2,231 matches
-
de resurse naturale, rezultând, în mod evident, avantajul de a folosi îngrășăminte naturale (dejecții animaliere). Pe de altă parte, reciclarea dejecțiilor animaliere în agricultură conduce la reducerea semnificativă a costurilor în cadrul acestui sector de activitate. Aspectele legate de utilizarea dejecțiilor animaliere în balanță cu utilizarea de îngrășăminte chimice pentru fertilizarea terenurilor sunt luate mai mult în considerare de țările din Europa în elaborarea atât a strategiilor privind dezvol tarea durabilă, cât și a celor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii de gaze cu efect de seră; creșterea proporției biocarburanților durabili (obținuți din deșeuri); limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și utilizarea pe scară mai largă a dejecțiilor animaliere, ca alternativă; măsuri de reducere a emisiilor de metan provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile; captarea și stocarea dioxidului de carbon; măsuri pentru creșterea eficienței energetice. În cadrul capitolelor 2 și 3 au fost identificate și analizate aspectele economice și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
300 lei, cu certe posibilități de sporire. Acelui profit îi erau asociate alte notabile foloase, mai întâi, pentru locuitorii moșiilor mănăstirești care ar fi găsit zilnic un bogat câștig la fabrică și, apoi, pentru mănăstire, ale cărei produse cerealiere și animaliere și-ar fi aflat un bun debușeu printre coloniști. Este însă puțin probabil ca administrației mănăstirilor în cauză să-i fi parvenit textul proiectului de contract, după cum la fel de improbabilă este și cunoașterea de către destinatar a cuprinsului memoriului însoțitor, de vreme ce nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
reali, în medii reale, pentru că altfel ele nu s-ar petrece în fața camerei. Personajele pot să știe sau nu că sunt filmate... Cred că e o condiție esențială pentru documentar ca personajele să știe că sunt filmate, altfel e documentar animalier. Este o condiție a documentarului ca ei să știe că tu îi filmezi și să fii acolo pe baza acestei înțelegeri. Asta creează o relație și o condiționare reciprocă de acceptare. Nu există riscul ca în acest fel să se
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de mijloc se-nțelege, de atîta alergătură și de-atîtea ridicături"; de remarcat din recuzita strategiei de comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită... pudoare sunt prezentate relațiile din zona obscură a incestului fiind trecute, fabulistic, în contul regnului animalier, ca în povestea lui Bubico și a Zambilicăi: "Papadopolina are o cățelușă, Zambilica, foarte frumușică! șade alături de mine; suntem prietene; și dumnealui (arată pe Bubico), curte teribilă! (Către Bubico:) Craiule!... [...] Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, care era
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
În această privință, Blake anticipează atitudinea adoptată, ulterior, de Byron. Potrivit mărturiei acestuia, formulate într-o scrisoare către John Murray, datata 18 noiembrie 1820, poeme întregi par a fi fost create fără niciun efort 113. Evocarea este circumscrisa de metafore animaliere, ceea ce induce ideea de naturalețe și de comportament estetic dominat de instinct: "With regard to what you say of re-touching the Juans and the Hints it is all very well but I can't furbish (subl. în text, n.m.). I
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
asimilării sau al reducerii la animalitate. Personajul sfîrșește prin a se găsi întru totul, pe deplin identificat cu masca aceea cu chip de animal, care i-a fost, în mod simbolic, atribuită 11. Această acumulare îngrozitoare de referințe la domeniul animalier pare a ține de o aceeași obsesie, aceea a gurii monstruoase, mereu lacomă, mereu devoratoare. O gură-maxilar care strivește, străpunge și sfîșie, dar și o gură-ventuză care suge, care aspiră. O gură însetată de sînge care se năpustește asupra izvoarelor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
11). Adăugăm la aceasta că operația inversă este frecventă în descriere, trecerea de la obiectul familiar-cunoscut la obiectul în cauză. Astfel capetele, părul, urechile etc. Postului cel Mare și ale arătării din Chrétien de Troyes sînt transformate prin asimilare cu lumea animalieră sau a obiectuală. Din punct de vedere lingvistic, această operație se manifestă prin comparații (sistematice în (31) și (32), dar și în (33): "țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal" și prin metafore: "[o tufă] de păr încîlcit", "urechi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în principiu iradiată. Cum ne-am revăzut sănătoși astăzi, s-ar zice că suntem foarte rezistenți! Cât îl privește pe d-l Mircia Dumitrescu, mi s-a părut într-o formă excelentă. Nu doar că și-a adus splendidele sculpturi animaliere, în metal și lemn, la expoziție, dar a fost sufletul întregului eveniment. A selectat lucrările lui Constantin Baciu, a conceput atât albumul Baciu, cât și ediția bibliofilă Mihai Ursachi, iar noaptea trecută a stat până la 4-5, ca să aranjeze exponatele în
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pentru supraviețuire, cum și o serie de trăsături psiho-morale (îndeosebi curajul) ce caracterizează comportamentul "fiilor lupoaicei". 180 "Gușa de porumbiță" e o sintagmă utilizată în mod predilect de Lovinescu pentru a sugera grația feminină. Formula indică preferința autorului pentru simbolurile animaliere utilizate în mod curent în cadrul melodramei pentru a desemna anumite comportamente și atitudini tipice. Lothar Fietz analizează codurile animaliere: vulturul, mielul, porumbița, lebăda, lupul, leul, privighetoarea etc. (vezi Lothar Fietz, "On the Origins of the English Melodrama in the Tradition
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
porumbiță" e o sintagmă utilizată în mod predilect de Lovinescu pentru a sugera grația feminină. Formula indică preferința autorului pentru simbolurile animaliere utilizate în mod curent în cadrul melodramei pentru a desemna anumite comportamente și atitudini tipice. Lothar Fietz analizează codurile animaliere: vulturul, mielul, porumbița, lebăda, lupul, leul, privighetoarea etc. (vezi Lothar Fietz, "On the Origins of the English Melodrama in the Tradition of Bourgeois Tragedy and Sentimental Drama: Lillo, Scröder, Kotzebue, Sheridan, Thompson, Jerrold", în volumul Melodrama. The Cultural Emergence of
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Sheridan, Thompson, Jerrold", în volumul Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 90 ș.u.). Probabil că obsesia faunei din Aqua forte se explică, de asemenea, și prin ponderea esențială a melodramaticului în creația lovinesciană. Despre codificarea animalieră a umanului, vezi Giorgio Agamben, L'Ouvert: De l'homme et de l'animal, tr. Joël Gayraud, Éditions Payot & Rivages, 2006; de asemenea, merită consultat studiul lui Jean-Cristophe Bailly, Le versant animal, Bayard, 2007. 181 Vezi Ligia Tudurachi, Cuvintele care
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Primăvara se înfățișează ca un mesager ce vine de departe să aducă veselie și bună stare. Ea este venerată și așteptată ca o veritabilă divinitate. Apariția nu produce numai bucurie în suflete, dar și transformarea și renașterea întregului univers vegetal, animalier, uman. Ambele texte, cel românesc și cel egiptean, diferă ca informație strictă și ordine compozițională. Le unește, însă, suportul sentimental, bucuria revederii uneia și aceleiași ființe suprafirești, unanim îndrăgite. Ca și Primăvara, zeița egipteană pogoară ca o divinitate, adică vine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întîmplarea și locul unde zace eroul. Fiind vrăjitoare amîndouă, întîlnirea capătă aspectul unei competiții. Nu rămîne “maicii bătrîne” decît să interogheze “elementele”, pinul, stejarul și drumul, să vină în ajutor. Căci în Kalevala toate regnurile sunt însuflețite, antropomorfizate: mineral, vegetal, animalier și participă cu puteri proprii, în bine ori în rău, la viața comună. Un fragment de text ne-o înfățișează pe eroina nordică stăpînită de o mare agitație a căutărilor: Mama și-a cătat feciorul, Pe pierdutul fiu, strigat-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asemenea unui "vicleșug indirect, o oglindă în care umbra prinde prada"141, opunându-se descompunerii prin recompunerea în imaginile artei. Arta preistorică ne oferă din plin dovada acestui fapt. Inedita îmbinare a reprezentării prin mjloace artistice extrem de sărace a imaginilor animaliere sau a ritualurilor magice concentrate în jurul ideii de sacrificiu constituie expresia cea mai concretă a înțelegerii raporturilor dintre viață și moarte, dintre natural și supranatural, în mijlocul unei epoci lipsite de orice modele artistice. Din acest punct de vedere, ideea reprezentării
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
primelor încercări de exprimare vizuală 319, învestite cu semnificații cultice 320 și magice, care au fost considerate expresiile artistice ale unor ritualuri sacre 321. Această supoziție este întărită și de faptul că o mare parte dintre aceste imagini, reprezentând forme animaliere și figuri geometrice, poartă semnele lovirii cu sulița, probabil ca formă ceremonială de atragere a succesului în vânătoare. Cu privire la posibilele semnificații ale acestor reprezentări s-au pronunțat numeroși autori de studii în domeniu, care referindu-se la sensurile simbolice ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sălășluiește în adâncurile noastre și se manifestă prin iubire. Plecând de la acest raționament, Gaston Bachelard 242 vede focul, în primul rând, ca pe un "fiu al omului" și mai apoi al lemnului. Dacă Frazer stabilea o legătură între viul vegetal/animalier și ritualurile cu foc, autorul francez al Psihanalizei focului îl pune în relație cu viul din noi. Cu certitudine între focul iubirii și actul sexual există o misterioasă legătură pe care omul primitiv și cel tradițional au simțit-o, au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în ocurența variantelor formale, aceasta ținând de demersul pamfletar, în genere, ci în modalitățile tipice de ipostaziere a acestor variante formale, pe care ne propunem să le analizăm. 1. Comicul anatemizant uzează de violența verbală în scopul trimiterilor descalificante la animalier, la domestic sau la corporalul indecent: "Jivinele cele mai variate ale societății noastre se socot în drept de a-și pune contribuția de scuipat și fecale morale în jurul cetățuii noastre. Masturbanți și fameni iau atitudini și vorbesc pițigăiat de noi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
poștă procedeele dumitale literare". Nota polemică a acestei ultime afirmații condensează o analogie descalificantă, al cărei sens inexprimat vizează calitatea de literat autentic a adversarului. În final, pretextând o reconstituirea unei imagini onirice, pamfletarul justifică proiecția victimei într-o scenă animalieră de un comic grotesc. Visul rizibil e, aici, o strategie care permite, prin intermediul ficțiunii, pretinsă drept creație a subconștientului, atacul, aparent inofensiv, prin anamorfozarea sugestivă a umanului; însă râsul este stârnit nu atât de imaginea în sine, cât de tonul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
retragere și derută, cu bolovanii constipației lor consistente" sau "organul polemic al trupului său a reușit să scoată un horcăit porcesc", extrem de răspândite în publicistica pamfletară argheziană, trimit la materialitatea inferioară a corporalului biologic sau la degradarea acestuia prin funcții animaliere. În text, ele concentrează iconic fenomenul metamorfozării, de obicei, independent de celelalte secvențe. Purtătoare ale unei forme infantile de agresivite, expresiile, deși traduc intenția vexatorie a enunțiatorului, sfârșesc prin a stârni râsul, prin imaginea anormală în care sunt "surprinși" împricinații
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Cucuteni A, situate de asemenea pe forme joase de relief, punându-se astfel accentul pe adaptarea respectivelor comunități la condiții de mediu mai puțin obișnuite. În acest sens, autorul a reliefat slabul accent pus pe cultivarea terenurilor și pe economia animalieră, dar cu o preocupare sporită pentru utilizarea intensivă a unor resurse naturale, precum vânatul sau lutul și apa, necesare unei producții intensive a ceramicii. Importantă este concluzia la care ajunge autorul, anume că, în cazul acestui tip de așezări, trebuie
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
4 (după 12000), splendoare academică și deja convențională a reprezentării, cu Altamira, Lascaux și acum Marseille 58. Adică o lungă copilărie, un apogeu de cinci mii de ani și o prăbușire precipitată. După culmea realistă a bizonilor de la Altamira, naturalismul animalier al anului 12000 cedează brusc locul grafismului abstract al neoliticului, punct de plecare al unui nou ciclu. În general, realismul apare ca "o formă de maturitate îngrijorătoare în viața artelor". Într-adevăr, imaginea nu pornește de la un decalc al aparențelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
anumite materiale (lemn, pastă, piatră). Artifex este și specialistul, și artizanul. Cine știe dacă acel qualis artifex pereo al lui Nero n-ar trebui înțeles prin "ce om abil", dar și "ce intrigant, ce prestidigitator moare". Malițiozitate a observației, realism animalier, vervă și cotidianitate neceremonioasă: descoperim că vestigiile cel mai bine conservate au fost decoruri de case particulare, conservate intacte sub cenușa Vezuviului. De unde abundența de naturi moarte, scene de gen, mici mozaicuri naturaliste, viniete licențioase. Mai sunt portrete de femei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
câine urmărind o pisică.191 Interesantele piese într-un act ale lui Ion Coja sunt, de asemenea, plasate sub semnul umorului absurd (Președintele) și al grotescului, chiar al celui cu sensul etimologic de contopire și transpunere fabulistică a umanului în animalier și invers (Vreau să număr stele), sau al celui dedus din supralicitarea sinistrului, prin fatala anulare a răului prin mai rău (A murit păpușa). Prezența substanțială a grotescului în dramaturgia ionesciană, justificată, așa cum spuneam, prin nevoia de decosmetizare și denudare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se face trecerea de la o mitologie locală la alta. Transformările se operează după reguli logice simple, mai ales prin inversare, dar și prin multiplicare sau slăbire, prin intermediul unuia sau mai multor evenimente, ori prin trecerea de la un cod (astronomic, biologic, animalier, sociologic etc.) la altul. [...] Fiecare mitologie, constituită prin opoziție față de cele ce-o înconjoară, reflectă până la urmă una dintre realizările combinării virtual infinite a unui număr redus de structuri mentale." în Pierre Bonte și Michel Izard, op. cit., p. 441. 25
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]