1,576 matches
-
lupus neonatal. Explorări paraclinice Sunt de două categorii și sunt adresate anomaliilor imunologice din LES precum și afectării diferitelor aparate și sisteme. 1. Testele hematologice evidențiază:pancitopenie: anemie normocromă sau hemolitică, leucopenie cu limfopenie, trombocitopenie alungirea apTT ca urmare a prezenței anticoagulanților circulanți (depistați prin detectarea Ac anticardiolipină și reacție VDRL fals pozitivă) - VSH mult crescut, de obicei > 100 mm. 2. Testele imunologice evidențiază: - prezența de autoAc cu valoare diagnostică (markeri de boală) și/sau sugestivi pentru asocierea cu anumite tipuri de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
congenital, sindrom sicca secundar) - anti-RNP (corelați cu afectarea articulară) - anti-histone (LES medicamentos). De asemenea se pot depista Ac anti elemente figurate sanguine care explică mecanismul scăderii numărului acestora (Ac anti-eritrocitari, anti-limfocitari, antitrombocitari). O categorie particulară sunt Ac antifosfolipidici numiți și anticoagulanți circulanți sau Ac anticardiolipină (corelați cu manifestări trombotice). - alte teste: creșterea gama globulinelor, a nivelului de complexe imune circulante, scăderea complementului total și a anumitor fracțiuni, titru crescut de factor reumatoid. 3. Alte explorări: - teste funcționale renale (sumar de urină
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
limfopenie < 1500/ mmc la cel puțin 2 determinări sau d. trombocitopenie < 100.000/ mmc 10. Anomalii imunologice a. An anti-ADN dublu catenar sau b. Ac anti-Sm sau c. Ac antifosfolipidici d. VDRL fals + de cel puțin 6 luni e. prezența anticoagulantului lupic 11. Anticorpi AAN - titru anormal determinat prin imunofluorescență în absența medicației cunoscute că poate induce lupus. Forme clinice Manifestările clinice în LES pot apărea simultan sau succesiv. Sunt de menționat următoarele forme clinice: 1. LES latent sau incomplet în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Ac antifosfolipidici este entitatea caracterizată prin tromboze predominant venoase dar și arteriale, risc crescut de avorturi spontane și episoade de trombocitopenie. Biologic se caracterizează prin Ac antifosfolipide din membrana celulară, detectați prin alungirea apTT, evidențierea Ac anticardiolipină, beta 2 microglobulină, anticoagulantului lupic. În cazul asocierii cu manifestări de LES este considerat secundar. Evoluție, prognostic LES este considerat o afecțiune incurabilă dar tratabilă. Șansele de supraviețuire sub tratament adecvat sunt de peste 90% la 10 ani. Mortalitatea, de 5 ori mai mare decât
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
persistentă (≥ 250-300 mg/dl perioade lungi). Un alt parametru utilizat în evaluarea controlului glicemic este reprezentat de valoarea hemoglobinei glicate A1c (HbA1c), ce reprezintă subfracția majoră a hemoglobinei glicate totale. Dozarea HbA1c se face din sânge venos recoltat pe un anticoagulant, putând fi făcută în orice moment al zilei, reflectând media valorilor glicemice din ultimele 2-3 luni. În prezent există mai multe metode de dozare a hemoglobinei glicate, fiind recunoscută de către forurile internaționale ca metodă de referință metoda de cromatografie pe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu inițierea măsurilor de corecție a dezechilibrelor majore întâlnite în cetoacidoză, se iau și măsurile nespecifice ce se referă la oxigenoterapie, sondaj vezical și eventual sondă de aspirație nazogastrică, antibioterapie, administrarea de protectoare gastrice, colac pneumatic pentru a preveni escarele, anticoagulante individualizat pentru prevenția bolii tromboembolice. Încă de la primirea pacientului, este vitală monitorizarea frecventă a parametrilor clinici (stare de conștiență, starea de hidratare, curba temperaturii, tensiune arterială și frecvență cardiacă, respirație, diureză, drenaj sondă de aspirație după caz, tranzit intestinal) și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Toate acestea explică de ce vena safenă internă care și așa este predispusă în mod natural la tromboză se ocluzionează precoce într-o proporție variabilă cuprinsă între 12% și 20%. Pentru prevenirea ocluziei precoce a graftului este necesar ca funcțiile endoteliului (anticoagulantă, procoagulantă, imună), vasorelaxarea și vasoconstricția să fie prezervate (4). Echilibrul acestor funcții inhibă de asemenea dezvoltarea ulterioară a hiperplaziei intimale și progresiunea procesului aterosclerotic. Proprietățile biofizice și biochimice ale venelor diferă în mod normal de cele ale arterelor. Dintre acestea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sunt dilatate, zgomotele cardiace sunt rareori asurzite, radiologic, opacitatea cardiacă nu este mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu-se revărsatul pericardic. Mecanismul de apariție al tamponadei cardiace tardive nu este pe deplin elucidat, dar în etiologia ei au fost incriminate tratamentul anticoagulant, sindromul postpericardiotomie, drenajul mediastinal prelungit, pericardita infecțioasă. Tratamentul constă în drenaj pericardic sub ghidaj ecografic. Rata de recidivă este scăzută. Pacienții sub tratament anticoagulant pot necesita drenaj subxifoidian cu evacuarea lichidului cloazonat. Sindromul postcardiotomie A fost descris pentru prima dată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
tamponadei cardiace tardive nu este pe deplin elucidat, dar în etiologia ei au fost incriminate tratamentul anticoagulant, sindromul postpericardiotomie, drenajul mediastinal prelungit, pericardita infecțioasă. Tratamentul constă în drenaj pericardic sub ghidaj ecografic. Rata de recidivă este scăzută. Pacienții sub tratament anticoagulant pot necesita drenaj subxifoidian cu evacuarea lichidului cloazonat. Sindromul postcardiotomie A fost descris pentru prima dată în 1953 după operațiile pe cord închis și a fost recunoscut ca fiind identic cu sindromul descris de Dressler după infarctul acut de miocard
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
drept cauză o tulburare de coagulare legată de administrarea heparinei, numărul și funcția trombocitelor, fibrinoliza, diluția proteinelor implicate în cascada coagulării. Excesul de heparină (demonstrat prin creșterea timpului de tromboplastină parțială) va fi neutralizat cu protamină fără teamă de efectul anticoagulant al protaminei. Creșterea timpului de protrombină indică un defect în calea extrinsecă a coagulării și va fi contracarat prin administrarea de plasmă proaspătă congelată (10-15 ml/kg). Concentratul trombocitar va fi administrat (1 U/10 kg) în caz de trombocitopenie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
unui fragment (142). Akinezia apicală la 10 zile de la infarct este un predictor puternic pentru formarea trombului parietal (143). Dacă la screening-ul ecocardiografic preoperator se identifică un tromb ventricular, iar intervenția chirurgicală poate fi amânată, va fi instituită neîntârziat terapia anticoagulantă urmată de reevaluare ecocardiografică pentru precizarea organizării sau a dizolvării trombului. Totodată, bolnavilor la care persistă anomaliile de motilitate ale peretelui anterior după intervenția chirurgicală li se vor administra anticoagulante pe o perioadă de șase luni deoarece s-a constatat
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în atriul stâng și mai ales la nivelul urechiușei stângi. Dacă nu există tromb, intervenția chirurgicală poate fi efectuată cu un risc acceptabil. ̨ n caz contrar, este necesară o perioadă de 3-4 săptămâni în care bolnavul va primi medicație anticoagulantă după care urmează o nouă evaluare și ulterior se practică intervenția chirurgicală. Pot exista desigur abateri de la conduita menționată în funcție de experiența fiecărui centru, cu atât mai mult cu cât nu există un consens în această direcție. Prezența bolii cerebrovasculare la
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu bule și a aspirației în rezervorul de cardiotomie); depunerea pe suprafețele circuitului extracorporeal; hipotermia: activarea cascadei coagulării este un proces enzimatic dependent de temperatură. Reacțiile enzimatice sunt diminuate cu circa 7% când temperatura corpului scade cu 1°C. Efectul anticoagulant al hipotermiei favorabil pe durata by-pass-ului cardiopulmonar explică cel puțin în parte tulburările apărute în hemostază la bolnavii la care temperatura rectală rămâne sub 35°C după o reîncălzire inadecvată la sfârșitul by-pass-ului cardiopulmonar. Fibrinoliza Chiar și în cazul nivelurilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mare decât al pericitelor (în mușchi, raportul celule endoteliale/ pericite este 20:1), la nivelul capilarelor retiniene numărul celulelor endoteliale este egal cu al pericitelor (1:1, ca și în SNC). Celulele endoteliale au multe funcții, printre care: proprietăți antitrombotice, anticoagulante, fibrinolitice și imunologice, secreția membranei bazale, producția de factori de creștere și proprietăți vasoactive. Împreună cu membrana bazala sunt responsabile de permeabilitatea vasculară. Patogeneza exactă a retinopatiei diabetice nu este pe deplin cunoscută. Se consideră că expunerea pe o perioadă îndelungată
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
cele produse de Clostridium hystioliticum, produc o debridare chimică și favorizează vindecarea;larvele din specia Phaenicia (Lucilia) sericata - s-au dovedit utile în debridare și în grăbirea procesului de vindecare; ele se hrănesc cu țesuturile moarte, produc substanțe antimicrobiene și anticoagulante, ajutând la dezinfecția și menținerea circulației în zona (26);hialuronatul de zinc - unul dintre agenții epitelizanți nou apăruți; favorizează epitelizarea cutanată și au un bun efect cosmetic, adică minim de cicatrice; se poate produce hipersensibilizarea la acest produs, manifestată prin
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
în spațiul subarahnoidian, care înconjoară creierul și maduva spinării. În aproximativ 80% din cazuri hemoragia subarahnoidiană este cauzată de ruperea unui anevrism cerebral. În restul cazurilor este produsă, de exemplu de ruperea unei MAV, după un traumatism, vasculite, tumori, tratament anticoagulant, tulburări de coagulare (hemofilie) și alte cauze necunoscute [3]. Incidența anuală a HSA anevrismale este de 8- 11/100.000 în țările vestice, dar este mult mai mare în țări precum Finlanda și Japonia. Hemoragia inițială este fatală în 20-30
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tensiunii arteriale. Clasificarea hemoragiilor intraparenchimatoase: 1. primară (80-85%) 50% se asociază cu HTA și 30% asociate cu angiopatia amiloidă; 2. secundară (15-20%) se datorează rupturii unei malformatiilor arteriovenoase (MAV), anevrisme, angioamelor, cavernoamelor cerebrale, hemoragie produsă în interiorul unei tumori hemoragice, tratament anticoagulant, antitrombotic, traumatisme, vasculite, bolii Moya-Moya, trombozei sinusurilor venoase, eclampsie, endometrioză cerebrală, coagulopatii. Hemoragia intraparenchimatoasă primară sau spontană poate fi lobară sau profundă. În aproximativ 50% din cazuri hematomul este localizat în ganglionii bazali: cel mai frecvent în putamen, de asemenea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
administrarea acestora nu este clar precizat [9]. Monitorizarea frecventă a statusului neurologic pentru a depista semnele de deteriorare ce pot indica o posibilă expansiune a hematomului. Normalizarea stării de hipocoagulabilitate (idiopatică sau iatrogenă) la pacienții cu coagulopatii, afecțiuni trombocitare, tratament anticoagulant, trombolitic și antiplachetar prin administrarea de PPC (plasmă proaspătă congelată), vitamina K, concentrat de complex protrombinic CCP (FII+ IX+X+doze mici FVII), factor VII recombinant activat (rFVIIa), crioprecipitat (în hipofibrinogenemii), DDAVP (desmopresin diacetat arginine vasopresin): la pacienții cu anomalii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
utilizarea materialelor sintetice facilitează cranioplastia ce se realizează la 6-12 săptămâni de la gestul inițial). Excizia țesutului infarctizat sau realizarea unei lobectomii temporale nu aduc niciun beneficiu și pot fi chiar deletere la acești pacienți ce pot necesita tratamente antiagregante și anticoagulante precoce. Recomandările societăților științifice în privința indicației și timing-ului craniectomiei decompresive în AVC-ul silvian malign sunt relativ diferite de la o țară la alta. Consensul societăților franceze de Neurologie și Neurochirurgie reține următoarele principii: craniectomie decompresivă indiferent de lateralitatea infarctului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a propus în ultimii ani realizarea unei craniectomii decompresive asociată sau nu cu evacuarea ramolismentului venos [24,25]. Indicația de craniectomie este pusă în cazul unei tromboflebite cerebrale evoluând nefavorabil prin fenomene de hipertensiune intracraniană și angajare cerebrală în ciuda tratamentului anticoagulant. Situație unică în neurochirurgie, midriaza bilaterală nu contraindică gestul căci se pot obține excelente recuperări funcționale chiar în acest context clinic, fapt constatat atât în literatură [24,25], cât și într-o observație personală. REVASCULARIZAREA CEREBRALĂ Tehnicile de revascularizare cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și menținerea normală sau ușor crescută a tensiunii arteriale [9]; - hematom subdural, extradural postoperator. S-au evidențiat cu o frecvență mai mare în trecut când se folosea heparina în mod sistemic. În zilele noastre este indicată utilizarea aspirinei și a anticoagulantelor locale; - hiperemia. Fluxul sangvin adițional poate duce la un flux cerebral crescut fiind mai frecventă în cazul grefonului din venă safenă. Excesul de sânge într-o zonă deja vasodilatată duce la apariția unei hiperperfuzii tranzitorii care se poate manifesta prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante, steroizi sau antibiotice. La fel de important este de știut dacă pacientul e consumator de alcool și dacă a abuzat de acesta. V.1. TABLOUL CLINIC Simptomatologia clinică a peritonitelor difuze este în relație directă cu cele 3 faze morfopatologice și fiziopatologice
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
amiodarona, propafenona, verapamilul. Dintre antiaritmicele uzuale, doar procainamida, atenololul, flecainida și tocainida se hemodializează, ultimele trei eliminându-se în cantitate crescută și prin dializă peritoneală. Dializa peritoneală nu determină un clearance crescut al celorlalte antiaritmice [Nicholls et al., 2001]. Tratamentul anticoagulant oral la pacienții dializați cu fibrilație atrială cronică este considerat de multe ori periculos și contraindicat; totuși, o investigație recentă [Vazquez et al., 2003] a evidențiat că, deși riscul hemoragic se dublează la subiecții care iau anticoagulante orale, nu s-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Vazquez et al., 2003] a evidențiat că, deși riscul hemoragic se dublează la subiecții care iau anticoagulante orale, nu s-au constatat hemoragii severe. Ca urmare, în condițiile unei evaluări atente a raportului cost-beneficiu și ale unei urmăriri clinice atente, anticoagulantele orale se pot administra la pacientul renal, având în vedere riscul crescut de complicații tromboembolice. Administrarea de antiaritmice la pacienții dializați necesită o prudență deosebită, prescrierea acestora efectuându-se numai după evaluarea atentă a raportului cost-beneficiu, în condițiile unei reevaluări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
VS și a insuficienței cardiace. în studiul lui Baglin et al., supraviețuirea medie a pacienților hemodializați după protezare valvulară a fost de 36 de luni, față de 13 luni la cei neprotezați. La pacienții protezați, evaluarea echo-Doppler este necesară anual. Terapia anticoagulantă profilactică este obligatorie, sub controlul INR. Ghidurile American Heart Association/American College of Cardiology contraindică protezele biologice la uremici, din cauza riscului mare de calcificare secundară. Cu toate acestea, Herzog et al. au demonstrat pe baza datelor USRDS din perioada 1978-1998
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]