3,675 matches
-
constituit o masă de manevră foarte vulnerabilă la presiunile administrative ale partidului-stat, mai ales în urma eliminării și deportării moșierimii. În același timp, au fost vizate satele din zone considerate nesigure de către partid, dar și cele în care mișcările de rezistență anticomunistă erau mai puternice, așa cum au fost în Dobrogea și Maramureș. Așa se face că în aceste zone colectivizarea s-a impus ca o formă de represiune ori de pedepsire și disciplinare a populației locale. Cu cât rezistența anticomunistă era mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
de rezistență anticomunistă erau mai puternice, așa cum au fost în Dobrogea și Maramureș. Așa se face că în aceste zone colectivizarea s-a impus ca o formă de represiune ori de pedepsire și disciplinare a populației locale. Cu cât rezistența anticomunistă era mai mare, cu atât violența procesului de colectivizare era în creștere direct proporțională. În condițiile supunerii totale a elitelor politice din România față de Uniunea Sovietică, a urmat al doilea „val” al asaltului final de colectivizare a agriculturii, desfășurată în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Ionescu, și făcuseră cea mai mare nuntă văzută la Caracal în acele vremuri. (Mitzura Arghezi era, la acel eveniment, o fetiță foarte frumoasă, îmbrăcată elegant în rochiță lungă, plimbată cu trăsura). Am reținut că unchiul, care avea și alte acțiuni anticomuniste la activ, inclusiv participarea la mitingul din Piața Victoriei, București, 1947, fiind arestat la 31 martie 1949 luase drumul mai multor locuri de detenție (Jilava, Gherla), ultimul fiind lagărul „Peninsula”, unde a și decedat, în 1949. (Vezi Ion Lazu în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
închisoarea din Pancevo, locul de „triere” pentru lagărele de muncă, și, în final, la Kovacica, unde se întâlnesc cu Tiberiu Cunia, care făcea parte din grupul lor de studenți silvicultori, trecut la sârbi pe undeva prin Banat, de către oamenii rezistenței anticomuniste. După două săptămâni de așteptare și nesiguranță, o nouă repartizare îi conduce spre minele de cărbuni de la Banovici. O perioadă grea vor traversa la Banovici, cu un regim draconic de muncă, și nu numai atât. Aici sunt supuși în permanență
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
15 noiembrie 1987, în fiecare an, la această dată, se organizează Crosul „15 Noiembrie”- traseul de 5 kilometri al crosului rememorând drumul dintre uzina „Steagul Roșu” (Roman SA) și Comitetul Județean de Partid (actuala Prefectură), parcurs de masă de manifestanți anticomuniști în noiembrie 1987. Câți își mai amintesc de momentul 15 noiembrie 1987? Oare a meritat sacrificul celor care și-au riscat viața și au dat dovadă de un curaj nebun, ieșind pe străzi și scandând lozinci împotriva lui Ceaușescu? Să
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1447606331.html [Corola-blog/BlogPost/342802_a_344131]
-
dinții de fiară, manifestându-și influența nefastă în toate mediile sociale. Se produsese o adevărată răsturnare a valorilor și începuse prigoana împotriva slujitorilor bisericii și a celor care nu rezonau cu ideologia comunistă. Nemulțumirile se înmulțeau vizibil și lupta rezistenței anticomuniste se intensificase. Injustițiile practicate de un sistem ticăloșit, aflat în distonanță cu idealurile poporului român, pe fondul unei campanii puternice de discreditare a bisericii, în favoarea comunismului ateist, îl determină pe Gheorghe Tatu să se ralieze mișcării anticomuniste, devenind militant activ
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
și lupta rezistenței anticomuniste se intensificase. Injustițiile practicate de un sistem ticăloșit, aflat în distonanță cu idealurile poporului român, pe fondul unei campanii puternice de discreditare a bisericii, în favoarea comunismului ateist, îl determină pe Gheorghe Tatu să se ralieze mișcării anticomuniste, devenind militant activ. Inteligența preotului și totodată, precauția, îl ajută să se strecoare prin filtrul securității, care nu-i găsește motive plauzibile de arestare. Dar cum de ghearele temutei securității nu aveai cum să scapi, motivele arestării sale din 1953
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
o fiară asupra oricăror forme de credință care nu urmau doctrina comunistă, în țările care i-au căzut victimă, printre care și în România. Conflictele între laicii orbiți de comunism și biserică, pe fondul permanentelor frământări generate de acțiunile rezistenței anticomuniste în diferitele ei forme, ofereau reprezentanților bisericii două posibilități: fie menținerea și susținerea ideilor lor, purtând manifestul roșu în buzunar, fie convertirea lor peste noapte în comuniști cu crucea de gât... Gheorghe Tatu însă și-a purtat crucea în spiritul
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
Avrig. Eudochia Tatu și-a urmat soțul după mulți ani. A trecut în eternitate la 29 martie 1999, fiind înmormântată alături de soțul ei și lăsând în urmă imaginea unei femei admirabile. Dar copiii preotului au suportat consecințele convingerilor și acțiunilor anticomuniste ale tatălui lor. Rând pe rând, toți trei s-au confruntat cu tot felul de piedici în procesul de formare profesională. “Greșelile” părinților... necazurile copiilor! Când Gheorghe Tatu a fost arestat, fiica sa, Doina, era studentă în anul I la
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
de repercursiunile acțiunilor tatălui lor, resimțindu-le mai ales, după terminarea liceului. S-au înscris amândoi la facultatea de medicină umană, de unde au fost ulterior exmatriculați, datorită originii nesănătoase pe care o aveau: proveneau dintr-o familie cu un tată anticomunist, dușman al partidului... Dar au perseverat, nu s-au dat bătuți și s-au înscris la Facultatea de Medicină Veterinară, pe care au absolvit-o. Cel mare, Bujor, a fost repartizat mai întâi la Ceala, în județul Arad, iar ulterior
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
tărâm al firescului. Într-adevăr, părea de un minim bun simț faptul că „o țară cu un sistem intelectual sănătos” - cum spune Nicolae Florescu în interviul amintit anterior - ar fi avut „misiunea să-și recupereze, în timp record, literatura exilului anticomunist, să o aducă la obârșii în limba ei maternă. Poate că însăși ideea de exil ar fi trebuit să sucombe în perspectivele unei libertăți depline. Exilul însuși nu a acceptat și n-a recunoscut până acum, în schimbarea vremurilor, semnul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Soljenițîn, Alexandr Isaievici. (1970) Discurs rostit la decernarea Premiului Nobel. Fragment republicat (1987) în Agora. Revistă alternativă de cultură. USA, nr.1. [3] Courtois, Stéphane (2008), O noapte atât de lungă. București: Vremea, 166. [4] Stanca, Dan. (2008), Literatura exilului anticomunist. Interviu cu Nicolae Florescu. București: România liberă, nr. 609. [5] Lovinescu, Monica. (1993), Seismograme în vol.Unde scurte II. București: Humanitas, 60-61. [6] Stanca, Dan. (2008).nr. 609. [7] Apud Manolescu, Florin. (2003), Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. București:Ed.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Facultății de Jurnalistică - Universitatea din București, încununându-le, în anii 1995 și 1996, printr-un Curs Postuniversitar de Jurnalistică și Științele Comunicării, funcționând până la pensionare ca jurnalist / publicist la gazetele militare Grănicerul și Apărarea Patriei - revistă ce, după Revoluția Valahă Anticomunistă din Decembrie 1989, devine, potrivit modei anotimpurilor post-decembriste, Observatorul militar), surprinde Distinsul Receptor de proză, cu un interesant roman de factură istorică, Descăunarea (2014)*, ce stă sub un „polivalent“ motto paremiologic-valah (prin analogie / „substituție“ după „etalonul“ lansat de marele scriitor
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
militare de la Florești-Prahova, este dus la granița României: «În urma trăsurii, bariera căzu ca o ghilotină» (p. 252). Romanul istoric, Descăunarea (2014), de Vasile Moldovan, este o realizare de marcă a literaturii noastre din primul sfert de secol de la Revoluția Valahă Anticomunistă din Decembrie 1989, prim-sfert de secol în care istoria Daciei-de-România a cam fost uitată și există pericolul repetării acesteia ca pe segmentele ei cele mai sângeroase, prim-sfert de veac în care „globalizarea“ - prin neostaliniști / neopaukeriști - și-a arătat
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
un semn despre necesitatea cât mai multor eforturi editoriale similare: astfel de cărți adună mărturii și dovezi despre faptul că 1. a existat comunism în România, 2. a existat o lovitură de teatru politic neocomunist prin televizor și o revoluție anticomunistă în decembrie 1989 în România și 3. există forțe care nu doresc ca adevărul anticomunist să se transmită mai departe, cu target de revendicare și recunoaștere internațională a dreptului României de a fi declarată, alături de alte țări europene, o victimă
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/_strada_revolutiei_nr_89_de_dan_lungu_sau_ce_inseamna_cercetarea_de_sine.html [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
și dovezi despre faptul că 1. a existat comunism în România, 2. a existat o lovitură de teatru politic neocomunist prin televizor și o revoluție anticomunistă în decembrie 1989 în România și 3. există forțe care nu doresc ca adevărul anticomunist să se transmită mai departe, cu target de revendicare și recunoaștere internațională a dreptului României de a fi declarată, alături de alte țări europene, o victimă certă a bolșevizării petrecută cu începere din 1945. Utilitatea unei cărți ca Str. Revoluției nr.
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/_strada_revolutiei_nr_89_de_dan_lungu_sau_ce_inseamna_cercetarea_de_sine.html [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
o discuție inerentă și foarte importantă despre „Atitudinea regimului sovietic față de Biserica Ortodoxă din Republica Sovietică Socialisttă Moldovenească, după 1944” semnat de Alexandru Donos. Bisericii Greco-Catolice îi sunt consacrate două studii: „Despre Ioan Dunca Jalea, un preot greco-catolic în rezistența anticomunistă” semnat de Camelia Ivan Duică și altul „Despre Episcopul Alexandru Todea în anii comunismului ceaușist” semnat de către Cristian Vasile. Un alt studiu tratează Biserica Romano-Catolică, cu titlul: „Aspecte de viață cotidiană, de practică și de educație religioasă în comunitățile catolice
ADRIAN NICOLAE PETCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_adrian_nicolae_petcu_.html [Corola-blog/BlogPost/367150_a_368479]
-
tot timpul legătura și peste câțiva ani i-a vizitat la New York, unde Bunescu a lucrat la diverse firme de consultanță în construcții. În același timp a fost un înflăcărat luptător împotriva comunismului, colaborând cu mai multe posturi de radio anticomuniste, cum ar fi Europa liberă și Vocea Americii. A avut o activitate deosebită și a ocupat numai funcții de conducere în diverse comitete și asociații ale românilor din diaspora. Nea Mitică mi-a vorbit cu mare admirație despre acești oameni
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/_daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_.html [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
Unde sunt străzile cu numele martirilor anticomuniști? Apel către societatea civilă în favoarea județuluiArgeș-Muscel și a redenumirii de străzi în amintirea liderilor rezistenței anticomuniste executați de călăi răsplătiți cu 500 de lei: Traian Marinescu Geagu (1950), Lt. Toma Arnăuțoiu (1959) , Lt. col. Gheorghe Arsenescu (1962) și organizația „Haiducii Muscelului
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
județ. Pentru a fi avea această certitudine, Ei trebuie să facă fapte concrete. Altfel, Ne vom pune în continuare întrebări. Printre acestea, este necesar ca Ei să fie cei care trebuie să consfințească prin lege importanța istorică a rezistenței armate anticomuniste din fostul județ Muscel, a celor care au luptat în munți sau care i-au susținut pe cei care au făcut-o, intrați în memoria colectivă, a oamenilor simpli, sub numele de “Haiduci”, “Haiducii Muscelului”. În timp ce în dosarele întocmite de
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
am inițiat încă din vara anului 2014 demersurile necesare pentru ca autoritățile din județul Dâmbovița să onoreze prin redenumire de străzi în Municipiul Târgoviște și în comuna Voinești cu numele singurilor dâmbovițeni cu rol important jucat în organizația de rezistență armată anticomunistă Haiducii Muscelului. Este vorba de doi intelectuali proveniți din lumea satului, a localității Izvoarele (azi în componența comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munți”. În munții Muscelului, rezistența armată anticomunistă a început și s-a sfârșit cu Lt. col. Gheorghe Arsenescu. În timp ce povestea partizanilor de la Nucșoara, conduși de frații Toma și Petre Arnăuțoiu, este mai bine cunoscută, nu același lucru îl putem spune despre Arsenescu și prima sa organizație anticomunistă, inițiată
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
armată anticomunistă a început și s-a sfârșit cu Lt. col. Gheorghe Arsenescu. În timp ce povestea partizanilor de la Nucșoara, conduși de frații Toma și Petre Arnăuțoiu, este mai bine cunoscută, nu același lucru îl putem spune despre Arsenescu și prima sa organizație anticomunistă, inițiată în spațiul simbolic al unui schit monahal. Ofițerul epurat Arsenescu a stat aproape doi ani în munți (1948-1949) și zece ani în autoizolare impusă (1950-1960). La Nucșoara, alături de frații Arnăuțoiu, a petrecut doar șase luni. Dar rolul său fundamental
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
impusă (1950-1960). La Nucșoara, alături de frații Arnăuțoiu, a petrecut doar șase luni. Dar rolul său fundamental în fondarea ambelor organizații (Muntele Roșu și Nucșoara) poate fi comparat doar cu acela jucat de Ion Gavrilă Ogoranu, alt mare luptător al rezistenței anticomuniste din munți. În vara aceluiași an 2014, am înaintat autorităților din județul Argeș un memoriu în care am solicitat următoarele: 1) Să inițieze către Parlamentul României proiectul de lege privind redenumirea actualului județ Argeș sub forma județului Argeș-Muscel. Într-o
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
cum sunt: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, județele Caraș-Severin și Bistrița-Năsăud etc.). 2) În municipiile Pitești, Curtea de Argeș, Mioveni și Câmpulung-Muscel să fie atribuite încă din anul 2014. nume de străzi care să introducă în memoria colectivă ceea ce a însemnat rezistența armată anticomunistă din fostul județ Muscel: Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU, Lt. TOMA I. ARNĂUȚOIU, TRAIAN GH. MARINESCU GEAGU, Preot prof. GHEORGHE I. COTENESCU, Haiducii Muscelului. Urgența se datorează faptului că în 2014 se împlinesc 65 de ani de la anihilarea , în cursul anului
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]