoperișul bisericii este format din două coame înalte, una mai lungă pe pronaos și alta mai scurtă pe altar, dintr-o turlă
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
din 1750 a lui Petru Pavel Aaron, deci cu un an înaintea datei susținută de tradiție. O găsim menționată și în conscripția lui Buccow din anii 1760-1762, dar și în anul 1805, la conscripția ortodocșilor. Inscripțiile de pe altar și de pe ancadramentul intrării în naos, vin și întăresc tradiția mai sus menționată. Realizatorul edificiului a fost Petre morarul, cunoscut meșter din zonă, care a înțeles necesitatea degajării spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
pronaosului. Ilustrații, dar și planuri mai vechi, arată că anterior a existat un turn-clopotniță, la câțiva metri de capătul de sud-vest al bisericii, ulterior demolat. Biserica atrage atenția atât prin armonia proporțiilor, cât și prin cele două intrări, ale căror ancadramente au forma găurii de cheie, fiind o formă foarte rar întâlnită, doar la biserica „Sf.Nicolae” din Lăpușna, fiind și singurele din țară. Pe lângă forma lor deosebită, intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
forma lor deosebită, intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând rozete cu spițe și chenare profilate. De-a lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe intervenții, reparații, uneori și extinderi. Cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care a donat 10000 lei, în
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
și brun). Acoperișul bisericii era din șindrilă, având o formă țuguiată și învelind separat pronaosul, altarul, sânurile și lăsând turla degajată. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se făcea printr-un portal cu ancadrament gotic, aflat pe fațada de sud a pronaosului, ceea ce dovedește că din această direcție venea un drum principal, pornit se pare de la casele domnești aflate în apropiere. Portalul era format din patru arce frânte în retragere, flancate de un arc
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
erau luminate prin cinci ferestre mici (una în axul absidei altarului, câte una în absidele laterale, una pe peretele nordic al pronaosului și alta pe peretele vestic al pronaosului - care a fost zidită ulterior), de formă dreptunghiulară și având un ancadrament din două baghete încrucișate de inspirație gotică. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic și cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Pronaosul era separat de naos printr-un perete
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
tip triconc. În interior este evidentă prezența unei rotonde acoperite cu o singură calotă sferică, modificări structurale intervenite sub influența stilului neoclasic. Decorația plastică exterioară a clădirii sunt din arsenalul neoclasicismului, rezumându-se la prezența unei cornișe cu muluri la ancadramentele dreptunghiulare ale ferestrelor și ușilor. Intrarea în biserică are loc dinspre sud, printr-un pridvor de proveniență târzie. Acoperișul actual datează din anii '90, cu turlele încununate de cupole sub forma bulbului de ceapă, realizate sub influența arhitecturii ecleziastice ruse
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
construit de către armeni, în cadrul muzeului este amenajată o sală armenească unde pot fi văzute piese provenite din mediul religios aparținând cultului armeano - catolic. În anul 2007 a fost amenajat în curtea muzeului un lapidar roman și medieval, ce cuprinde coloane, ancadramente, cărămizi cu inscripții precum și stele funerare. Cele mai importante exponate ce se găsesc la muzeul din Gherla sunt: o sobă de fontă cu cap și corp de femeie (există doar două astfel de exemplare în Europa), o diplomă militară romană
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
XIX, nava - cu exceptia peretelui vestic și altarul - au fost dărâmate în favoarea unui spațiu interior mult mai generos, ctitoria fiind prelungită spre răsărit prin absida atuală. Pentru încadrarea cronologică a părții vechi a bisericii ne stau la dispoziție două elemente, anume ancadramentul de factură gotică al ușii de la intrarea în naos și pisania slavonă a aceluiași zid: S-a început această biserică de Sărăcin, fiul lui Sărăcin, și Ioanășu, fiul lui Sărăcin. Și această biserică demult s-a terminat. Aceasta și Mihaiu
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
parte provenind din donațiile credincioșilor, printre care și cele ale Comunității Evreilor din Câmpulung. În semn de recunoștință a efortului credincioșilor de religie mozaică, s-a amplasat pe frontonul dinspre vest al bisericii o Stea a lui David într-un ancadrament circular. Acest însemn a fost acoperit ulterior cu tencuială. Termenul pentru construirea bisericii era estimat a fi sfârșitul anului 1889 , dar lucrările s-au prelungit mai mulți ani. Biserica a fost sfințită la 1/13 septembrie 1896 de către mitropolitul Arcadie
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
turn zvelt, de formă pătrată, cu ferestre în toate cele patru puncte cardinale și deasupra cărora se află câte un orologiu. Turnul are un acoperiș în șase ape, dar de formă piramidală. Portalul de intrare este simplu și are un ancadrament dreptunghiular de piatră cu un panou cu o inscripție și un fronton triunghiular. În interior, biserica are formă de sală cu absidă, cu o boltă semicilindrică susținută de arce dublouri. Pereții laterali interiori sunt marcați de pilaștri dublați care susțin
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la parea superioară a ancadramentului ușii de intrare. Textul pisaniei este următorul: ""Luna iunie anul 1796 această biserică o au făcut Derhet Matei"". Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în anul 1937 în cimitirul satului, iar
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
bisericii, e pustie, ca și numeroasele case dărăpănate. Biserica, aflată la 1600 de m altitudine, e îngrijită de un crâsnic în vârstă de 83 de ani, care vine călare de la câțiva km. Edificată în anul 1742, conform unei inscripții de pe ancadramentul intrării (“1742, Panta Crăciun meșter”), biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are un plan simplu, dreptunghiular, cu pronaos, naos și absida poligonală cu cinci laturi. Naosul și absida sunt acoperite cu câte o boltă în leagăn
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
console din lemn și coloane. Astăzi, biserica a suferit modificări neconforme cu statutul unui monument istoric de o asemenea importanță, modificări făcute de către preotul german Don Demidoff. Astfel, el a "dotat" biserica cu geamuri termopane cu tâmplărie PVC care înlocuiesc ancadramentele gotice iar portalul de intrare în biserică este înlocuit cu o ușă termopan. Treptele de piatră au fost acoperite cu gresie iar interiorul edificiului este bogat decorat cu neoane albastre, fosforescente. Biserica este înconjurată de ziduri cu un traseu neregulat
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
și vest corul, precum și pe pereții nordici și de sud, pereți a căror grosime este substanțială. Alipit de latura sudică a corului, care avea o absidă spre est, s-a construit o capelă, accesul spre ea fiind făcut prin intermediul unui ancadrament de piatră cu forma unui arc frânt ce pornește de pe latura sudică a corului. Corul a avut odinioară cinci ferestre care se terminau cu ogive traforate, două dintre ele fiind astăzi zidite. Azi niciuna dintre ferestre nu mai păstrează forma
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
pictorilor s-au pierdut. În pofida alterării aspectului inițial, ca urmare a numeroaselor șantiere de restaurare care au afectat-o, biserica și-a păstrat multe din caracteristicile arhitecturale originare. O serie de elemente îi trădează, ca atare, vechimea multiseculară. Spre exemplu ancadramentul portalului de pe latura sudică a turnului are o deschidere dreptunghiulară, încălecată de o lunetă în arc frânt, închisă într-o arhivoltă semicirculară. În arc frânt se încheie și o fereastră a clopotniței, în timp ce un alt arc în acoladă, închide o
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
ducea la Mediaș. Biserica a fost construită în a doua jumătate a sec. al XIV-lea. Corul are o boltă în rețea cu nervuri, ferestre ogivale cu muluri cu 3 și 4 lobi, iar portalurile din S și V au ancadramente profilate. În jurul anului 1500, tavanul din grinzi a sălii bisericii este înlocuit cu o boltă pe nervuri aparținând goticului târziu. Altarul baroc este datat 1773. Tabloul median este opera pictorului medieșan Valepagi. Amvonul, stranele, cristelnița și orga au fost realizate
Biserica medievală din Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/326784_a_328113]