715 matches
-
sau dispreț?), în vădită contradicție cu uzanțele comportamentului diplomatic. Rămași fără gazde, ne-am ridicat și noi și am plecat la aeroport. 6. Ita diis placuit? (nu mai este nimic de făcut?) Există în opinia mea modalități de remediere a anormalității, a revenirii la o situație care ține de bunul-simț, dacă vrem să le căutăm; problema este complexă, dar nu și fără ieșire. Este o asemenea situație anapoda prezența unui stat neriveran în Convenția încheiată la origine (Belgrad, 1948) între statele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
numeroasă. E destul să-ți vie așa, un capriciu, c-ai devenit normal. După cât știu eu, un poet e ceva unic chiar când vorbește ca să fie înțeles. Acești de azi sunt toți la fel, după o rețetă. Deci nu-i anormalitate, ci epidemie. Dacă simulanții demenți sunt și ei nebuni adevărați, atuncea am găsit un răspuns întrebării. Cel puțin în ceiace privește simularea. E cu neputință numai, să se simuleze talentul. Se pare deci că e mai mult o chestie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nr. 32, 22 noiembrie 1919, p. 129-130) aceste rînduri ale lui I. Petrovici, de o neîndoielnică actualitate și acum, după șaptezeci de ani: „O generație de sacrificiu da, - sacrificii eterne nu! Sacrificiul, după cum foarte bine observă Stuart Mill, este o anormalitate, un semn că mașina socială nu funcționează încă bine”. și tot despre amînarea fericirii: „Nos philosophes affirment avec certitude que rapporter le bien-être à un avenir est une absurdité. Les générations futures ne profiteront que de ce qui est fait pour
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pragmatice comerciale și în unele cazuri, ca cel al SUA, pe baza principiului că "banii n-au miros", masivele comenzi de echipament militar și apărarea supremației în zona Americii de Sud, dorită "curată" de prezența rușilor! În situația de permanentă amenințare și anormalitate din Chile, diplomații se simțeau și acționau ca făcând parte dintr-o mare familie, fără diferențe de frontiere și ideologii. Ne întâlneam des, în vizite sau la acțiuni protocolare, unde treceam rapid de la un grup la altul pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Cum se poate însă răspunde acuzațiilor de naivitate? a. Cauze ale războiului și mijloace ale păcii Utilizând o metaforă din medicină, Scott Burchill notează că, în viziunea liberală, războiul, departe de a constitui domeniul normalității în sfera internațională, aparține domeniului anormalității, considerat fiind drept un cancer al corpului politic; o boală în al cărui tratament liberalii includ doi factori înrudiți: democrația la nivel politic și liberul-schimb ca principiu funcțional esențial pentru domeniul economicului (Burchill, 2001, p. 33). Însă liberul-schimb, de exemplu
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
lumea superioară a creației, străin complet de ceea ce se întâmplă în jur, inclusiv de soarta celor doi copii ai săi, Tudorel, ajuns membru marcant al „mișcării”, și Pica, gata să se căsătorească cu sumbrul șef al acesteia, Gavrilcea. E o „anormalitate” în comportarea și în reacțiile lui Ioanide, ca și în cele ale soției sale, care par mai mult mirați decât îndurerați de moartea năpraznică a copiilor lor. C. nu avea simțul tragicului și nici contextul și tonalitatea narațiunii nu-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Și Beniuc făcea parte, în anii ’50, din Academie, dar nimeni, nici atunci și nici azi, nu-l confundă pe acest delator și cântăreț al lui Stalin și al criminalului de Dej cu, de fapt, falșii săi colegi de Academie, „anormalitatea culturală” fiind el, Beniuc, într-un regim firesc, democratic, acest poet de mâna a doua, mărunt emul al lui Goga, nu ar fi putut nici visa să pășească pe porțile celei mai înalte instituții culturale naționale!... Sigur, unele spirite partizane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
apoi și scormoni iar pământul. — Repet ce ți-am mai spus și la început: orașul ăsta nu e normal. Absolut deloc, sublinie ea. La fel cred și acum. Chiar mai mult decât oricând. Problema este că-i vorba de o anormalitate perfectă. Fără nici o fisură prin care să ne putem strecura. Cam așa! Umbra contură pe pământ, cu călcâiul, un cerc perfect. — Cercul e închis. Cu cât stai mai mult, o să ajungi să gândești ca ei. O să crezi că totul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
l-ar fi dat și un rabin. Sigur! Și presa e vinovată! Poate că s-a așteptat ca binele să ne copleșească peste noapte și când a văzut că nu se întâmplă așa, a sărit ca un câine în pieptul anormalității. [...] Decăderea comportamentului și a limbajului public e marea vină a presei din acești zece ani. Ziare și televiziuni, radiouri și reviste la un loc!;” De asemenea „Cândva, presa română își făcea o onoare din a fi implicată și patriotică. Unde
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
boli sistemice; Gingivita ulcero-necrotică: fără determinanți sistemici; în relație cu HIV; Gingivita non-placă: asociată cu boli dermatologice, alergice, infecțioase; Parodontite Parodontita adultului: neagravata; agravată sistemic: neutropenii, leucemii, etc; SIDA; diabetul zaharat; boală Crohn; boală Addison; Parodontita cu instalare precoce: localizată: anormalități ale neutrofilelor; generalizată: anormalități ale neutrofilelor imunodeficiențe, boli sistemice, sindrom Papillon - Lefèvre, diabet tip I, trisomia 21 etc. Parodontita cu instalare precoce, fără determinanți sistemici; Parodontita ulcero-necrotică: fără determinanți sistemici; în relație cu HIV; în relație cu factorii nutriționali. Abcese
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fără determinanți sistemici; în relație cu HIV; Gingivita non-placă: asociată cu boli dermatologice, alergice, infecțioase; Parodontite Parodontita adultului: neagravata; agravată sistemic: neutropenii, leucemii, etc; SIDA; diabetul zaharat; boală Crohn; boală Addison; Parodontita cu instalare precoce: localizată: anormalități ale neutrofilelor; generalizată: anormalități ale neutrofilelor imunodeficiențe, boli sistemice, sindrom Papillon - Lefèvre, diabet tip I, trisomia 21 etc. Parodontita cu instalare precoce, fără determinanți sistemici; Parodontita ulcero-necrotică: fără determinanți sistemici; în relație cu HIV; în relație cu factorii nutriționali. Abcese parodontale. Monea și col
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
acasă au vorbit numai de asta. Luana se întreba, dezamăgită, de ce nu reușise să ajungă cu Rosti la un astfel de moment, de ce nu era el băiatul alături de care să vadă un film atât de frumos. Constata cu tristețe o anormalitate a relațiilor dintre oameni, prezentă peste tot în jurul ei. Unchiul Dali îi salvase viața dar nu știuse niciodată să-i arate c-o iubește. Dimpotrivă, lăsase întotdeauna impresia că are ceva împotriva ei. Rosti ținea la ea, era convinsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se cer a fi soluționate. București, iunie 1996. Autorul CUPRINS Cuvânt înainte la ediția a II-a. Cuvânt înainte la ediția I Secțiunea I: Aspectele generale ale Igienei Mintale. Cap. 1: Domeniul Igienei mintale. Cap. 2: Normalitatea psihică. Cap. 3: Anormalitatea psihică. Cap. 4: Factorii de sangeneză psihică. Cap. 5: Factorii de morbigeneză psihică. Cap. 6: Comunicare și alienare. Cap. 7: Adaptare și conflict. Cap. 8: Comunitatea umană și mediul social. Cap. 9: Acțiunea de Igienă mintală. Cap. 10: Natura schimbărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare-integrare în realitatea lumii și în relațiile cu ceilalți). Boala psihică diferă în unele privințe de felul în care este înțeleasă și utilizată în sfera psihiatriei. Ea reprezintă, în sfera igienei mintale, un concept care decurge din cel de anormalitate. Rezultatul alteralității ființei umane este boala psihică, considerată ca o tulburare de diferite forme și grade a stării de echilibru fizic, psihic și moral al individului; dar, în același timp, și ca o inadaptare sau dezadaptare psihosocială a acestuia în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igiena mintală este un model de gândire care evaluează starea de normalitate psihică și o atribuie individului sau grupului social, în funcție de „concluziile sale la un moment dat despre normalitatea psihică”, stabilind formele acesteia, precum și abaterile de la normalitate, respectiv stările de anormalitate psihică; b) igiena mintală este o practică medicală, mai exact medico-psihologică, ce decurge din această atitudine, mai sus menționată, care urmărește promovarea stării de sănătate mintală, individuală sau de grup, prin următoarele grupe de măsuri: - protecția și stimularea sănătății mintale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sfera igienei mintale ne dezvăluie câteva aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
câteva aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor, reprezentat în cazul corpului viu prin
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspect, din punct de vedere moral, L.A. Seneca spunea următoarele: „Binele și Răul nu au sedii distincte în noi. Ele nu sunt altceva decât natura noastră înclinată către Bine sau către Rău”. Rezultă de aici că atât „normalitatea”, cât și „anormalitatea” sunt „situații-stare”, ipostaze egal posibile de „a fi” ale persoanei umane, și din acest motiv între ele nu se poate trasa o graniță distinctă, așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane, și din acest motiv între ele nu se poate trasa o graniță distinctă, așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că, de fapt, natura persoanei umane oscilează permanent între „normalitate” și „anormalitate” în căutarea propriei sale stări de echilibru. Pendularea persoanei umane între normalitate și anormalitate ține de însăși structura și tendințele dinamice ale acesteia, specifice naturii sale. Din punct de vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că, de fapt, natura persoanei umane oscilează permanent între „normalitate” și „anormalitate” în căutarea propriei sale stări de echilibru. Pendularea persoanei umane între normalitate și anormalitate ține de însăși structura și tendințele dinamice ale acesteia, specifice naturii sale. Din punct de vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată. Ea are un caracter ambivalent, oscilând între contrarii. Această dispoziție structurală ambivalentă, care se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată. Ea are un caracter ambivalent, oscilând între contrarii. Această dispoziție structurală ambivalentă, care se opune principiului imobilității, este reprezentată prin principiul vital. Principiul vital include atât normalitatea, cât și anormalitatea, ca forme egal posibile de a fi ale acestuia, specifice „corpului viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice a persoanei umane și în perspectiva igienei mintale a normalității și anormalității psihice. J. de Ajuriaguerra susține că, „de fapt, normalitatea ca atare nu există, ea fiind o creație în cadrul posibilităților care ne sunt date și a achizițiilor pe care le-am dobândit”. Normalitatea se definește și se apreciază în raport cu adaptarea, care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tot legat de normalitate, există, după G. Canguilhem, mai multe concepte și niveluri: a) conceptul de normativ, care este un fapt relativ la normă; b) conceptul de anomalie, care nu desemnează în mod obligatoriu un fapt patologic, deși patologicul este o anormalitate; ea se poate transforma în boală, dar nu reprezintă boala, anomalia având un caracter spațial; c) conceptul de patologic, ce reprezintă sentimentul direct și concret de suferință, desemnând o tulburare somatică sau funcțională a organismului; patologicul are un caracter cronologic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conceptul de sănătate, care este un concept mult mai larg de normalitate, aparținând medicinei și aflat într-o situație antitetică cu cel de boală; el definește un tip ideal de structură și funcție organică; f) conceptul de boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de norme: a) norma statistică, ce se apreciază după frecvență; Fig. Norma medie Anomaliile externe Fig. - norme de contrast realizare (+) tulburare (-) - norme liniare tulburare (-) tulburare (+) - norme deviante domeniu de toleranță
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală. Dacă se consideră stabilit faptul că starea de sănătate mintală este într-o mare măsură rezultatul influențelor societății asupra individului sau a grupelor comunitar-umane de indivizi, se pune întrebarea: care sunt aspectele societății, ale calității acesteia, în ceea ce privește normalitatea sau anormalitatea, dacă se poate atribui calitatea de a fi „normală” sau „anormală” unei societăți și în ce măsură acestea exercită o influență asupra stării de sănătate mintală a membrilor săi. E. Fromm deosebește în această privință două tipuri de societăți: societatea sănătoasă (healthy
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]