8,708 matches
-
doar câțiva dintre marii regi ai geto-dacilor, care, prin acțiunile lor, au făurit părți însemnate ale istoriei noastre vechi. Cei mai mulți dintre noi le cunoaștem numele, dar oare câți cunosc detalii despre viața acestora, despre faptele lor și rolul jucat în antichitatea noastră? În mod cert, nu mulți. Din acest motiv, Asociația Vatra Daciei și-a propus că, incepand cu primăvara anului viitor, să înceapă lucrul la realizarea filmului documentar „Regii dacilor: între legendă și adevăr”, un proiect menit să readucă în
Burebista…Decebal…Dromihete…Oroles.. [Corola-blog/BlogPost/93241_a_94533]
-
scriitori, intelectuali de mare prestigiu, cunoscuți pentru promovarea valorilor creștine și europene. Și azi ne-a încântat cu vorbele-i meșteșugite: „Bucovina - spune domnia sa - este un pământ râvnit de dușmanii ei, este un străvechi pământ românesc. Este teritoriu locuit în antichitate de târgoveți, geții dintre Prut și Nistru, care făceau parte din statul dacic unificat de Burebista și a făcut parte din Moldova medievală. Documentele istorice străine numesc Moldova, Țara Românească a Moldovei. Varlaam, mitropolitul Moldovei tipărește una din operele fundamentale
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Dar să-i dăm cuvîntul autorului. "În cele mai multe cazuri, moartea este adusă de boală; însă în foarte multe cazuri este adusă de călău (de văzut numărul impresionant de domnitori executați) sau de asasini (există un lung șir de asasinate, din Antichitate - de la Burebista - pînă în anii epocii contemporane - Duca, Argetoianu, Iorga etc.); se poate muri în floarea vîrstei (Porumbescu, Labiș, Lipatti); moartea poate să vină pe neașteptate (Gheorghe Bibescu, Ionel Brătianu) sau după o lungă agonie (Bolliac, Galaction); se poate muri
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
într-un singur spectacol două trend-uri diferite. “Am conceput un spectacol cu totul deosebit, grandios, care să omagieze arta tradițională ce mi-a fost sursă de inspirație în toți acești ani” - ne-a mărturisit Liza Panait. “Am plecat din antichitate, de la geți și daci, cu femeile lor dârze, dar cochete în același timp și am ajuns la lumea nomadă, plină de culoare O. Lipan Țăndărică și exotism. Am prelucrat aceste trend-uri pentru a le aduce la stilul actual. Sunt
?n ritmuri de toac? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83137_a_84462]
-
rezolva doar în context european. Atracția pentru istorie a fost la Bălcescu precoce și totală. A visat să fie istoric încă de pe băncile școlii și a lucrat intens în acest scop, învățînd limbi străine, citindu-i pe marii istorici ai Antichității, descifrînd cronicile românești. Primele sale studii pleacă de la ideea instaurării unui nou început în istoriografia română: "O istorie adevărat națională ne lipsește. Ea zace încă supt praful hronicilor și documentelor contimpurane. Nimeni pînă acum nu s-a încercat s-o
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
despre Mihai Viteazul nu seamănă cu cele ale marilor istorici francezi contemporani, nici măcar cu Michelet, maestrul generației. Modelul narațiunii istorice a lui Bălcescu este, cred, mult mai vechi și ne duce la originile istoriografiei europene. Dintre toți marii istorici ai Antichității, stilul lui Bălcescu își găsește cele mai adînci afinități cu acela al lui Tacitus: același uimitor talent de portretist care populează narațiunea cu zeci de figuri variate și pitorești, surprinse, fiecare, sub semnul unei trăsături dominante; aceleași discursuri apocrife puse
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
uneia dintre virtuozele claveciniste, Elisabeth Chojnacka - cea căreia i se datorează impunerea clavecinului modern în viața de concert, construit special pentru ea de către Anthony Sidey. Concepută pe cinci niveluri: primul, asemănător unui portic prin care se pătrundea în templele din antichitatea greacă, cel de-al doilea, ca un joc de intensități acordice, al treilea, schițând volute în jurul diferitelor înălțimi sonore, al patrulea, bazat pe rezonanțe și filigrane clavecinistice și al cincilea, imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele haotice”, partitura lui Risset
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
tartru, specific meseriei sale, care se curăță cu instrumentele aflate în dotarea unui cabinet stomatologic, tartorul ("substanță reziduală malefică, provenită din arderea incompletă a ideilor și sentimentelor") necesită un tratament special. Acesta este - revelația lui Noimann - "jurământul tăcerii", practicat în antichitate de adepții lui Pitagora. Imaginarul lui Noimann este unul fundamental tulburat. Realitatea din jurul său pare atinsă de procesul de fluidizare din pânzele lui Salvador Dali. Totul dă senzația de scurgere, de inconsistență materială, de pierdere definitivă a tuturor reperelor solide
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
cu puțin timp în urmă, un binevenit Mic dicționar enciclopedic al capodoperelor literaturii universale, apărut la Editura Mondero, cu un Cuvânt înainte al regretatului Dan Grigorescu. Printr-o imensă muncă de documentare, Smaranda Cosmin a explorat patrimoniul literaturii universale, din antichitatea greco-latină până în contemporaneitatea pluridimensională, selectând nu numai capodoperele consacrate, intrate de mult în conștiința umanității, ci și pe acelea pe care, dintr-o perspectivă proprie, le-a considerat apte de a fi integrate în această sferă valorică. în ansamblu, comentariile
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
Liana Tugearu Cultura s-a întors continuu la vechile izvoare. Renașterea și clasicismul s-au întors la antichitate, modernitatea la tot ce o precedase, iar postmodernitatea abordează programatic, din noi unghiuri de vedere, tot felul de opere clasice - clasice în sensul cel mai larg al termenului, acela de opere intrate în conștiința culturii universale. Atât în teatru, cât
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
Constantin Țoiu In antichitate, istoricul lăsa să treacă timpul "urilor proaspete încă", spre a trece mânia stăpânilor, și abia ele trecând, ei se eliberau și puteau să scrie despre faptele adevărate... Tacit a spus-o. Notând vremea imposibilă a "urii proaspete încă". Care, în
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
căldura; sau vorbele își pierdeau substanța, devenind doar o emisie sonoră,... un crepitement de flammes,... un troznet, un pârâit de flăcări... Super-morbidețea lui NIETZSCHE. Tragedii nu va produce decât pesimismul ultra,... decât,... paradoxal,... marea înflorire și exuberanță, vitalitatea, grecii din antichitate, Shakespeare, secolul elisabetan, ca al lui Pericle. Epocile de împăcare socratică sunt un semn al decadenței, inteligenței decadente, - iar Epicur, cu a lui serenitate morală, nu sunt prielnice tragediei. Numai dionisiacul o face posibilă. Dacă morala cade, lumea nu mai
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
spațiu și idee. În călătoriile sale virtuale, adeseori compozitorul revine asupra unui subiect, alcătuindu-i o pereche, ceea ce nu înseamnă repetare, deoarece este o perspectivă variată. Câteva enumerări pot fi, fără priorități sau ordine, Bizanțul, Ovidiu, Orfeu, Dumnezeirea, apele, spațiul, antichitatea, determinând, după cum Maestrul o subliniază, perechi de intuiție-reație. Legat de aceste sugestii, fără a-și detalia sau epuiza panoramicul inspirațiilor, Thedor Grigoriu a mărturisit întotdeauna o mare prețuire pentru drumurile în timp ale unor capodopere, ce ar putea fi continuate
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Orfeu sub agresiunea ploilor ce îl șterg de pe fața pământului. Theodor Grigoriu le include într-o aceeași reacție, ce aparține și posibilului arhitect care ar fi fost, dacă nu prefera calea muzicii. Despre Ovidiu, simbol de destin poetic reverberând din antichitate, muzicianul sugerează un alt orizont de trăire în Elegia Pontica. Preluând o epistolă a poetului, el îl readuce la viață prin cuvintele devenite cântec. Tot plecând de la Ovidiu, versurile Elegiei a III-a din Tristia îi apropie pe ascultători de
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
-a din Tristia îi apropie pe ascultători de poetul latin reconfigurat în continuare, așa cum grăiește epitaful său de pe statuia de la Constanța, subiect al celor “două momente evocative” imaginate în ultimii ani, în Ovidiu la Tomis. Pe același orizont, compozitorul relaționează antichitatea cu un subiect contemporan asociat cuvintelor lui Ovidiu, “Celor a căror viață s-a spulberat pe țărmuri străine”, astfel evocând pierderea marelui său muzician și prieten Ionel Perlea. Călătorind prin marginații, observăm că prima apropiere explicită de lumea orientului este
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
focului cu gama lui de la auriu la roșu incandescent, elegante și foarte diferite ca design; un excelent scenariu; un decor rafinat format dintr- un singur element, respectiv un imens medalion suspendat, unde apăreau figuri umane sau diferite elemente sculptate din antichitate sau mai noi, în concordanță sau chiar în „oglindă” cu dansurile în desfășurarea lor și, nu în ultimul rând, muzica, interpretată de profesioniști, la instrumente tradiționale sau clasice, scrisă anume pentru spectacol, care prin varietatea ei (o compilație de lascivitate
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
de farmec al relatării și competență tehnică, specific stilului lui Nicolae Șt. Noica, este povestea faimosului pod peste Dunăre de la Cernavodă. În deschidere, autorul evocă istoria podurilor peste Dunăre construite pe actualul teritoriu al României, începând, firește cu minunea din antichitate, datorată geniului tehnic al lui Apollodor din Damasc. Explică apoi rațiunile economice și strategice în virtutea cărora a fost necesară construcția unui pod la Cernavodă, modul în care a fost organizat concursul internațional pentru atribuirea proiectului, îi readuce în atenție pe
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
prezență a acestui straniu personaj; este o provocare căreia Oedipe îi dă curs în ciuda riscurilor; spiritul aventurier al eroului nu se desminte. Există o adevărată iconografie privind relația dintre cele două personaje, o imagistică pe care o întâlnim atât în antichitatea greacă, cât și în timpurile mai noi, în perioada romantismului vest-european al secolului al XIX. Mai puțin la Ingres și în mod evident în pictura lui Gustav Moreau provocarea merge și mai departe. Imaginația acestor pictori romantici insinuează existența unei
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
mai precis Manhatan-ul new-yorkez și Statuia Libertății. Cu totul alta este viziunea regretatului Götz Friedrich - în montarea de la Berlin și Viena, montare reluată și la București în anul 2001. Friedrich consideră că personajele tragediei lirice enesciene aparțin întregii umanități, din antichitate și până în epoca actuală. Sfinx-ul are picioare de lut și murind se dezarticulează sub imperiul energiei spirituale emanate de personajul titular. Viziunea regizorului este deloc participativă față de drama eroului său. Puternic vizualizată, versiunea lui Petrika Ionescu a fost concretizată
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
vede pe sine în chipurile pe care le creează și pe care le asociază nenumăratelor sale aspirații. Fie că este artă de for, mozaic, paviment sau statuie, artă de interior sau artă funerară, fenomenul oglindirii funcționează la aceiași parametri. Din antichitatea greco-romană, trecînd prin Renaștere și pînă în timpurile moderne cînd figurația și epica imaginii au intrat în declin, arta europeană a gravitat în jurul acestei autoreflecări. Stilistica s-a schimbat deseori, centrele de interes au devenit și ele altele, zeilor le-
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
uimitoare în ce privește viitorul nostru". De această dată la Geneva, sălile Muzeului de Artă și Istorie au găzduit până în ultimele zile ale lunii august, o expoziție semnificativ intitulată " Le profan et le divin", o călătorie spirituală în spațiul euro-asiatic al unei antichități pasionante, revelatoare pe direcția acestui binom ce aparține civilizației noastre. Este rodul unei strânse colaborări stabilite nu de azi, nu de ieri, între acest muzeu genevez și celebra colecție Barbier-Mueller. Un număr de peste 250 de obiecte de artă - multe dintre
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
obiecte de cult, amulete, talismane, unele provenind din Orientul îndepărtat, din Vietnam, sau chiar de pe actualul teritoriu al României, din tezaurul de la Sânicolaul Mare. Există, pe de altă parte, o consistentă reprezentare în ce privește problematica idolilor, aspect emblematic pentru civilizațiile din antichitate, din Orietul Apropiat, dar și din Europa Occidentală. O altă secțiune a expoziției prezintă portrete ce aparțin antichității clasice, epocii romane spre exemplu, reprezentări idealizate ale lui Augustus și Traian, dar și înfățișări veriste ale unui realism puternic, ce aparțin
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
României, din tezaurul de la Sânicolaul Mare. Există, pe de altă parte, o consistentă reprezentare în ce privește problematica idolilor, aspect emblematic pentru civilizațiile din antichitate, din Orietul Apropiat, dar și din Europa Occidentală. O altă secțiune a expoziției prezintă portrete ce aparțin antichității clasice, epocii romane spre exemplu, reprezentări idealizate ale lui Augustus și Traian, dar și înfățișări veriste ale unui realism puternic, ce aparțin perioadelor imediat următoare. Pentru a mă menține în teritoriul expozițiilor ce luminează zone de spiritualitate europeană, voi menționa
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
și Traian, dar și înfățișări veriste ale unui realism puternic, ce aparțin perioadelor imediat următoare. Pentru a mă menține în teritoriul expozițiilor ce luminează zone de spiritualitate europeană, voi menționa fascinantul excurs de care ai parte parcurgând sălile Muzeului de Antichități - Colecția Ludwig, din Basel. "Homer. Mitul Troiei în poezie și în artă"; expoziția a fost deschisă până în mijlocul lunii august și oferă o călătorie în timp, de asemenea într-un spațiu spiritual a cărui fecunditate o observăm până în zilele noastre
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
o călătorie în timp, de asemenea într-un spațiu spiritual a cărui fecunditate o observăm până în zilele noastre. în adevăr, în prima sală ai fost întâmpinat de nu mai puțin de șapte busturi ale genialului aed, cel mai vechi aparținând antichității greacești a "secolului de aur", iar cel mai recent romantismului Vest-european de secol XIX. Sunt exponate preluate din marile muzee europene, obiecte ce aparțin perioadei arhaice, geometrice, a artei vechii Elade, apoi perioadei clasice, helenismului târziu - celebra ceramică în tonuri
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]