1,315 matches
-
nebunul - timpul Ce reglează abia anotimpul Si n-are puteri vindecătoare, Iubiri ce se fac volatizatoare.. Trece timpul ca un zevzec, Irită mentalul ca un arsenic Înșeală pe acela care speră, Mustindu-i iluzia efemeră.. O noapte senină răcoroasă, Soarele anină ieșind din casă, Aducând amintiri a ce n-a fost, S-amintim bruma, n-avea rost... Ce mai trece timpul, zăpăcește, Făr”curaj tot nimic-ul dospește, Iși caută insolitul de ”nu mă iuta, Regăsind totul a ce n-ai
NEBUNUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369850_a_371179]
-
în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește Virgil Stan 9 aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire...”. Se spune că un roman fără o poveste este o scriere fără esență și vibrație și, de ce nu, lipsită de valoare. La
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
și tu drumul la bila ta, ai grijă de ea. Ține-o curată și în mișcare. Prospețimea-i semnul iubirii în tainele firii. Ce faci copilă? Îndoi umbre să le pun la uscat. Cârlige? Nu e nevoie. Au ele mereu aninate de creștet cârligele timpului. Prezentul le leagănă între a fi și uitare.Acum taci. Ascult slujba. Blajinii cântă, noi privim icoana Sfântului Gheorghe, cum pavăză ne este undeva, în dreapta, pe un zid alb. Candele ard, aroma de tămâie mă îneacă
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
încercau să năvălească peste bluzița subțire, gata să scape din strânsoare, și obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă de trecere. Am trecut cu privirea peste trupu-i mlădios ce se îndrepta cu vioiciune și i-am tras băsmăluța aninată de o crenguță, după care am făcut întrecere de fugă până la Pietrosul, care ne aștepta blând, cu crengile de pe poale încărcate de rod și aplecate de greutatea acestuia până la pământ. Ne-am tras sufletul după alergare și ne-am urcat
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
vânt, ce singur sunt pe pământ! au ruginit de-atâta iubire stelele-n cer, domnișoara Loreley a căpătat culoarea uitării, păsările zboară departe, Loreley a rămas doar în carte... mereu bat prin mine aripi de vis, precum frunzele plopilor se anină, inima mea o pleoapă și-a-nchis în parfum de verbină. joi, 7 iulie 2016 Referință Bibliografică: în parfum de verbină / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ÎN PARFUM DE VERBINĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370568_a_371897]
-
1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Întind o mână către cer Să prind un fulg în palma mea, Dar fulgul este efemer Și s-a topit șoptind...ceva. Ridic privirea către cer Și scame-n gene mi se-anină, Scântei albe-n iris pier Și candela-i de lacrimi plină. Tăcerea albă de zăpadă De crengi negre e ucisă... Cerul parcă stă să cadă Peste fața-mi rece,ninsă. Referință Bibliografică: DIN CER / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIN CER de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369318_a_370647]
-
diferențieze în funcție de funcționalitatea acestora, și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. PALEOLITIC SUPERIOR În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în Peștera cu Oase de lângă Anina. Numit Ion din Anina, rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. ECONOMIA Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. PALEOLITIC SUPERIOR În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în Peștera cu Oase de lângă Anina. Numit Ion din Anina, rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. ECONOMIA Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Acasa > Eveniment > Cronici > ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAȘ-SEVERINEANĂ Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ion Pachia-Tatomirescu : Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană În macrostructurarea paginilor monografice ale lucrării semnate de Cristian-Liviu Mosoroceanu
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Acasa > Eveniment > Cronici > ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAȘ-SEVERINEANĂ Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ion Pachia-Tatomirescu : Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană În macrostructurarea paginilor monografice ale lucrării semnate de Cristian-Liviu Mosoroceanu și Alin Muntean, Anina - geografie și istorie (Timișoara, Editura Eubeea, ISBN 978-973-673-321-5, 2015; pagini B-5: 362), după cum ni se grăiește chiar din titlu, se relevă „binomul geografie
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
afluenți - 4.3.1. Râul Miniș; 4.3.2. Pârâul Ponor; 4.3.3. Pârâul Steier; 4.3.4. Pârâul Poneasca; 4.3.5. Izbucul Coronini; 4.3.6. Izbucul Caraș; 4.3.7. Pârâul Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
3.4. Pârâul Poneasca; 4.3.5. Izbucul Coronini; 4.3.6. Izbucul Caraș; 4.3.7. Pârâul Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă cronologie, cu capitole / subcapitole punctând și câteva realități care
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă cronologie, cu capitole / subcapitole punctând și câteva realități care pot fi catalogate drept „extraordinare“, cum, de pildă, capitolul de sub titlul Ion din Anina, primul om din Europa, de fapt, fiind vorba despre o mandibulă umană, «rămășiță a lui homo sapiens, [... cu] vechime de circa 40000 de ani, [...] descoperită de către un grup de speologi, din care făceau parte Ștefan Milota, Mircea Gherase și Laurențiu
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
pietrei (paleolitic, mezolitic, neolitic), epoca metalelor etc., mergând, tot în „punctări prin date esențiale“, prin istoria antică, evmezică, modernă, până în zilele noastre (mai exact, până sâmbătă, 13 iunie 2015, când „Cronicarul“ consemnează un eveniment ortodox: în Biserica Evanghelică, nu din Anina, ci «din Tambach-Germania, pentru comunitatea ortodoxă română din localitate», a avut loc „săvârșirea Dumnezeiascăi Liturghii“ «de către [...] Serafin Joantă, mitropolitul ortodox al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, însoțit de către un sobor de preoți format din reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului [...]», la
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
a avut loc „săvârșirea Dumnezeiascăi Liturghii“ «de către [...] Serafin Joantă, mitropolitul ortodox al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, însoțit de către un sobor de preoți format din reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului [...]», la eveniment participând și «reprezentanți ai autorităților române locale din Anina - domnii Gheorghe Românu și Dorinel Ungureanu, primarul și viceprimarul Aninei -, reprezentanți ai Consiliului Local Anina, cât și credincioși români din Anina...» (p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
și de Nord, însoțit de către un sobor de preoți format din reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului [...]», la eveniment participând și «reprezentanți ai autorităților române locale din Anina - domnii Gheorghe Românu și Dorinel Ungureanu, primarul și viceprimarul Aninei -, reprezentanți ai Consiliului Local Anina, cât și credincioși români din Anina...» (p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
sobor de preoți format din reprezentanți ai Episcopiei Caransebeșului [...]», la eveniment participând și «reprezentanți ai autorităților române locale din Anina - domnii Gheorghe Românu și Dorinel Ungureanu, primarul și viceprimarul Aninei -, reprezentanți ai Consiliului Local Anina, cât și credincioși români din Anina...» (p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
României - cele de cupru, de fier, de uraniu, de cărbune etc. - și ale solului bănățean-montan-păduros, ori de câmpie bănățeană neasemuit de fertilă, rodind „piramide de grâu“ (v. pp. 94 - 322) etc. Referință Bibliografică: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Editura Orizonturi Universitare, ISBN 978-973-638-332-8, 2007), știm că s-a născut în Zodia Peștilor, la 23 februarie 1941, în Slatina-Nera, din județul Caraș-Severin al României, cea din Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, aflăm că și-a absolvit cursurile școlar-elementare, gimnaziale și liceale, în Anina, vestitul oraș minier din vecinătatea localității sale natale, că și-a desăvârșit cursurile universitare, luându-și diploma de inginer în anul 1964, că, din anul 1978, a devenit doctor-inginer al Politehnicii din Timișoara, că a funcționat ca inginer proiectant, că
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
mereu De lauda numelui Tău! Să văd în ea veseli copii, tineri și bătrâni Cu conștiința, sufletul, deschise ca o carte Cum Te slăvesc pe Tine, cinstesc pe străbuni Iar viața și-o petrec în smerenie, frățietate. ! Văd lumini, ghirlande aninate de-nserare Sunt un cărbune aprins de dor nestins Fă-mă Doamne flacără cu vâlvătaie mare Mă-nvăluiască focul Tău sacru, necuprins! Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Referință Bibliografică: Gura mea / Elena Armenescu : Confluențe Literare
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
-și poartă valul, țărmul să-l înfrunte. Ea doar hrănește începutul vieții Sau găzduiește astrul în abise, Din faptul serii-n geana dimineții, Îi face-n unde leagăn pentru vise. După răsfăț, îl mână cu blândețe Albind tăria, zorii când anină În piscul inundat de frumusețe Și aurit cu valuri de lumină. *** “lumina, se află în fiecare și sufletul o ascultă când hrănește gânduri” Referință Bibliografică: De s-ar putea ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1823, Anul
DE S-AR PUTEA ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368261_a_369590]
-
prag de primăvară La tinere femei și fete, Ce-s singure la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu
IUBIŢI-VĂ...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362782_a_364111]
-
se varsă! Prinzând trunchiul lumii, secerându-l din mijloc, Tremurânde, cad pe frunza lui senină, Șovăită le devine ruga sub al limbii foc; Elohime, luminile se varsă! Peste rădăcini născânde, înfierate-n dor, Sfâșiită-i culmea-n haos când dorința se anină, Făcând cosmosul jăratic, din humă și din amor; Pelerinul meditează sub coroanele-i sublime, Murmurând din buza minții: „Se vărsară, Elohime!” Mădălina Bărbulescu și-a petrecut copilăria pe meleagurile din Satul Cârstănești, Comuna Oteșani, Județul Valcea. Fiind singură la părinți
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370249_a_371578]
-
exteriorul istoriei, ci din interiorul ei, din care face parte, având lumina, gustul și catifeaua verdei cetini a veacurilor vechi, e numai proaspătă, ca ninsorile azvârlite de sus, mereu aceleași, și totuși, mereu proaspete; an cu an, o colindă anume anină de cerul sonor al României, înfrigurat de sloiuri nemaitopite, lampadare aprinse cu cifrul luminii din conștiință; an cu an, o colindă anume exaltă sărbătoarea în pledoarie pentru sărbătoare, iubirea în iubirea de iubire; an cu an, versul și melodia unei
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
crăpate și tocite de timp care se profila în imediata apropiere a drumului pe care-l aveam de parcurs, am înlemnit, mi-am zis că nu poate fi adevărat că este băiețelul meu, îl știam lângă ceilalți acasă, stătea prins, aninat de un crâmpei de stâncă colțuroasă la câțiva metri de pământ, mi-a luat piuitul, n-am mai putut nici să strig, am dat din mâini ca să nu se miște, am căzut în genunchi și m-am rugat Domnilui să
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]