1,643 matches
-
și de nobil este, momentan, anulată. Numele famililor nobile sunt Înlocuite cu nume hilare sau obscene. ș...ț Caiqa creează o lume alternativă În care o multitudine de puteri se confruntă Într-o arenă rituală. Aceste puteri, prin natura lor antisocială, nu se luptă pentru legitimitate, ci luptă una Împotriva celeilalte pentru controlul efemer asupra discursului ritual, care acum nu mai este centralizat și controlat (M. Harkin, 1996, p. 294). Contestarea simbolică a ierarhiilor nu ia forma unui monolog (nu este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fețe ale unei monede. Comentând celebra descriere a carnavalului din Roma făcută de Goethe În anul 1788, Bahtin evidențiază dialectica exceselor și a transgresiunilor normelor sociale și, odată cu acestea, dialectica inversiunilor simbolice care dau sens acestor acte aparent haotice și antisociale. Goethe subliniază Înainte de toate caracterul popular al acestei sărbători, inițiativa poporului În celebrarea ei: „Carnavalul din Roma este o serbare care, la drept vorbiind, nu este dată poporului, ci pe care poporul și-o dă sieși”. De aceea, poporul nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
filiație și succesiune generatoare de conflicte sociale. Sarcinile (aproape) imposibile - prinderea unei găini pe străzile orașului sau fabricarea de obiecte din materiale inadecvate - nu au o funcție consacratoare, așa cum se Întâmplă În mituri, legende și basme. Dimpotrivă, ele subliniază caracterul antisocial al celor doi, care trebuie să ducă la bun sfârșit activități inutile, neproductive, la fel de dăunătoare din perspectiva integrării sociale prin producția de bunuri de consum ca și actul adulterin. În alte cazuri sunt menționate charivari ce implicau așezarea femeii vinovate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în țările occidentale de origine, și acest fapt are repercusiuni în planuri multiple. Acestea pot fi: - apariția unor prevederi legale în țările de origine ale multinaționalelor sau în țările în care acestea își vând produsele, prin care sunt sancționate comportamentele antisociale în terțe țări; - generarea unor campanii media împotriva firmelor ce operează în această manieră; - declanșarea unor acțiuni focalizate ale organizațiilor activiste; - „poziționarea” defavorabilă în diferite clasamente naționale, internaționale sau speciale; - reacții adverse ale consumatorilor sau asociațiilor acestora, ca și ale
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
copilului de a face față factorilor de stres și să aibă consecințe dezadaptative. Factorii biologici și genetici Wender și Klein (1981) au descoperit că riscul apariției tulburării de somatizare este mai mare în familiile în care există cazuri de personalitate antisocială, ADHD, alcoolism și tulburare de somatizare. Studiile pe gemeni nu au fost concludente. Studiile privind temperamentul permit o mai bună înțelegere a motivelor pentru care copiii inhibați (timizi sau neîncrezători) fac uneori mai puțin bine față cerințelor mediului. Aceștia sunt
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de la locul de muncă (este vorba, de pildă, de slujbe cu normă parțială). De reținut Diagnosticul de tulburare opozițională trebuie pus înainte de 18 ani, iar simptomele trebuie să nu se explice prin nici o altă tulburare de comportament sau de personalitate antisocială. Cu alte cuvinte, clinicianului i se cere să facă diagnosticul diferențial între tulburarea opozițională și tulburarea de conduită. Aceasta din urmă fiind o afecțiune mai gravă, are prioritate în diagnosticul diferențial dacă simptomele îndeplinesc criteriile cerute. David, copilul din „Cazul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
12 luni și să existe dovezi că cel puțin un simptom a fost prezent în ultimele 6 luni. Dacă persoana are sub 18 ani, acest diagnostic se poate pune doar dacă nu este mai adecvat cel de tulburare de personalitate antisocială. În ceea ce privește criteriile cu asterisc, trebuie să existe dovezi că respectivele comportamente s-au manifestat înainte de 13 ani. De reținut Conform criteriile din DSM-IV-TR, în stabilirea diagnosticului, are prioritate tulburarea cea mai gravă. În cazul de față, ordinea tulburărilor de comportament
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
reținut Conform criteriile din DSM-IV-TR, în stabilirea diagnosticului, are prioritate tulburarea cea mai gravă. În cazul de față, ordinea tulburărilor de comportament de la cea mai ușoară la cea mai gravă este: tulburarea opozițională, tulburarea de conduită și tulburarea de personalitate antisocială, diagnostic ce nu se poate pune înainte de 18 ani. Copiii cu tulburare de conduită inițiază frecvent acțiuni agresive, se implică în altercații fizice sau îi amenință, sfidează și intimidează pe cei din jur. În multe cazuri, îi manipulează pentru că știu
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
copii adoptați au indicat că această afecțiune este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei ambientali. Riscul apariției tulburărilor de comportament disruptive este mai mare în familiile în care părintele biologic sau adoptiv are o tulburare de personalitate antisocială sau atunci când părinții biologici sunt dependenți de alcool ori suferă de tulburări de dispoziție, schizofrenie sau au un istoric de ADHD (APA, 2000). Studiile efectuate pe populații de adulți sugerează că nivelul ridicat de testosteron ar putea joace un rol
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
normali și bine dezvoltați. Utilizatorii intensivi s-au dovedit a fi cazurile cele mai grave: în școala primară, fuseseră instabili și în stare de distres, iar ca adolescenți continuau să aibă probleme sociale și emoționale manifestate prin comportamente ostile și antisociale. Abstinenții erau, la rândul lor, dezadaptați, având tendința de a fi excesiv de controlați, timizi și retrași. Dishion, McCord și Poulin (1999) de la universitatea din Oregon au elaborat un program de intervenție de 12 săptămâni pentru copiii cu vârste între 11
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Achenbach, T. M., & Rescorla, L. A., (2001), Manual for the ASEBA School-Age Forms and Profiles, Burlington, University of Vermont , Research Center for Children, Youth, and Families. Aguilar, B., Sroufe, L. A., Egeland, B., & Carlson, E., (2000), „Distinguishing the early-onset/persistent and adolescent-onset antisocial behavior types: From birth to 16 years”, Development and Psychopathology, 12, pp. 109-132. Albano, A. M., Chorpita, B. F., & Barlow, D. H., (1996), „Childhood anxiety disorders”, in E. J., Mash & R. A. Barkley (eds.), Child psychopathology, New York, Guilford Press. Albertini, R. S.
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pp. 962-966. Herzog, W., Schellberg, D., & Deter, H.C., (1997), „First recovery in Anorexia Nervosa patients in the long-term course: A discrete-time survival analysis”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 65, pp. 169-177. Hinshaw, S.P., Heller, T., & McHale, J.P., (1992), „Covert antisocial behavior in boys with Attention Deficit Hyperactivity Disorder: External validation and effects of methylphenidate”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 60, pp. 274-281. Hocutt, A.M., (1996), „Effectiveness of special education: Is placement the critical factor?”, The Future of Children, 6
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pp. 329-335. Patterson, G.R., & Gullion, M.E., (1968), Living with children: New methods for parents and teachers, Champaign, Illinois, Research Press. Patterson, G.R., & Yoerger, K., (2002), „A developmental model for earlyand late-onset delinquency”, in J.B. Reid, G.R. Patterson, & J. Snyder (eds.), Antisocial behavior in children and adolescents: A developmental analysis and model for intervention (pp. 147-172), Washington, DC, American Psychological Association. Pelham, E.E., & Milich, R., (1991), „Individual differences in response to Ritalin in class work and social behavior”, in L.L. Grennhill & B.B.
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
există totuși un aspect de care psihiatrii ar trebui să țină seama: teroriștii se consideră "adevărați credincioși". Ei nu consideră niciodată că părerea lor este greșită și nu dau dreptate altora. Ei au tendința de a transmite altora propriile motivații antisociale realizând un nucleu de tipul "noi contra lor". Teroriștii pun răul pe seama celor din afara grupului lor. Acest lucru le dă posibilitatea să-și dezumanizeze victimele și să-și scoată din minte orice ambiguitate. O altă caracteristică a terorismului motivat psihologic
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Rezultatele salutare au fost imediate, au restabilit liniștea și răspândit un trai mai bun în țară. Într-adevăr, își aduce lumea aminte că, în urma turburărilor revoluționare din 1848, al cărora cea mai principală unealtă a fost vasta propagandă anarhică și antisocială întreprinsă în mijlocul sătenilor și pentru izbutirea căreia toate mijloacele au fost puse în joc spre a seduce și rătăci pe locuitori, aceștia, dând crezare făgăduielilor mincinoase ce li se făcuse, suspendase orice muncă agricolă, refuzau d' a cultiva pământul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din planele imateriale, pe alți oameni la crimă. În ceea ce ne privește, nu considerăm veridică această posibilitate, fără a o exclude însă, ca atât de nocivă pe cât lipsirea lui (făptașului) de șansa experimentului, ca oricare om. În fond, acțiunea sa antisocială nu este decât extrema lui “errare humanum est”. “Nu avem dreptul să întrerupem viețile oamenilor înainte ca ei să-și fi trăit karma pănă la capăt... Pedeapsa lor va fi mai mare dacă îi lăsăm să trăiască... Numai dumnezeu îi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a dat nici un rezultat concludent, ori de câte ori s’a folosit, la fiecare generație rezultând practic același procent de tarați cu toată selecția practicată asupra părinților. Faptul ni se pare firesc, caracterele defavorabile social ce se doreau excluse − idioțenia, înclinarea spre fapte antisociale etc. − nefiind generate/suportate biologic (a se reaminti că genii precum Goethe sau Eminescu n’au avut un creier mai mare ori mai complex morfologic decât oricare alt contemporan), ci datorate laturii transcendente (corpului cauzal) încarnate în cea biologică, în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
pe trepte incipiente de dezvoltare, practici cum ar fi schimbul de bunuri, sprijinul la muncă ș.a. sunt aspecte ce pot face uneori chiar diferența între supraviețuire și dispariție. Acest ajutor este însă condiționat de plierea pe reglementările acceptate colectiv. Atitudinea antisocială echivalează cu excluderea din acest circuit. Tot în societățile primitive fără stat, ostracizarea și excomunicarea în sensul excluderii de la ritualuri joacă un rol important. Oricare ar fi combinarea posibilă a acestor trei maniere de exercitare a controlului social, mecanismul este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
atenția atât asupra unor posibile determinări ereditare (condiții interne predispozante), cât și asupra formării nefavorabile, la un moment dat, a personalității tânărului sub influența unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său a unor orientări antisociale. Cauzele sociale vizează, de regulă, influențele nocive ale situațiilor concrete de viață în care s-a aflat tânărul înainte de comiterea conduitei deviante. Condițiile favorizante cuprind, de fapt, acele împrejurări și situații externe care facilitează comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Noțiunea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inteligență asupra creativității. Fuziunea contribuției lui Cox cu orientarea psihologiei eului a demonstrat că fenomenul creativ nu reprezintă un simplu model comportamental (psihopatologie), nu derivă dintr-un singur nivel psihodinamic (inconștientul), nu exprimă o unică trăsătură (sau dominantă) individuală (comportament antisocial) și nu posedă un singur scop adaptativ. O astfel de viziune asupra creativității a corespuns preceptului psihanalitic conform căruia creativitatea, asemenea celorlalte aspecte ale comportamentului, este multiplu determinată (adică multivariată), ceea ce a dus recent la definirea creativității ca fenomen complex
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii .........206 Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea .............................................. 207 Sensul vieții. Nevoia de ideal .................................................................................. 212 Dimensiunea socială, culturală și religioasă: Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism - deziluzie, descurajare ............................................. 221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii ......................................................................... 246 Destin, fatalitate - liber arbitru
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rezoluție conciliantă. Cel mai adesea, întregul triumfă în detrimentul părților, iar subiectivitățile sunt diluate în colectivitate. Filosoful sofist apără cauza individului, atacând comunitatea, vinovată că fabrică în serie subiecți docili și formatați pentru a se supune ordinii colective. Etica individualistă și antisocială presupune o opțiune net hedonistă. De altfel, ea generează situația hedonistă. Pentru că plăcerea apare încă de la înscrierea existenței individului în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor civile, autonomie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
economiei și proletarizarea categoriilor dominate. Teoriile inițiale formulate în sociologia nord-americană postbelică, surse ale acestor mișcări, dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea m.s. cu iraționalitatea sau devianța punând în loc o paradigmă raționalistă potrivit căreia m.s. nu reprezintă altceva decât „politică cu alte mijloace”, adeseori singurele mijloace la îndemâna celor marginalizați, pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utilizarea resurselor într-o direcție exclude utilizarea acestora pe alte direcții importante), țintele false demotivează mobilizarea efortului pentru programe importante. Un exemplu. Societățile actuale se confruntă adesea cu o criză complexă a adolescenței: eșecul școlar sau chiar abandonul școlar, comportamente antisociale, violențe, nerespectarea, adesea ostentativă, a normelor conviețuirii sociale. Într-un cuvânt, un deficit de incluziune/integrare socială într-o perioadă critică a formării personalității. Socializarea adolescentului este determinată de o mulțime de factori/componente ale vieții copilului și adolescentului: familia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prezente în programele TV difuzate și care ar determina reclasificarea programelor de pe Acasă TV ca programe de tip 12, în loc de programe de tip AP, au fost observate, spre exemplu: consumul de droguri și de alcool (12 apariții), comportamentele și atitudinile antisociale ușor de imitat de către copii (6 apariții), violența casnică/sexuală (6 apariții) etc. Aceste aspecte, în special comportamentele și atitudinile antisociale ușor de imitat de către copii, sunt „în top” și în cazul programelor de tip AP prezentate pe canalele Național
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]