1,488 matches
-
păstra". Vezi John Milton, Paradisul pierdut (1972), cartea a VII-a, p. 240: "Apoi Pămîntul, cumpănit prin sine,/ Îl așeza pe osia-i." 11 (I, 103) chip de vegetație: Probabil că Blake a avut în vedere originea cuvîntului: lat. vegetabilis = animator, care însuflețește; vegetare = a înviora; a da viață; vegetus = vioi, înviorat. 12 (I, 105) POARTĂ LIMBII: Omul căzut (Albion, omul arhetipal) este bolnav în inima lui și în mintea lui (Vala, I, 280), căci a încetat să mai privească "Divinul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Heliade. Textul e punctat de largi analize critice, ca aceea despre Zburătorul sau despre disputele filologice. Din cartea lui A., prima lucrare amplă și de substanță consacrată lui Heliade, se conturează pregnant figura marelui gazetar și polemist, a neobositului animator în diverse domenii, precum filologia, teatrul, traducerile, tiparul, a scriitorului profesionist, animat de proiecte titanice și de idei utopice, care și-a pus întreaga operă în slujba ideii naționale. Ion Heliade-Rădulescu. O biografie a omului și a operei se înscrie
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
în fața unei comisii prezidate de Émile Faguet, din care făceau parte, printre alții, Émile Picot și Mario Roques. Între 1908 și 1909, ținuse cursuri de limba și literatura română la École des Langues Orientales Vivantes. Întors în țară, devine un animator al vieții culturale piteștene, grație îndeosebi artei lui de conferențiar. Societatea Scriitorilor Români îl primește în rândurile ei. O primă tentativă, din 1915, de a ajunge suplinitor la Catedra de istoria literaturii române și estetică literară de la Facultatea de Litere
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
al județului Caraș, s-a arătat preocupat de cultură și a condus revista „Vatra Banatului”, apărută la Oravița, în 1932. A fost apoi profesor în București, precum și consilier în Ministerul Educației. D. a devenit, după primul război mondial, unul dintre animatorii vieții culturale și literare craiovene. A participat la întemeierea și conducerea periodicelor „Foaia pentru popor” (1921-1922) și „Năzuința” (1922-1929). Împreună cu Al. C. Calotescu-Neicu și C. Șaban-Făgețel, a fost director al publicației „Vatra” (1929-1930). Ajutat de câțiva profesori din Craiova, a
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
mediul rural - la Fundațiile Culturale Regale („Principele Carol” și „Regele Mihai I”). A mai fost șef al serviciului extrașcolar și de propagandă al Basarabiei (1918-1922). Cu un prenume care conține parcă o predestinare, C. a avut o robustă vocație de animator. Zbătându-se pentru înființarea de școli și de cămine culturale la sate, el a pus și tenacitate, și entuziasm în aceste strădanii care aveau în vedere - cu formularea lui - „dezvoltarea satului cultural”. Sfaturi practice și îndemnuri, istorioare cu miez, pledoarii
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
culturală a lui Apostol D. Culea, PRL, 1928, 23; Apostol Culea. Omagiu, București, 1940; Al. Lascarov-Moldovanu, Cărțile amintirii, București, [1943], 166-167; Stanciu Stoian, Centenarul nașterii lui Apostol Culea, „Revista de pedagogie”, 1981, 11; Datcu, Dicț. etnolog., I, 209-210; Florin Faifer, Animatorul, CL, 1999,4. F.F.
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
natură economică, privatizarea a stabilizat economic o firmă ce părea că nu va supraviețui noilor reguli și valului de schimbări al deceniului trecut. Din postura actuală Bălan gestionează o relație cu aproximativ 6000 de furnizori. De asemenea, este unul dintre animatorii Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), în calitate de vicepreședinte. Asociația reunește cele mai reprezentative firme din industrie și are o reprezentativitate de 65% în Consiliul Laptelui - o structură națională cu atribuții în promovarea legislației domeniului, inclusiv armonizarea cu normele UE
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
regulă mică, sub 5% (doar câțiva trec acest prag), eforturile de marketing par a fi necesare. Forex este o prezență activă în domeniul manifestărilor expoziționale de profil, ca și în revistele specializate. Firma brașoveană a devenit abonată și unul dintre animatorii principali la târgurile și expozițiile din România, prin semnalele pe care le dă și prin modul cum polarizează interesul. Pe plan extern, Forex s-a remarcat ca expozant la marile târguri internaționale de la Hanovra (Germania) în anul 2001 și Bologna
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ca funcționar la Direcția Generală a Datoriei Publice din Ministerul de Finanțe. Între 1958 și 1967 e revizor contabil la Trustul Agricol Pitești. Înainte de 1940 a făcut parte din gruparea revistei „Cuget moldovenesc”, iar din 1970 va fi unul dintre animatorii cenaclurilor literare „Barbu Delavrancea”, pe care o vreme l-a și condus, „Tudor Vianu”, „Ion Creangă”. A colaborat rar, cu cronici, recenzii și articole politice, la „Cuget moldovenesc”, „Epoca”, „Orizont”, „Seara”. Teoria fenomenului comic (1938) este prima carte publicată de
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
urme de romantism, fiind expresia cea mai violentă a dorului de construcție a vremii noastre” (Constructivism și arhitectură, 1925). Formula estetică a orientării este aplicată cu precădere artelor plastice, sculpturii și arhitecturii, fapt explicabil prin formația artistică a multora dintre animatorii săi, pictori și sculptori, precum Marcel Iancu, Milița Pătrașcu, M. H. Maxy, Victor Brauner ș.a. Sub auspiciile publicației sunt organizate expoziții individuale și de grup, popularizate intens, cum ar fi, de pildă, marea expoziție internațională din decembrie 1924, la care
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
clișeele șterse ale vieții burgheze”, afirmarea unor „arte plastice libere de sentimentalism, de literatură și anecdotă, expresie a formelor și a culorilor pure în raport cu ele însele.” Principii futuristo-constructiviste sunt afirmate patetic și în celelalte reviste de avangardă. Cel mai dinamic animator al mai tuturor acestora, Ilarie Voronca, exaltă „viteza”, „esența expresiei primare”, „senzația crudă”, care „pătrunde ca o injecție”, expresia - „târnăcop”, expresia - „bumerang”, poezia ca „tren spărgând pupila în dilatare”, într-un cuvânt, orientarea constructivistă. „Constructivismul - scrie Voronca în revista „Punct
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Jacques G. (13.IV.1895, București - 22.XII.1971, Paris), prozator. Este fiul Rebecăi și al lui David Goldschlager. A urmat studii de drept, fără a practica avocatura. Discret personaj al avangardei românești, însă recunoscut ca „un ferment și un animator”, fire profund boemă, C. a fost un partener de emulație inovatoare al lui Tristan Tzara, Marcel Iancu, Ion Vinea, F. Brunea-Fox. Continuator al prozei în registru absurd a lui Urmuz, C. începe să colaboreze, uneori sub pseudonimul Sindbad, la „Facla
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
pe scriitorii care au fost nu doar colaboratori, ci și îndrumători ai radioului (L. Rebreanu, V. Voiculescu, V. I. Popa, Horia Furtună, Em. Bucuța). În fine, în Scena undelor, C. relevă contribuția oamenilor de teatru, a scenariștilor și conferențiarilor, a animatorilor și realizatorilor de emisiuni la evoluția teatrului la microfon. Preocuparea constantă a lui C. pentru Eminescu s-a finalizat în albumul Mihai Eminescu - Un veac de nemurire (I-II, 1990-1991), în care, printre altele, sunt adunate imagini fotografice de pe toate
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
CRISTEA, Radu Călin (30.IV.1955, Ineu, j. Arad), critic literar, eseist și publicist. A urmat cursurile liceului din Chișineu-Criș, în județul Arad. În 1978 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, fiind unul dintre animatorii Cenaclului de Luni coordonat de Nicolae Manolescu. După absolvire este, pe rând, profesor de limba franceză la școli generale din Arpășel și Tăut, în județul Bihor, instructor de teatru de păpuși în Buftea, supraveghetor la pavilioanele de artă din Herăstrău
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
stabilit de-a lungul timpului relația dintre creator și public. Primul volum este consacrat prezentării teatrului grec, latin, medieval, al Renașterii, încheindu-se cu teatrul englez. Volumul al doilea prezintă sinteze concise privind caracteristicile unor mișcări naționale și profilurile unor animatori de frunte ai artei spectacolului. Un loc important îl ocupă aici autorii români care au contribuit la exegeza teatrului românesc. SCRIERI: George Storin, București, 1965; Pirandello, București, 1967; G. B. Shaw în România, București, 1968; Teatrul medieval european, București, 1970
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
ca imagine a progresului. Frumoasă experiență. 54 Memoriile lui Cogniot, Parti pris I și II (1976-l978) oferă un profil pătrunzător al mediasferei comuniste. Hagiografia grafosferei. Absolvent al Școlii Normale, profesor, redactor-șef la Humanité, conducător al Internaționalei lucrătorilor din învățămînt, animator la Universitatea muncitorească, raportor la comisia de buget a Ministerului Educației Naționale în Cameră, secretar al lui Maurice-Thorez și fondator al institutului Maurice Thorez, co-autor al unui raport despre Școală și morală, prefațator și conferențiar clasic. 55 Secțiunea Doubs a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
implicând participanți foarte diferiți ca aptitudini, cunoștințe, abilități, interese, trăiri emoționale etc., cu atât șansele de reușită sunt mai mari; b) se asigură un climat lipsit de inhibiții, de natură să stimuleze cât mai mult posibil fantezia participanților; c) ca animator al grupului, profesorul va juca simultan un dublu rol: de participant și de expert. El nu trebuie să se substituie celorlalți membri ai grupului, ci să fie gata să intervină, la momentul potrivit, oferind propria idee sau sugestie, atunci când grupul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Întregul proces de analiză multilaterală a acestuia, să dirijeze (el sau un alt conducător) cu abilitate, discreție și competență dezbaterile care au loc, să stăpânească situația care s-ar putea ivi În timpul discuțiilor. El joacă mai mult un rol de animator care impulsionează discuțiile, imprimându-le un curs vioi și fructuos, menținute pe un făgaș corect și la obiect; În intervențiile sale trebuie să manifeste răbdare, abținându-se de la anticiparea ipotezelor, opiniilor și soluțiilor la care pot ajunge elevii/studenții prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
El nu va trebui, totuși, să Îndrume pas cu pas demersul elevilor/studenților; nu este nevoie să-și facă cunoscute toate punctele de vedere, pentru că aceasta ar Însemna o revenire la Învățământul tradițional.Profesorului Îi revine mai mult rolul de animator, de consultant sau de for de avizare și sancționare a rezultatelor parțiale și finale. El va avea grijă să asigure discutarea În prealabil a proiectului, analiza mijloacelor de realizare a acestuia, să atragă atenția asupra dificultăților care pot fi Întâmpinate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să-l Înlocuiască pe acesta. Or, Învățământul programat aduce mai degrabă o schimbare a funcțiilor profesorului, ajutându-l să renunțe la sarcinile de rutină și să preia alte misiuni, să devină un organizator mai bun al procesului de Învățământ, un animator, un diagnostician, un psihopedagog În adevăratul sens al cuvântului și un experimentator de programe, conlucrând În echipe cu psihologi, ciberneticieni și cu alți specialiști. Aceste funcții nu discreditează, ci dimpotrivă amplifică ponderea contribuției pe care profesorul o poate avea În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care din propuneri să fie însușită. d. „Phillips 6-6”. Este tot o metodă menită să consulte un număr mare de persoane (30 până la 60). Această mulțime se grupează în câte 6 persoane, urmând a discuta problema 6 minute. Mai întâi animatorul explică metoda și avantajul ei, apoi expune problema. Se urmărește ca grupurile să fie cât mai eterogene. Fiecare își alege un coordonator și se discută timp de 6 minute. La urmă, grupurile își anunță opinia. Urmează o discuție generală, după
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
roșii Ă păreri personale. Mesajele sunt primite de unul din membrii participanți la dezbatere, care introduce în discuție conținutul unui bilețel, când se ivește un moment prielnic (de aceea i se spune „injectorul de mesaje”). Discuția e condusă de un „animator”. La urmă, persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai. În încheiere, animatorul face o sinteză și trage concluzii. Discuții panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de telespectatori) urmărește
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
discuție conținutul unui bilețel, când se ivește un moment prielnic (de aceea i se spune „injectorul de mesaje”). Discuția e condusă de un „animator”. La urmă, persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai. În încheiere, animatorul face o sinteză și trage concluzii. Discuții panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de telespectatori) urmărește discuția acasă și poate interveni prin telefon. Ceea ce lipsește (mai totdeauna) discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face o sinteză și trage concluzii. Discuții panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de telespectatori) urmărește discuția acasă și poate interveni prin telefon. Ceea ce lipsește (mai totdeauna) discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile animatorului; totul rămâne în aer, și cetățenii nu prea știu ce să creadă! De altfel nu sunt discuții urmărind creația, ci numai informarea. 6. Cultivarea creativității în învățământtc "6. Cultivarea creativit\ții în înv\ț\mânt" a. Câtă vreme creația era
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grupul mediază relația elev-profesor. De altfel, unii autori includ în definiția grupului clasă interacțiunea profesor-elev: „Clasa de elevi, scrie Adrian Neculau, este un grup de muncă specific, compus dintr-un număr de membri egali între ei (elevii), și dintr-un animator (profesorul), ale căror raporturi sunt reglementate, oficial, de tipul sarcinii și de normele de funcționare” (Neculau, 1983, p.105). La fel procedează și Mielu Zlate, ce socoate interacțiunile profesor-elev și cele dintre elevi ca două niveluri ale interacțiunii membrilor grupurilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]