755 matches
-
extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului pe care o desfășoară Blaga susține ceea ce el a definit drept poziția sa filosofică, anume "raționalismul ecstatic". * * * În continuare, voi urmări determinările, conexiunile, deschiderile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului. Spuneam la început că aceasta poate fi racordată la anumite contexte de gândire, din perspectiva cărora dobândește semnificație și valoare. În contextul istoriei filosofiei de până în secolul al XX-lea, Blaga ne apare drept un partizan al gândirii favorabile antinomicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomicului. Spuneam la început că aceasta poate fi racordată la anumite contexte de gândire, din perspectiva cărora dobândește semnificație și valoare. În contextul istoriei filosofiei de până în secolul al XX-lea, Blaga ne apare drept un partizan al gândirii favorabile antinomicului destul de firavă în raport cu direcția dominantă , punând în evidență o metodă originală de cunoaștere. În contextul filosofiei românești, tematizarea sa ne prilejuiește descoperirea unei anumite predilecții pentru antinomic, prezentă la mai mulți gânditori importanți, fapt ce ar putea fi semnificativ pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secolul al XX-lea, Blaga ne apare drept un partizan al gândirii favorabile antinomicului destul de firavă în raport cu direcția dominantă , punând în evidență o metodă originală de cunoaștere. În contextul filosofiei românești, tematizarea sa ne prilejuiește descoperirea unei anumite predilecții pentru antinomic, prezentă la mai mulți gânditori importanți, fapt ce ar putea fi semnificativ pentru înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În sfârșit, privită din perspectiva gândirii contemporane, această dezvoltare tematică blagiană poate fi racordată la un curent de idei consonante ce converg
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi semnificativ pentru înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În sfârșit, privită din perspectiva gândirii contemporane, această dezvoltare tematică blagiană poate fi racordată la un curent de idei consonante ce converg spre o nouă paradigmă. Capitolul 2 Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Antinomiile au însoțit întotdeauna gândirea umană, complicându-i demersurile și zădărnicindu-i de multe ori eforturile 242. Ele au fost o problemă constantă pentru filosofi, consumând eforturi considerabile și generând atitudini diverse. În cea mai mare parte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
limită, ci ca o formă de deschidere, ca un mijloc sau o cale inedită a gândirii. În Eonul dogmatic, Lucian Blaga compară, într-o modalitate destul de succintă și expeditivă, metoda antinomiei transfigurate cu alte forme de întâmpinare sau tematizare a antinomicului prezente în istoria filosofiei până la începutul secolului al XX-lea. Cum se știe, într-unul dintre capitolele scrierii amintite, mai exact în secțiunea intitulată "Paradoxiile metafizicei", el inventariază câteva contexte din istoria filosofiei în care este tematizat antinomicul și care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tematizare a antinomicului prezente în istoria filosofiei până la începutul secolului al XX-lea. Cum se știe, într-unul dintre capitolele scrierii amintite, mai exact în secțiunea intitulată "Paradoxiile metafizicei", el inventariază câteva contexte din istoria filosofiei în care este tematizat antinomicul și care suportă o comparație cu metoda dogmatică: filosofia eleată, filosofia orientală, filosofia modernă ce stă sub semnul ideii coincidentia oppositorum, filosofia dialectică. Ceea ce voi face în acest capitol va fi o dezvoltare a acestor comparații ale lui Blaga. Însă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi o dezvoltare a acestor comparații ale lui Blaga. Însă, nu voi urma decât parțial planul său. Blaga era interesat să pună în evidență metoda dogmatică. Scopul meu este să aduc în atenție și argumentele sale în sprijinul gândirii favorabile antinomicului. Pentru aceasta, voi extinde contextele de referință, îmbogățind liniile de comparație și argumentare. Voi face referire la cinci situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
extinde contextele de referință, îmbogățind liniile de comparație și argumentare. Voi face referire la cinci situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii antinomice. Voi începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii antinomice. Voi începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă opri ulterior la cei care îl integrează. 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii antinomice. Voi începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă opri ulterior la cei care îl integrează. 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului Antinomiile au intrat în atenția filosofiei occidentale foarte devreme, imediat ce vechii greci au ajuns la maturitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii antinomice. Voi începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă opri ulterior la cei care îl integrează. 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului Antinomiile au intrat în atenția filosofiei occidentale foarte devreme, imediat ce vechii greci au ajuns la maturitatea reflecției filosofice. Aceasta se întâmpla
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii antinomice. Voi începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă opri ulterior la cei care îl integrează. 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului Antinomiile au intrat în atenția filosofiei occidentale foarte devreme, imediat ce vechii greci au ajuns la maturitatea reflecției filosofice. Aceasta se întâmpla în secolul al VI-lea înainte de Hristos, pe fondul disputelor dintre școlile filosofice grecești cu privire la problema raportului dintre substanța
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lumea concretului depășește logicul, cuprinzând o mulțime de contradicții sau antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de a afirma sau asuma antinomicul. Dimpotrivă, resping contradicția și tot ceea ce conține sau antrenează contradicții. Dar nu o fac doar în plan epistemologic, ci și metafizic. Principiul identității e instalat de către Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este rațional este real. În consecință, lumea fenomenelor sensibile este considerată aparentă. Ei nu contestă că mișcarea și pluralitatea lucrurilor constituie un fapt al cunoașterii noastre sensibile. Însă, constată că acest fapt nu rezistă la proba analizei logice, dovedindu-se antinomic. Și atunci îl resping ca ireal, afirmând în schimb realitatea exclusivă a lumii metafizice raționale. Pe scurt, a lumii logice. După cum vedem, eleații resping antinomicul, mai precis, resping tot ceea ce antrenează rațiunea în antinomii. Ei nu fac nici o concesie în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noastre sensibile. Însă, constată că acest fapt nu rezistă la proba analizei logice, dovedindu-se antinomic. Și atunci îl resping ca ireal, afirmând în schimb realitatea exclusivă a lumii metafizice raționale. Pe scurt, a lumii logice. După cum vedem, eleații resping antinomicul, mai precis, resping tot ceea ce antrenează rațiunea în antinomii. Ei nu fac nici o concesie în acest sens, nu caută dezlegări sau rezolvări. Antinomicul este pentru ei un contra-argument, o dovadă negativă, iar nu o formă prin care rațiunea ar putea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în schimb realitatea exclusivă a lumii metafizice raționale. Pe scurt, a lumii logice. După cum vedem, eleații resping antinomicul, mai precis, resping tot ceea ce antrenează rațiunea în antinomii. Ei nu fac nici o concesie în acest sens, nu caută dezlegări sau rezolvări. Antinomicul este pentru ei un contra-argument, o dovadă negativă, iar nu o formă prin care rațiunea ar putea trimite la ceva existent sau la un sens oarecare. Prin aceasta ei inaugurează în istoria filosofiei occidentale atitudinea negativă față de antinomic, ce se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau rezolvări. Antinomicul este pentru ei un contra-argument, o dovadă negativă, iar nu o formă prin care rațiunea ar putea trimite la ceva existent sau la un sens oarecare. Prin aceasta ei inaugurează în istoria filosofiei occidentale atitudinea negativă față de antinomic, ce se manifestă mai ales la gânditorii "excelând de obicei prin facultăți analitice"253. Metoda antinomiei transfigurate, pe care Lucian Blaga o afirma la începutul secolului al XX-lea, poate fi considerată și un răspuns dat acestor mari potrivnici ai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ce se manifestă mai ales la gânditorii "excelând de obicei prin facultăți analitice"253. Metoda antinomiei transfigurate, pe care Lucian Blaga o afirma la începutul secolului al XX-lea, poate fi considerată și un răspuns dat acestor mari potrivnici ai antinomicului, filosofii eleați, deși el nu face acest lucru în mod explicit. La fel ca și Zenon, Blaga susține că experiența, concretul nu încape în cadrele logicii, generând antinomii și punând rațiunea în dificultate. Dar atunci cu atât mai puțin încape
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
plan. Tezele sunt valabile pentru lucrul în sine, pentru inteligibil, iar antitezele pentru fenomen sau sensibil. Nu voi dezbate aici nici rezolvarea kantiană a antinomiilor, nici corectitudinea acesteia. Ceea ce mă interesează este statutul antinomiilor și finalitatea pe care întâlnirea cu antinomicul o are în gândirea filosofului german. Iar acest lucru este acum clar. În primul rând, antinomiile nu aparțin realului, lucrului în sine, ci numai rațiunii cunoscătoare, care vrea să acceadă la necondiționat, la absolut. Cu toate acestea, ele nu sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inevitabile în acest demers al rațiunii. În al doilea rând, antinomiile sunt un argument negativ, pe care Immanuel Kant îl folosește pentru a nega legitimitatea metafizicii tradiționale: din moment ce încercările rațiunii de a determina pur speculativ obiectele metafizice sfârșesc în construcții antinomice, înseamnă că metafizica tradițională este o iluzie, o aparență. În al treilea rând, efortul lui Kant de a rezolva antinomiile întărește atitudinea negativă pe care acesta o are față de antinomic: rezolvarea sa este de fiecare dată una dizolvatoare sau eliminativă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de a determina pur speculativ obiectele metafizice sfârșesc în construcții antinomice, înseamnă că metafizica tradițională este o iluzie, o aparență. În al treilea rând, efortul lui Kant de a rezolva antinomiile întărește atitudinea negativă pe care acesta o are față de antinomic: rezolvarea sa este de fiecare dată una dizolvatoare sau eliminativă. Vedem, în felul acesta, că logicul primează în conduita rațiunii filosofice și la Immanuel Kant, ca și la eleați. Diferența față de eleați este însă foarte mare, aș spune radicală. Acolo
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Diferența față de eleați este însă foarte mare, aș spune radicală. Acolo, paradoxurile erau consecința încercării de cuprindere rațională a lumii sensibile. Dincoace, antinomiile sunt rezultatul încercării rațiunii de a cuprinde lumea suprasensibilă, lumea absolutului, a necondiționatului. În consecință, la eleați antinomicul era folosit ca argument pentru negarea realității lumii fenomenale, în favoarea lumii raționale, metafizice. Dincoace, el este un argument pentru negarea posibilității cunoașterii lumii suprasensibile, un contra-argument la adresa posibilității metafizicii. Prin argumentul antinomiilor, la eleați metafizicul era întărit. Dincoace, el este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
argumentul antinomiilor, la eleați metafizicul era întărit. Dincoace, el este îngrădit, delimitat și considerat drept inaccesibil. Întărită este cunoașterea științifică. Lucian Blaga se situează pe o poziție diferită față de Immanuel Kant, ceea ce îi permite să gândească cu totul altfel situația antinomicului în cadrul gândirii. Nu este de acord nici cu interpretarea kantiană a metafizicii, nici cu conceptul de cunoaștere pe care acesta îl vehiculează. În opinia lui Blaga 276, Kant ia ca punct de plecare în critica sa asupra metafizicii un ideal
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
german în modul de aplicare a categoriilor intelectului asupra materialului primit prin experiență. Lucrând în spațiul experienței, al fenomenului, valabilitatea cunoașterii științifice este asigurată. Metafizica, însă, face saltul dincolo de fenomen, aplicând categoriile asupra transcendentului, iar acest salt duce la construcții antinomice, inconsistente și fără valoare de cunoaștere autentică. De aici lipsa de legitimitate și caducitatea metafizicii. Blaga nu este de acord cu această concluzie a lui Immanuel Kant. În acest sens, desfășoară mai multe argumente. O serie le întâlnim în Eonul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre critici fiind marele Hegel 279. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"280. Descoperirea ideației dogmatice îi dovedea acest lucru. În Despre conștiința filosofică, Lucian Blaga desfășoară încă trei argumente 281: 1) Gândirea metafizică nu duce totdeauna și inevitabil la construcții antinomice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]