595 matches
-
acest gînd. Te rog primește, așadar, acest colet în care n-aș vrea să pierd prilejul de a te ruga să vezi și un omagiu pentru cartea d-tale despre Bacovia. Cu aceeași vie, veche afecțiune și considerație, cu mulțumiri anticipative, al d-tale, al dv. coleg, Al. Husar </citation> (13) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași" data =”27.XI.2004” desc =”[Vedere cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” - exterior și detaliu din interior]”> Dragă Domnule Călin, Am primit extraordinara D-tale
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
unde poate merge această Îndrumare? Până la ce nivel coboară consilierea? Sunt Întrebări grele, ce nu-și găsesc ușor un răspuns. Până acolo unde noul angrenaj afectiv permite o astfel de determinare. Principial, se convine asupra faptului că nașii pot interveni anticipativ, pentru a preîntâmpina alunecări nesănătoase, sau participativ, când mecanismul „se gripează”. E nevoie Însă de pregătirea unui teren de Încredere și solidaritate reciprocă, de acceptarea tacită de către părțile implicate a unei „uniuni” de voință Întru statornicirea binelui, frumosului, bucuriei și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
facultate, cărțile despre ramura executivă afirmau că președintele și, legat de acesta, secretarul de stat ar fi bărbați presupuneri care au devenit învechite. Indiferent care vor fi rezultatele acestor alegeri, viitorul ne va aduce o femeie președinte. Scriind în manieră anticipativă, a trebuit să aleg între pronumele masculin și cel feminin referitor la viitorul președinte; sau, alternativ, le-aș fi putut folosi pe ambele, ca în ,,Viitorul președinte, aflat sau aflată în preajma fotografilor, nu ar trebui niciodată să-și tragă câinele
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
mai importante: 1. La această vârstă se poate vorbi de o dimensiune cognitivă a motivației care îndeplinește patru mari funcții: a) orientativă și de aferentație; b) executivă (operațională), datorită căreia elevului își mărește progresiv controlul asupra mediului informativ; c) prospectiv - anticipativă, care micșorează incertitudinea și sporește probabilitatea ca modelul alternativelor propuse să aibă șanse mari de realizare; d) productiv - creativă. Convergența lor va avea ca efect realizarea unei învățări optime. Învățarea școlară motivată de o structură cognitivă tinde să fie optimă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
frecvent prezentului era aceea, deja menționată, a bucuriilor negative: un rău anticipat crea probabil întîrzia să se petreacă. Psihologic vorbind, bucuriile negative implică însă și ele o suprapunere a timpurilor. Ele se referă la o așteptare (așadar la o proiecție anticipativă, la un viitor), combinată cu o experiență negativă trecută. Aștepți ca, acum și în viitor, reiterarea - confirmată de trecut - a răului să devină prezentă. Te bucuri, prin urmare, că răul de care erai sigur nu are loc sau că are
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
decât în momentele critice ale existenței sale, respectiv în timpul Războiului de Independență (1877-1878), după răscoala din 1907 și la izbucnirea primului război mondial (1914). Abia după primul război mondial această preocupare a devenit una constantă, a fost înțeles rolul datelor anticipative în domeniul apărării și al politicii externe și a fost condusă de «creiere», specialiști și doctrinari în domeniu. Cât privește locul serviciilor de informații românești, în raport cu evoluțiile pe plan mondial, încheiem tot cu o definiție a generalului Ronge, care considerăm
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
asemenea posibilități și nici nu a făcut un secret din intențiile sale expansioniste în această direcție. În acest sens, au fost focalizate toate sursele informative și au fost alocate resurse financiare importante cu sarcina de a obține date punctuale și anticipative despre organizarea și activitatea serviciilor secrete bolșevice în spațiul românesc. La 5 decembrie 1921, inspectorul general N. Dimitrescu, șeful Inspectoratului General de Siguranță al Bucovinei, a comunicat la D.P.S.G. identificarea unei școli de spionaj în orașul Harkov, în care elevii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de dezvoltare a statului național unitar român, de necesitatea unor reforme economice, politice și sociale, menite să asigure evoluția și progresul în contextul realităților postbelice. În continuare, D.P.SG. s-a preocupat constant de starea de spirit a populației, de identificarea anticipativă a nemulțumirilor social-economice și a propagandei subversive, adică a tuturor problemelor care aveau legătură cu ordinea publică și siguranța statului. În scopul unei cât mai bune structurări a problemelor a fost trimisă o circulară către Inspectoratele Generale de Siguranță, cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
când elemente subversive au atacat „cu o furie sălbatică” cortegiul funerar al lui Gheorghe Pop de Băsești, fost președinte al Marelui Sfat Național Român și al Adunării Naționale de la Alba-Iulia. Intervenția rapidă și eficientă a armatei române, efectuată în urma informațiilor anticipative furnizate de Secția Militară, a evitat o nouă baie de sânge românesc. Unul din succesele de marcă ale acestei structuri informative a fost obținerea planului de campanie al armatei ungare împotriva României, în care au fost redate orele exacte ale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țară, a reprezentat un punct de interes în metodologie. Dezvoltarea acestei ramuri s-a dovedit necesară, mai ales după ce au fost identificate bande de infractori sau organizații subversive care aveau propriul oficiu informativ, cu misiunea de a obține, pe cât posibil anticipativ, intențiile preventive sau represive ale instituțiilor statului împotriva lor. Pe acest palier, colaborarea D.P.S. cu structura specializată a armatei, mai bine documentată și cu mai multă experiență, a fost considerată obligatorie pentru a avea reușite în domeniu. Pentru a întări
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care au produs măsuri excepționale, cheltuieli exorbitante cu menținerea sub arme a mai multor contingente de militari și efectuarea de aplicații militare masive în diverse zone din țară. Prin produsele analitice provenite din intelligence-ul militar, conducerea statului a fost informată, anticipativ și corect, despre acțiunile diversioniste inițiate de Marile Puteri, care aveau ca țintă sau ca teren de desfășurare spațiul românesc. Un rol important a revenit graniței de est, acolo de unde U.R.S.S. a exercitat presiuni pentru destabilizarea Basarabiei, astfel că
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la bază precedentul creat de acțiunea terorist-revoluționară de la Tatar-Bunar din anul 1924. O acțiune similară, cu două direcții de acțiune, una dinspre U.R.S.S., cealaltă dinspre Bulgaria ar fi fost greu de stăvilit în condițiile în care nu existau date anticipative asupra acestor planuri. Pentru a contracara acțiunile bulgarilor, statul român a hotărât să colonizeze macedoromâni în Dobrogea, oferindu-le pământ, casă și animale pentru a deveni agricultori. Rezultatele au fost nesatisfăcătoare și chiar contrare. Acești macedoneni nu cunoșteau limba română
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
finalul acestei decade sistemul de alianțe politico-militare al României „se năruise”, țara fiind izolată între vecini revizioniști și aliați, aflați ei înșiși în situații dificile. La rândul său, Serviciul Secret a analizat pericolele la adresa României și a decis să acționeze anticipativ și preventiv, în conformitate cu sarcinile care îi reveneau. Având în vedere că schimbul de date cu serviciile similare din Marea Britanie și Franța s-a redus până la întrerupere, Mihail Moruzov a decis să acționeze, astfel că a inițiat o colaborare informativă cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și elaborarea unor anteproiecte de legi, regulamente, instrucțiuni, circulare sau ordine. De asemenea, Secția a avut și rolul de a stabili „o strânsă colaborare”, o unitate de vederi și de doctrină între D.G.P. și I.G.J. în realizarea scopului comun - identificarea anticipativă a pericolelor la adresa statului și reprimarea acestora. Printr-o Decizie Ministerială, Secția a fost înființată începând cu 1 mai 1930, aceasta funcționând pe lângă D.G.P., dar cu obligația de a deservi toate structurile din Ministerul de Interne. Cel mai important act
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
normelor de colaborare în serviciu între Poliția urbană și Jandarmeria rurală. Prin Ordinul General nr. 386 din 10 martie 1933 accentul a fost direcționat, cum era și firesc, pe „acțiunea informativă reciprocă” între cele două structuri, măsură menită a identifica, anticipativ, problemele subversive și a acționa în consecință. Ordinul a reluat și tema discuțiilor zilnice între șeful Poliției și comandantul Legiunii de Jandarmi, în care să fie analizată situația din județ, recomandându-se „o înțelegere desăvârșită” a misiunilor care le revin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
U.R.S.S. la granița cu România și a apreciat că un atac „este iminent”. Intensificarea pregătirilor de atac a fost semnalată de nucleele informative românești aflate la toate eșaloanele de pe Nistru, care au destinat liderilor militari și politici produse analitice anticipative. În ultima decadă a lunii iunie 1940 Marele Stat Major a informat Ministerul Afacerilor Străine despre exercițiile militare efectuate de U.R.S.S. în apropierea graniței, atât ziua cât și noaptea, fapt considerat a fi „în detrimentul” relațiilor de bună vecinătate. Biroul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
francezii în privința analizei viitorului geopolitic din Europa. Mihail Moruzov s-a dovedit un jucător cu gândire strategică, însă evenimentele i-au devansat posibilitățile de acțiune și reacție. A încercat să folosească toate mijloacele pentru a obține date folositoare țării, eventual anticipative, a jucat corect în raport cu partenerii săi, dar nu a luat în calcul posibilitatea ca aceștia să greșească atât de flagrant în defavoarea sa. Poate prea plin de sine, și-a supralicitat posibilitățile și a neglijat instinctul de conservare, astfel că a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care a atras atenția asupra lor. Polițiile „fac abuz” de personal în uniformă, chiar atunci când situația nu a impus acest lucru, în locul unei activități discrete și recomandabile de normele în vigoare. O notă din 7 februarie 1939 a prezentat măsurile anticipative efectuate de Serviciul Secret în localul Cercului Militar, în vederea „ceaiului” oferit de Marele Stat Major a doua zi și la care a fost invitat ministrul de resort, Armand Călinescu. Pentru o protecție sporită, la reuniune au fost introduși agenți ai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o dezagregare totală și o subjugare economică nemiloasă. Cunoscut pentru opiniile sale favorabile anglo-franceze, generalul a perceput corect realitățile interne și evoluția situației internaționale astfel încât, în funcțiile deținute în perioada interbelică, a încercat să convingă factorii decizionali să aplice măsuri anticipative și eficiente pentru întărirea capacităților de apărare a României. În iulie 1940, după cedarea Basarabiei și Bucovinei de nord, Ion Antonescu a trimis un memoriu regelui, iar urmarea a fost internarea sa la mănăstirea Bistrița. O dată cu prăbușirea granițelor au ieșit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a izbucnit în ianuarie 1941 și s-a încheiat cu victoria generalului Antonescu. Începând de acum, legionarii se vor afla în vizorul serviciilor de informații/contrainformații în vederea arestării și judecării celor vinovați de acțiuni ilegale, abuzuri, crime etc., a cunoașterii anticipative a diferitelor acțiuni politice și a neutralizării unor atacuri la adresa Conducătorului Statului. Liderii legionari care au reușit să fugă din România au fost primiți în Germania, unde au fost păstrați ca o eventuală rezervă politică și chiar ca o amenințare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de servitoare recrutate/ infiltrate în casele unor cunoscuți ai primului-ministru. Din procesarea datelor privind activitatea serviciului de informații al mișcării legionare, Secția a II-a a prevăzut, în Instrucțiuni..., o colaborare cu structurile omoloage din Ministerul de Interne în vederea identificării anticipative a acțiunilor „ce țintesc” tulburarea ordinii publice interne și organizarea unui nucleu informativ de către cei abilitați, care să asigure siguranța în fiecare regiune. Pentru un efect rapid asupra militarilor s-a decis intensificarea propagandei, printr-o „publicație pricepută”, care să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de ordinea și siguranța statului, în timp ce al doilea a luat în discuție, în principal, situația sanitară din Bihor. În celălalt colț de țară, la granița de est, Consiliul de Colaborare Vaslui a desfășurat o activitate complexă și profundă pentru identificarea anticipativă a pericolelor privind ordinea publică și siguranța statului, astfel încât să poată fi luate cele mai eficiente măsuri de combatere a acestora. Prima ședință a Consiliului de Colaborare Vaslui din 1941 a avut loc la 27 ianuarie, la doar câteva zile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
primului ministru în timpul deplasărilor în afara Capitalei. Cel de-al treilea segment de protecție a liderilor politici și militari, Secția Contrainformații din S.S.I., a păstrat sarcina infiltrării în medii ostile și supravegherea cortegiilor oficiale din locuri strategice, în vederea obținerii unor date anticipative care să prevină atentate sau alte acțiuni violente la adresa obiectivelor. În ianuarie 1941, o «echipă a morții» a avut inițiativa asasinării generalului Antonescu, însă structurile contrainformative ale S.S.I. au identificat persoanele și le-au reținut în timp util. La 3
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bazilică, loc apocaliptic, mai târziu crematoriu), galeria casei Sumbasacu (semnificația suplimentară e cea de confesional), odaia lui Axente (templul laic al rațiunii), casa familiei Merișor din Dristorului etc. Descrierea acesteia din urmă, în câteva pagini antologice, are un evident rol anticipativ: cele trei obiecte decupate cu privirea Retei (cea care vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dintre plătitorii taxelor și cei care le impun, dar și poziția inflexibilă a celor din urmă. În economia secvenței, asocierea tabloului flamand și a pasajului din Analele lui Tacitus despre moartea crudă a Octaviei dă referinței ekphrastice încă o dimensiune anticipativă a destinului personajului, care se va confrunta la rândul lui cu niște funcționari intratabili, de data aceasta ai regimului comunist, în timpul anchetei. Pe de altă parte, evocarea personalității despotice a lui Nero - cel care comandă moartea Octaviei - reactualizează o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]