1,116 matches
-
suprasolicită tendințele egoiste din om. * „O celulă autonomă Într-un organism este un Început de cancer.” (Lucian Blaga) La fel se Întîmplă și În „organismul social”: dacă o instituție a statului (ex: justiția) devine coruptă În funcționalitatea ei, atunci Întregul angrenaj social se dereglează. Invocînd plasticitatea lingvistică a unui cunoscut proverb - care ne spune că un singur măr putred, cu timpul, strică toate merele bune dintr-o lădiță - Înțelegem importanța izolării la timp, În cadrul comunităților umane, a unor conduite aberante singulare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
decât ca adept al religiei. Istoria veche descoperă și un alt orizont decât acela al popoarelor citate în Biblie, revelează și alte lumi. în pofida - deocamdată nu împotriva! - Dumnezeului monoteiștilor, savanții încep să țină cont și de zeii Panteonului grecesc. Mecanismul angrenajului creștin începe să cunoască și rugina... Cartea revoluționează gândirea. Dar și forma se modifică. începe să se renunțe la metodele greoaie ale exprimării scolastice. Răsfoirea Expunerii în rezumat a teologiei a lui Toma d’Aquino permite oricui să constate în ce măsură
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
26. Un epicentru întunecat. De unde o preștiință extraordinară a psihologiei adâncurilor și chiar, uneori, intuiții surprinzătoare a celor teoretizate de Sigmund Freud, la patru secole după Eseuri... în această materie, pe care el n-o reduce la niște mecanisme sumare - angrenaje, scripeți și tracțiuni... -, Montaigne reperează existența a ceea modernitatea numește inconștient: o forță care scapă rațiunii, o energie care dinamizează trupul independent de conștiință, o putere care ne determină fără ca noi să avem vreun cuvânt de spus, o voință care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să rămână o dorință pioasă... -5- O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi, materialismul apare adesea ca un mecanicism sumar, încremenit, rece, reductibil la o ecuație matematică. în secolul Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările ei exagerate. Opoziția dintre viață
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu capital majoritar de stat și a regiilor autonome. În acest sens, Guvernul preciza că se va implica în finanțarea integrală sau parțială a investițiilor necesare, în sprijinirea prin subvenții inclusiv a activităților și companiilor neprofitabile, dar absolut necesare în angrenajul economiei naționale. Firmele ineficiente, lipsite de viabilitate economică, urmau a fi reprofilate, redimensionate sau lichidate, însă sub administrarea statului, aceste proces neputând fi realizat spontan, pe baza mecanismelor pieței. În fine, pentru sporirea gradului de ocupare și reducere a șomajului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
genunchi/ Cere cuiva pe cel depărtat înapoi,/ Ceștile visează în vechea vitrină/ Și-o tristă speranță adoarme-ntre noi.” Consecvent cu sine este poetul în volumul Gravuri (1976); prelucrarea lirică reține din existent acele elemente care pot participa - într-un angrenaj retoric nu cu mult diferit de cel tradiționalist - la explicitarea unor sentimente din spectrul pozitivului nuanțat: „Încet curge luna în vasta câmpie./ Arbori răzleți/ înfipți în pământ și în cer/ îmi aduc aminte copilăria:/ lumină de ceară pe dealuri,/ flori
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
o femeie ce nu se lasă sedusă, comedia Omul fără identitate atrage atenția criticii și a publicului. Subiectul, pierderea identității, se preta unor dezvoltări pirandelliene, dar autorul preferă satira mecanicității la care ajung instituții și categorii sociale, în al căror angrenaj absurd individul e cât pe ce să sucombe. Demonstrației i se sacrifică întrucâtva verosimilitatea și concizia, dar multe scene relevă o vervă aparte, iar unele tipuri (medicul psihiatru și polițistul) sunt bine conturate, chiar cu mijloace din expresionism. Concesiile făcute
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
telegrame, o mie de condeie”. Transformări de o asemenea anvergură duc și la discreditarea individualismului. Integraliștii reactualizează aserțiunea lui Lautréamont, potrivit căreia poezia trebuie scrisă nu de unul singur, ci de toți: „Nu indivizii arhangheli plutind peste societate; prinși în angrenaj, trăim în, prin, pentru ea. Unul reprezenta, reprezentăm toți.” Eludând proza narativă, sub cuvânt că funcția ei este îndeplinită cu mai multă eficacitate de reportaj, avangardiștii de orientare constructivisto-integralistă exaltă în schimb poezia, pronunțându-se pentru „poezia agresivă”. Asemenea artelor
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
și a le traduce în concepte 5. Noua filosofie a descris și a explicat domeniul acțiunii umane nu din perspectiva actorilor istoriei, ci din aceea a spectatorilor. Pentru că numai ei pot spera să înțeleagă ceea ce se produce cu adevărat în angrenajul ideilor și evenimentelor. Pentru spectatori, mai imperios chiar decât pentru actori, lecția Revoluției franceze pare să semnifice necesitatea istorică pe care Bonaparte o va metamorfoza în ideea de destin. În consecință, toți cei care în secolele XIX și XX au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
începând de la miturile Antichității - vânătorul, aripile, demonul, Prometeu ș.a. Idei similare, aduse până la contemporaneitate, sunt cuprinse și în volumul Intelectualul și epoca sa (1966). Considerând intelectualitatea un factor înnoitor în procesul cunoașterii, F. examinează critic poziția și realizările ei în angrenajul societății italiene. Demersul analitic se menține în sfera culturii, dar sunt frecvente trimiterile la alte domenii. Militantismul creatorilor de idei și frumos este urmărit pe un traiect care are drept limite Renașterea și anii de după al doilea război mondial. Cercetătoarea
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
subiectivă” cu care își expune ,,veninurile”, adâncindu-se până la percepția straturilor obscure. Totuși, urmărita ,,prezență de intensitate” a sufletului, ca și vivacitatea revoltei împotriva tuturor formelor care îl încorsetează și îl oprimă pe om, cu greu își păstrează forța în angrenajul eteroclit al comunicării fără frontiere, cu atât mai mult cu cât aceasta se combină cu o arguție ce îl definește (sensibilitatea ideatică a poeziei-eseu, îi spune M.) și sfârșește în prolixitate. În schimb, Cocktail, „superromanul” în cinci sute de pagini
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
30 mai multe piese de teatru, moralizatoare, didactice, bazate mai mult pe anecdotă. Primul volum de versuri, Brazde păgâne (1935), este întâmpinat favorabil de critica vremii. Stihurile „bolovănoase” ale lui G., cu accente de duioasă melancolie și susținute de un angrenaj imagistic bogat, au fost alăturate direcțiilor moderniste, mai ales datorită stilului. Lirismul sentimental, tonul elegiac și motivele, între care domină nostalgia locurilor natale, îl plasează printre tradiționaliștii moderați, postsămănătoriști: „Luna-și despletește peste zări argintul / inima mi-e-n noaptea asta iască
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
află astfel o compensare prin schimbare de „gen”. Un astfel de finish era, în linii mari, previzibl. În spațiul eclectic acoperit de cărțile lui L., accentul cade pe excelența stilistică, și în plan secundar pe punerea în funcțiune a unui angrenaj performant, ideatic, și nu retoric. Pe lângă cele două jurnale, paginile memorabile ale autorului sunt de găsit în Epistolar (1987), volum îngrijit în calitate de editor, compus din reacțiile provocate de Jurnalul de la Păltiniș, în speță în „portretele” și „scenele” din scrisorile către
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
iveală tare de care suferă o întreagă societate, câteva săgeți fiind dirijate și spre sistemul politic al timpului. Omul, libertatea sa de a gândi și de a acționa, definirea lui ca ființă umană demnă, și nu ca element al unui angrenaj, sunt, de fapt, ideile de fundal pe care autorul le susține, chiar dacă epicul rămâne deseori factice. Dacă Vărul șarpelui cu clopoței se va înscrie în același tipar, schițele și povestirile din Audiență în cer nuanțează gama umorului. În timp ce romanul Dragoste
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
fiind ceva „mai presus de toate”. Oamenii, „niște frunze pe apă, duse de curent”, sunt zdrobiți dacă nu au luciditatea înțelegerii realității în mișcarea ei, iar nu în dorințele lor, dacă nu își găsesc un loc în imensul și complicatul angrenaj. Personajele acestor drame apar astăzi ca fiind lucrate prin simplificare, iar acțiunile lor, schematice; e drept, adevăratele explozii ale timpului simplifică și schematizează prin ele însele, nu însă și întru totul. Comunistul Pavel vede în revoluție un fel de dialectică
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
care ființa umană nu se simte cu nimic vinovată: este cazul religiei grecești sau al hinduismului, pentru a nu invoca decât două exemple. Cea dintâi așază la originea răului muritorilor pasiunile zeilor. Și mai evident, hinduismul asimilează fiecare ființă unui angrenaj cosmic în care orice inițiativă personală este exclusă a priori. Din perspectiva acestor religii „anistorice”, răul se află exclusiv în legătură cu voința divină, iar existența lui rămâne un mister care transpare în evenimentele „naturale” ale vieții: bolile, războiul, cutremurele, inundațiile, seceta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pas cu descoperirea și, mai ales, reduse la numitorul metodologic comun: recitirea. Într-un elan de certă ținută borgesiană, „vărul” Shakespeare scrie ca și cum ar citi, eventual ca și cum ar cita. Ineditul Hamlet de-al doilea devine un breviar al literaturii, un angrenaj care ingurgitează avid precedența în vederea resuscitării. Piesa Vărul Shakespeare sintetizează și limpezește o serie de fixații ale operei lui S.: există aici nu numai un „Shakespeare după Shakespeare”, ci și un „Sorescu după Sorescu”. Figuri de creatori primordiali apar, de
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
astfel de dispozitive ce au fost datate din 450 î.e.n. (China). Acesta mai este folosit și astăzi în unele regiuni ale globului. abac vechi abacul de astazi Leonardo da Vinci (1452-1519) a desenat o mașină de calculat pe bază de angrenaje mecanice care însă n-a fost niciodată construită. În jurul anului 1600 John Napier inventează logaritmul care permite efectuarea unei multiplicări prin adunare (prin logaritmarea fiecărui operand). Inițial algoritmii erau obținuți pe baza unor tabele. Napier a inventat o alternativă a
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
i s-a făcut o publicitate redusă datorită morții premature a inventatorului. Arhitectura calculatoarelor În 1642, Blaise Pascal, la vârsta de 19 ani, a inventat Pascalina pentru a-;i ajuta tatăl la colectarea taxelor. A construit 50 calculatoare bazate pe angrenaje, cu o funcție, de adunare, dar n-a vândut multe datorită costului mare și problemelor de acuratețe (atunci, imposibil de fabricat rotițe cu o precizie cerută). Vitezometrul (odometrul care măsoară distanța) mașinilor de astăzi utilizează același mecanism ca Pascalina pentru
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
persoanei. În timpul conferinței de la Ohio State University, Macdonald a subliniat convingător primejdiile pe care le implică orice curriculum conceput inginerește. Astfel a debutat lunga serie de acuze aduse curriculumului modern conceput, într-adevăr, în termeni inginerești precum mecanism, aparatură, sistem, angrenaje, procese, rețele, componente etc. Deși în teoria modernă a curriculumului aceste expresii erau folosite doar ca metafore, recurgerea la ele trăda tendința teoreticienilor de a asimila curriculumul unei mașinării productive ca oricare alta din societatea industrială. Macdonald credea că acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în consecință, se exprima ca atare. El a satirizat întreaga tradiție a teoriei curriculare americane care, în anii ’70, ajunsese la un scientism pragmatic găunos și fără orizont. Teoreticienii și designerii erau preocupați de corectitudinea corelațiilor, de diagrame, scheme, articulații, angrenaje etc. Barrow a descris situația ridicolă în care ajunsese dezvoltarea curriculară americană cu un umor impetuos. Redăm un text din 1984, pe care nu îl traducem pentru a nu-i afecta savoarea originală: When a diagram is appropriate for the
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost și cazul permisivității amicale față de rețeaua de instituții și agenți ce promovau tehnica de relaxare neuropsihică Meditația Transcendentală (MT). Contând pe o tehnică de ameliorare a stării populației confruntate cu frigul și foamea, în ianuarie 1981, printr-un angrenaj organizatoric de la centru, prin note scrise și asistență comandată serviciilor de securitate, la Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice (din subordinea Ministerului Educației și Învățământului și a Academiei de științe Sociale și Politice) a fost organizată o demonstrație a respectivei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu tendințele timpului: „ne consideram niște novatori” („Un singur fel de ocupație în starea civilă: inovatori”). Și totuși, poezia lui P., ce fixează în notații obstinate febra mecanică a unui veac încins „cu arc voltaic”, pulsând în „ritmul tacheților”, în „angrenajul pistoanelor” și „violența reoforilor” aprinși, nu face elogiul progresului, al tehnicii. Dimpotrivă, viziunea sa e cea a copleșirii și uniformizării umanului prin impersonalitatea trufașă, de o rece ferocitate, a mașinii. Și când „din zvon de mecanisme”, din ideile funcționând „la
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
sfioase își fac vânt/ Ca niște păsărele cu aripile smulte” (Porniri). Încordat în voința de construcție, în efortul stilistic, lirismul rămâne unul al suprafețelor, al convențiilor, trădând adesea pe moralist și pe pedagog. Când nu e copleșită de artificiu, de angrenajul baroc, greoi ornamentat, sensibilitatea poetului, reală, dă naștere unor imagini pline de grație și senzualitate: „Salcia ca o fecioară/ Stă pe mal să se dezbrace,/ Lăsând părul lung să-i joace/ Alintat de vânt de seară” (În parc). Și ca
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
că schema funcționează exhaustiv doar în textele guvernate de convențiile mimesisului. De aceea, critica poeticii lui Gide din perspectiva acestei teorii se justifică doar parțial, de vreme ce în Falsificatorii de bani verosimilul este numai unul din factorii care se confruntă în angrenajul motivațiilor compoziționale. În schimb, productivitatea analitică a teoriei este maximă în perimetrul ficțiunii realiste, ceea ce îi permite interpretului să manevreze conceptele pe terenul său favorit. Analiza prozei lui Slavici constituie o probă concludentă: printr-o lectură pătrunzătoare, atentă la detalii
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]