561 matches
-
Autorului Veștile pe care le auzim aduc în sufletul nostru bucurie sau disperare. Copii și tineri grav bolnavi internați pentru operații complicate, alții mor, parcă... prea devreme, lăsând în urmă obsedanta întrebare fără răspuns: DE CE? De ce copii doar de cățiva anișori sunt depistați cu boli terminale, de ce copii și tineri mor lăsând în urmă lacrimi și durere? De ce Dumnezeu permite aceste lucruri, unde este El când aceste evenimente se petrec? Ca oricare alt lucru petrecut sub soare, și aceste realități dureroase
CHEMARILE LUI DUMNEZEU de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344885_a_346214]
-
niște plăpumi strălucitoare de nisip de-a lungul coastei Mediteranei de Est pe țărmurile cipriote. Lângă noi își aveau șezlongurile două familii de nordici - după cum arătau, și nu ne-am înșelat, pentru că la scurt timp, o gâgâlice de vreo patru anișori, o dulceață de fetiță blondă, cârlionțată, cu ochii mai albaștri decât marea ce săruta acum leneșă țărmul cu valuri mici și calme, s-a apropiat de noi cu dezinvoltura și inocența vârstei și în câteva momente am aflat tot: venea
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
când mama, eterna mamă, te ținea la piept, te mângâia și te-nvăța de bine, te pregătea ca într-o zi să poți să te numești atât de simplu, OM! Dar pentru el imaginea mamei se stinsese ... avea doar trei anișori când mama îi plecase, sus, la ceruri. „Când ascultam cântecele și poeziile acelea care ne-au făcut ziua atât de frumoasă, mă gândeam cu regret că nu-mi amintesc nici măcar imaginea celei ce m-a adus pe lume ... Eu nu
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
cu alți copii dar în general ignoră cele spuse de maturi. Mama ne spunea povești foarte interesante. Dar nu aceste povești merită amintirea etapei. După 10 minute de povestire (niciodată povestea nu depășea acel nivel, noi având 3 respectiv 5 anișori) ne punea să repetăm povestea. Pe amândoi, pe rând, începând întotdeauna cu mine, cel mai mare. Ei bine frățiorul meu mai mic ne spunea întotdeauna cea mai dulce și trăsnită povestire. Cică auzită, înțeleasă de el. Abia apoi mama ne
COPII NOŞTRI-NVAŢĂ CARTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346949_a_348278]
-
că vremea a devenit potrivnică chiar de ziua sfântului Dumitru, când dimineață trebuia să meargă la biserică să-i aprindă lumânări lui neica Mitru ăl bătrân, care-l crescuse ca pe propiul lui copil. Rămăsese orfan de la vârsta de trei anișori, când taică-său Nicolae Apostol, fratele mai mic al lui Mitru, căzuse la datorie în apropierea Mărășeștilor. Niciunul din cei care au fost alături de Nicolae, când se dădeau ultimile lupte cu nemții în 1918, nu și-au adus aminte în
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
și binevenită. Un motan și-a găsit un culcuș într-o galeată de plastic, tot la umbră, sub un salcâm și toarce acum a lene. Este trecut de amiază. În interiorul acestei colibe, la o măsuță, un băiețel, de vreo 10 anișori, scrie ceva. Își face temele. Un radiou găsit pe la gunoi, aruncat de oameni cu bani, transmite muzică dance. Băiatul, cu piciorul drept, bate tactul, ținând măsura pe tobe. Radioul este alimentat de la o baterie auto uzată prin niște fire îmbârligate
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
său. Uite că ispita nu este mai tare ca omul, când înțelege și are voință. Altădată mă aflam în București la cumnata mea. Mi-a zis să am grijă de copil cât lipsește ea de acasă. O fetiță de doi anișori. Locuiau la etajul opt. Credeți-mă că nu am putut rezista ispitei care m-a prins atunci dintr-odată: - Ține copilul în brațe și trece-l dincolo de balcon. Îl ții în brațe și atât! Trece-l! Trece-l! Trece-l
VALER DEMONIZATUL de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348394_a_349723]
-
se pronunță pădurar), ambii căsătoriți cu fete cuminți și frumoase din mediul rural și la vremea potrivită blagosloviți de partid și de stat (Dumnezeu avea alte îndatoriri) cu câte doi băieței, niște scumpi care la masa festivă aveau cam cinci-șase anișori, în jur de o sută de kilograme fiecare și comportamentul adecvat unui conducător tătar din timpul năvălirilor. Atmosfera de sărbătoare a fost susținută de răgetele îngerașilor și de reproșurile adresate în cor profesorului că e un sărăntoc, un zgârcan, un
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
rămas. El e Matei! - făcu Pandele prezentările și așeză băiețelul lângă geam. Femeia se așeză lângă odraslă și înclinând puțin capul, cuviincios, răspunse: - Mulțumesc, Pandele! Mulțumesc, Matei! și arătând spre cel mic zise: El e nepoțelul meu. Acușica, face doi anișori. Noi îi spunem Bebe.” Conversația lor s-a oprit brusc la apariția unui buchet mare de flori ”bulgărași de zăpadă”. Două brațe străvezii îl îmbrățișau cu teama de-a nu se risipi. Buchetul imens ascundea fața deținătorului. Cu pași mărunți
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Ediția nr. 54 din 23 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Povestea ursulețului de catifea maro Cine nu o știe pe Simina? Toată lumea o știe că a văzut-o plimbindu-se prin Cișmigiu cu ursulețul ei de catifea maro. Simina are trei anișori și ursulețul ei are un an, căci l-a primit cadou de ziua ei când a împlinit doi ani. Pe ursuleț îl cheamă Lică și Simina îi spune Lică-Ursulică și-l mângâie toată ziua de l-a tocit pe unele
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > AMINTIRI III Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Era o iarnă frumoasă, ca mai toate iernile copilăriei mele. Nu pot ști exact câți anișori aveam, însa ținând cont de faptul că ai mei mă declaraseră ,,aptă" pentru a merge la colindat ... apropiam cam cinci . Spre deosebire de satele din apropiere, unde se mergea cu colindul în seara zilei de 23 Decembrie, la noi , se colinda în
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
așa cum am mai spus, acestea erau destul de rare. Doua,,rate" și câteva basculante. Autoturisme...într-un an o data! Oftez, și continui să mă caut printer troiene.....și mă văd, o mogâldeață de fată, ghemuită pe o sanie... Aveam vreo patru anișori, dar eram prezentă la orice partidă de săniuș.Și știți de ce? Pentru că eu aveam sanie ,doar tatăl meu lucra la CFR, iar acolo la atelierul mecanic se mai confecționau și ...câte și mai câte trebuitoare pe la casa omului, ca de
AMINTIRI V de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376855_a_378184]
-
țineam morțiș să-mi cumpere ceva, să mă ducă undeva ori nu mă puteau convinge de făcut ceva, Niculina era antidotul! Când auzeam: ,,-Chem pă Niculina!”, rezultatul era garantat!...și asta...până în vara când am făcut opt ani!...Trecuseră câțiva anișori de când frica pusese stăpânire pe mine. Era într-o dimineață, devreme, până în ora opt. A trebuit să mă duc neapărat la Bitina, să iau o sticlă de lapte. Era musai! Am plecat, fără nici o temere, nici măcar prin cap nu-mi
NICULINA...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376862_a_378191]
-
hohote. Bosumflată, tinerica a mormăit: -Parcă voi n-ați vrea să vă calce. După ce s-au liniștit au început să lucreze tăcute, oftând din când. Stând aproape de ele, le-am aruncat o întrebare candidă în tăcerea lor(aveam vreo cinci anișori): tușă Lino, ce-i „aia” a mutului? Toate au pufnit în râs, uitându-se una la alta. O femeie mai bătrână le-a certat, mormăind: -Nerușinatelor! Nu vă mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
nevasta. La „un pariu nenorocit” și-a pierdut nevasta, pe Matilda, care l-a rugat pe „conu GICU” să-l lase pe scripcarul Prichindel (ca pedeapsă pentru nesăbuinșa lui ) ca să cânte în crâșmă. Cred că aveam în jur de 6 anișori când tata, ILIE VOICAN, mi l-a arătat în crâșmă pe nenea Prichindel care albise și semăna izbitor de mult (cei care-și aduc aminte de un mare maestru al fluierului și cavalului) nene Marin Chisăr, și tot cam pe
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
inventat aspecul khul-tural (5) al acestui festival. Sunt convins că pe timpul comuniștilor nu erau șmecheri și manele la festival. Acum se poate. Arvunita și logodita la 4 ani Jurnalistă Nicoleta Ene (6) a descoperit că o fetiță de numai patru anișori pe nume Mercedesa a fost arvunita și logodita pe 50 de galbeni de haur și adusă la fetișval. Bunica acesteia spune că așteaptă restul de 20 de galbeni când va împlini fetiță 14 ani. Ginerele avea 7 ani...Bărbărie! Mi-
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
cu banii mei." Concluzia este că nu fiul vrea să se însoare cu femeia fatală, ci tatăl, care-i indică fiului amănuntele antroPornometrice ale viitoarei neveste comune. Vorba Mihaelei Dumitru (47 de ani), bunica inocentului îngeraș Mercedesa (de doar 4 anișori), vândută pe 50 de galbeni, cam 5000 de euro:"...Așa ...o dăm noi în familia care ne convine și cu care ne înțelegem" Domnule Vărzariu, Eu sunt țigan în românește și rom în limba români și nu înțeleg manelele, nu
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
mai ardea cu acele vreascuri verzi și ude. La școală când era vreme rea sau ploaie mă ducea în spate Ioani Toaderii Leisi și când se terminau orele venea după mine, că, eram tare mic și slăbuț la cei 7 anișori. la școală, în timpul pauzelor ne jucam în curtea școlii cu o minge făcută din cârpe care dacă se uda devenea foarte grea. In abecedarul nostru din clasa a-4-a era o bucată de citire intitulată "IONEL" și cum și pe mine
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
învechită și decolorată se puteau distinge formele vaselor în care mama aduna mâncarea de la cantina unde lucra ca bucătăreasă. - Mami, crezi că anul acesta Moș Crăciun va găsi drumul spre casa noastră? Acasă le aștepta Cristian, care avea numai patru anișori. Ce bine ar fi fost ca moșul să nu se rătăcească ca anul trecut! Bunica spunea că nu văzuse drumul din cauza întunericului de pe strada lor. Anul acesta apăruse un bec chior chiar pe colț, lângă tomberonul ruginit, așa că exista șansa
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
mine în birou. Mame care-și aruncă pruncii abia născuți în scări de bloc, sau îi omoară în bătaie și apoi vin să-mi ceară cu lacrimi în ochi să le găsim odraslele, tați care-și violează fiicele de câțiva anișori și apoi ne imploră disperați să le găsim pe ele și pe făptașul care le-a batjocorit, bărbați care-și înfometează soțiile până la moarte, sau le bat până le rup organele interne și au tupeul să le caute la biroul
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
Circiu: Cât de mult a contat mediul, familia, zona din care proveniți în dezvoltarea apetitului dvs. pentru muzică populară? Nicoleta Voica: Am cântat de când mă știu, de atunci de când am amintiri, cel puțin așa îmi aduc eu aminte, de la 3-4 anișori. Amintirile mele sunt legate de cei de lângă mine, de pământul unde am deschis ochii, unde am iubit și cântat prima dată: Banatul, Reșița, Caraș-Severin. Am cântat la scoala, îmi plăcea mereu să fiu în centrul atenției, să fiu pe scenă
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
acolo pe unde vei fi călcat tu cu gândul, n-ăi fi văst' acul cu care împungi chimirul, cojocul și opincile lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar pân' la jumate, pentru că Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la intrare și cu mânuțele ca două flăcări alb-roșietice și oțelite de frigul năpraznic de-afară apucă la „fics” obiectul pierdut, înmânându-i-l
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
conu' Gogu (Gicu-Gagicu, îi spunea ea când îl giugiulea) să-l lase pe amărâtul de Prichindel ca cânte în crâșmă (asta ca pedeapsă pentru nesăbuința lui), că altfel „Nebunul își face de cap”. Cred că aveam în jur de șase anișori când tata, Ilie Voican mi l-a arătat în crâșmă pe moș Prichindel, care albise și semăna izbitor de mult (cei care-și aduc aminte de un mare maestru al fluierului și cavalului) cu nene Marin Chisăr, și tot cam
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
într-o iarnă, când i se născuse în staul un mieluț tare pirpiriu, neînstare să se ațină după oaie. Seara intrase în casă spunându-și fetei oful. Nici nu terminase bine vorba, c-o și văzu pe ghindoaca de șase anișori repezindu-se la icoană, zmulgând un pumn din floricelele atârnate acolo, îndreptându-se apoi către grajd. O urmase curios. Ce văzuse îl uimise. Copila frecase mieluțul încetunel cu ierburile pe la botic și încheieturi și, cât ai zice miau, animăluțul dădu
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
apropierea plecării. Se jucau în holul de jos, se ascundeau pe după ghivecele cu flori și râdeau. Mi-a răspuns și mie la o întrebare: - Cum te cheamă pe matale, frumosule? - Costel! - Și câți ani ai matale, flăcăule? - Mmmm! - Ai trei anișori? - Mmmm! a repetat el răspunsul și s-a refugiat în poalele Silviei. Scriitorul Ioan Grămadă a realizat introducerea în noul subiect al zilei în stilul său prietenos, amabil, cu zâmbetul pe buze, declarându-se „gazdă”, dat fiind faptul că este
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]